Topirea ghetarilor ar putea elibera microbii stravechi

Topirea ghetarilor ar putea elibera microbii stravechi

Detalii

CategoriiTurism
TaguriCatastrofe
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari3294

Voteaza & Distribuie

Descriere

Ghetarii din Antarctica si Groenlanda, pe langa faptul ca sunt cunoscuti ca „fabrici" de aisberguri, ar putea reprezenta un motiv de ingrijorare suplimentar fata de cele ale navigatorilor nevoiti sa fie cu ochii in patru cand strabat rute maritime prin Atlanticul de Nord sau aproape de Polul sud. Impactul schimbarilor climaterice asupra ghetarilor ar accelera topirea acestora – conform unor studii – iar de aici ar putea aparea o primejdie nevazuta: microbii stravechi, pastrati eoni la rand, ca niste capsule ale timpului, asteptand sa fie treziti la conditii de viata prielnice.




topirea ghetarilor


topirea ghetarilor




Microorganismele prizoniere in ghetarii si calotele polare sunt aici, pe Pamant, de sute de milioane de ani, cu mult inainte de aparitia omului. De fapt, acesti microbi sunt primii „pamanteni", aflati intr-o lunga hibernare pana cand mediul le va permite sa recastige teritoriul. Acest lucru s-ar putea intampla mai repede decat se crede, atrag atentia unii cercetatori, preocupati de paleo-microbii din gheturile arctice. Cum topirea ghetarilor se petrece intr-un ritm alarmant, poate fi periclitata insasi fauna arctica (ursii si vulpile polare sunt primii pe lista de specii aflate in pericol de extinctie). Mase de bacterii si microbi stravechi, unii datand de prin Pleistocen, prima epoca a Cuaternarului, perioada de acum 750 000 de ani, vor reveni in peisaj, insa cu ce pret?


Depozitul genetic

John Priscu, microbiolog al Universitatii din Montana, a petrecut ultimele 28 de veri australe la Polul Sud, studiind „microbii din stratul de gheata". Antarctica are cele mai vechi gheturi de pe Pamant, cu portiuni din peisajul sau glacial vechi de milioane de ani. Datorita conditiilor extreme, acest teritoriu a ramas neatins de om, un adevarat muzeul de biologie in aer liber (si extrem de rece), cu unele „pungi" avand o vechime de peste 8 milioane de ani. Mare parte din istoria Antarcticii pare sa fie in viata, intr-o stare de hibernare profunda. Priscu a gasit bacterii vechi de 450 000 de ani in straturile de gheata.


Gheturile arctice pastreaza materialul genetic stravechi, permitand unor creaturi demult disparute sa revina la viata daca vor fi intrunite anumite conditii. Nimeni nu trebuie sa se astepte la un Jurassic Park pe gheata, atrag atentia cercetatorii. Nici o creatura nu ar putea supravietui frigului arctic. Singurele forme de viata rezistente in aceste conditii sunt microbii. Incalzirea climei ar putea conduce la topirea gheturilor, transformate apoi intr-o uriasa masa de materie organica in descompunere, generand bioxid de carbon si metan. In afara de problemele din atmosfera terestra, ca urmare a degajarii acestor gaze, in mare ar putea patrunde mase de microorganisme stravechi, capabile sa modifice ecosistemul marin si deregla echilibrul chimic delicat al oceanelor lumii.


Cercetatorii microbiologiei arctice, precum John Priscu, au remarcat ca aceste microorganisme incep sa se modifice, facand schimburi de ADN si castigand noi abilitati. Ele nu ameninta direct (deocamdata) omenirea, dar ar putea elimina o serie de microorganisme care coexista cu omul, consecintele fiind imprevizibile. Ceea ce nu se intelege inca este modalitatea in