Fiero 23210 Raportează post Postat Iunie 1, 2015 Eu am cateva intrebari pt. tine. Ai fost mereu asa? De ce vrei sa te schimbi? Crezi ca schimbarea va fi neaparat in beneficiul tau? Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
tadayo 3390 Raportează post Postat Iunie 1, 2015 (editat) "Am inceput acest forum, intrucat dupa ceva timp de discutii cu psihologul, si mai ales cu mine insumi am constientizat ca am o personalitate schizoida." Ca i-a spus psihologul la care merge ca aplatizarea emotionala e semn rau, de schizofrenie, iar el are deja diagnostic de schizoid. Editat Iunie 1, 2015 de tadayo Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
XGeorge 6 Raportează post Postat Iunie 1, 2015 Eu am cateva intrebari pt. tine. Ai fost mereu asa? De ce vrei sa te schimbi? Crezi ca schimbarea va fi neaparat in beneficiul tau? Da, din copilarie am fost o persoana izolata. De fapt copilaria posibil sa ma fi marcat pentru cam tot restul vietii: ... intre 2 si 4-5 ani, am trait cu bunicii la tara si o matusa care a avut grija de mine. Stateam in curte si nu ieseam aproape deloc. Am fost un copil foarte cuminte. Parintii ma vizitau cam de doua ori pe an, in concedii si eventual de sarbatori. ... cand parintii m-au adus inapoi cu ei, tin minte ca stateam inchis in casa aproape tot timpul. Fiind pe vremea regimului comunist cand la televizor nu prea gaseai nimic, nu faceam nimic altceva decat sa stau in casa, sa fac curatenie eventual ( sa spal geamul cu apa de la flori :) sa ma uit prin cartile cu poze, caci eram la varsta la care nu stiam sa citesc si sa visez, visam cu ochii deschisi, imi cream personaje in mintea mea si faceam adevarate scenarii. De fapt, acum am intrat un pic in miezul problemei legate de visuri, parca a fost ca o chestie revelatoare, ca si acum la 33 de ani fac cam la fel ca atunci cand aveam 5-6 ani. Ca i-a spus psihologul la care merge ca aplatizarea emotionala e semn rau, de schizofrenie, iar el are deja diagnostic de schizoid. Da, mi-e frica ca am doar 33 de ani si mai incolo sa nu se transforme totul intr-o schizofrenie. De fapt profesional am inceput sa decad din ce in ce mai mult. Nu mai am nici un interes fata de jobul meu. Acest interes, si capacitatea mea de a face fata cerintelor, care si asa sunt foarte reduse, sunt aproape nule. Profesional vorbind daca voi fi aproape nul, mi-e frica de un esec al vietii mele de proportii fantasmagonice. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
tadayo 3390 Raportează post Postat Iunie 1, 2015 Si cum naiba n-ai fost compatibil cu femeia aia care se mutase la tine? Pai puteati sterge geamul de la flori, sa va iubiti, sa va uitati prin carti cu poze de prin lume, sa va fackbuddy un pic, sa faceti curatenie dupa ultima tavaleala, sa va tavaliti din nou, sa visati cu ochii deschisi la tavaleli prin locuri publice sau mondiale, sa faceti un one night stand, si a doua zi sa o luati de la inceput. Ce n-a mers??? Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Fiero 23210 Raportează post Postat Iunie 1, 2015 Dar tu te simti bine cu tine asa cum esti? Asta as vrea sa stiu, pt. ca eu nu vad nimic defect la tine, afara de faptul daca firea ta visatoare te impiedica sa ai grija de tine. :) Ca i-a spus psihologul la care merge ca aplatizarea emotionala e semn rau, de schizofrenie, iar el are deja diagnostic de schizoid. De-aia mie drag mie asa tare de psihologi, ca in loc sa ajute un om, ii creaza false probleme. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
XGeorge 6 Raportează post Postat Iunie 1, 2015 Si cum naiba n-ai fost compatibil cu femeia aia care se mutase la tine? Pai puteati sterge geamul de la flori, sa va iubiti, sa va uitati prin carti cu poze de prin lume, sa va fackbuddy un pic, sa faceti curatenie dupa ultima tavaleala, sa va tavaliti din nou, sa visati cu ochii deschisi la tavaleli prin locuri publice sau mondiale, sa faceti un one night stand, si a doua zi sa o luati de la inceput. Ce n-a mers??? In primul rand toate "femeile" cu care am ajuns sa locuiesc, au fost de 20-22 de ani, cu mai mult de 10 ani decat mine. Sexual dupa o absinenta de cateva saptamani, cam orice femeie este compatibila cu mine in pat in prima noapte. Dupa cateva nopti, iti dai seama de cele mai multe ori ca sexual nu te potrivesti. Ori, pentru mine aspectul sexual al relatiei este foarte important, caci altfel de ce as mai locui impreuna cu o femeie!? Apoi, venea acasa si se punea sa se uite la seriale, peste seriale. La un moment i-am zis sa faca curatenie: timp de o saptamana mai facea cate o chestie pe ici pe colo. Dupa o saptamana i-am facut lista pe foaia de hartie: de spalat vasele, de spalat uscatorul de vase, etc. Mi-a zis ca se simte ca o menajera. Mancare nu a facut decat de doua ori si asta doar cand i-am zis eu, si chiar si atunci: ciorba cu legume la punga. Garsoniera mea a aratat enorm de dedezordonata cat timp a stat ea la mine. Salariul si-l cheltuia in 4-5 zile dupa ce il primea. Dupa asta in fiecare zi imi cerea bani, in conditiile in care eu zilnic plec cu cutia de mancare de acasa, si fac asta de ani buni de zile. In concluzie, sexul cu ea era de nota 6, curatenia prin casa era de corigenta, mancare de corigenta, managementul banilor execrabil, si zilnic vrea scoasa in oras. De ce as mai continua sa mai stau impreuna cu ea? Dar tu te simti bine cu tine asa cum esti? Asta as vrea sa stiu, pt. ca eu nu vad nimic defect la tine, afara de faptul daca firea ta visatoare te impiedica sa ai grija de tine. :) De-aia mie drag mie asa tare de psihologi, ca in loc sa ajute un om, ii creaza false probleme. Problema nu am cu psihologul, din contra simt ca m-a clarificat. Dupa ceva studii pe ici, pe colo mi-am dat seama de cauzele care stau la baza nefericirii mele. Mi-am dat seama de faptul ca visarea mea, m-a adus in acest stadiu, si la fel si ruperea din ce in ce mai mult de societate. Mi-am dat seama care sunt problemele care trebuie rezolvate, si care sunt cauzele. La fel cum decizia de acum cativa ani, de a trece peste gandurile mele ciudate, si de a-mi pierde virgnitatea, mi-a creat un boost imens in dezvoltarea mea personala, consider ca schimbarea opticii si invatarea de a fi mai sentimental ar crea un boost si mai mare pentru viitorul meu. In teorie, a ma indragosti de o persoana, si de a schimba optica, de a nu mai fi asa de egoist probabil ca ar crea un salt major si m-ar resucita la viata. Daca nu ai grija cu aplatizarea poti ajunge in cativa ani un sociopat. De asta mi-e si frica ... deocamdata socializez destul de bine, dar nu se stie pe viitor. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
S.R. 5188 Raportează post Postat Iunie 1, 2015 Nu te inteleg. Deci tu esti normal, dar te sperie ca nu esti distrus dupa relatii si socializare, cum sunt o mare parte dintre cei care nu pot trai fara partener sau fara un grup de cunostinte care sa le ocupe timpul. Si ti-ai ocupat timpul cu panarame tinere, gandindu-te ca vor fi femei de casa. Si n-a fost pentru ca iti placea, ci pentru ca ai pe undeva credinta ca E IN NEREGULA SA NU-TI PLACA CE NU-TI PLACE, PENTRU CA VEZI OAMENI IN JURUL TAU CARE INGHIT CE NU LE PLACE DIN CAUZA SLABICIUNII IN FATA INSTINCTELOR SI A CREDINTELOR DAUNATOARE. Acum poti medita la ce am scris. Sa nu crezi ca sunt vreun pustnic care sta incuiat in casa. Doar aleg eu cand, cat si cum sa socializez, evit ce nu-mi convine. 2 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
XGeorge 6 Raportează post Postat Iunie 1, 2015 Sau poti sa iei suplimente sau medicamente care sa-ti amplifice neurotransmitatorii sentimentelor. Am citit ca oxitocina ne face mult mai indragostiti si contribuie la crearea abilitatilor sociale la oameni. Am gasit spray-uri nazale pe amazon cu oxitocina! Ar fi oare o metoda buna? Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Fiero 23210 Raportează post Postat Iunie 1, 2015 (editat) De asta mi-e si frica ... deocamdata socializez destul de bine, dar nu se stie pe viitor. Si cum si-a dat psihologul seama care-s cauzele care stau la baza nefericirii tale si care sunt, dupa parerea lui, acele cauze? Si mai vad o contradictie, un om aplatizat nu are nici bucurii, dar nu are nici temeri, realizezi ca tu nu esti asa si e ciudat ca psihologul te-a etichetat drept aplatizat doar pt. ca nu te incadrezi in tiparul obisnuit, comun. Editat Iunie 1, 2015 de Fiero Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
XGeorge 6 Raportează post Postat Iunie 1, 2015 Nu te inteleg. Deci tu esti normal, dar te sperie ca nu esti distrus dupa relatii si socializare, cum sunt o mare parte dintre cei care nu pot trai fara partener sau fara un grup de cunostinte care sa le ocupe timpul. Si ti-ai ocupat timpul cu panarame tinere, gandindu-te ca vor fi femei de casa. Si n-a fost pentru ca iti placea, ci pentru ca ai pe undeva credinta ca E IN NEREGULA SA NU-TI PLACA CE NU-TI PLACE, PENTRU CA VEZI OAMENI IN JURUL TAU CARE INGHIT CE NU LE PLACE DIN CAUZA SLABICIUNII IN FATA INSTINCTELOR SI A CREDINTELOR DAUNATOARE. Acum poti medita la ce am scris. Sa nu crezi ca sunt vreun pustnic care sta incuiat in casa. Doar aleg eu cand, cat si cum sa socializez, evit ce nu-mi convine. Acum nu stiu ce sa cred ... putin m-ai derutat. Sunt un tip destul de visator, care imi creez lumea mea, si traiesc eu cu mine insumi ... mai socializez din cand in cand, atunci cand doresc sau conjunctura e favorabila. Acum din ceea ce am mai citit, persoanele care sunt visatoare, se spune ca sunt firi slabe, labile, caci isi creeaza aceasta lume a lor pentru ca asupra acelei lumi pot detine controlul si nu vor fi raniti de nimeni. Tu, ce-i adevarat vorbesti acolo de slabiciune in fata instinctelor, si nu de o slabiciune a psihicului. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
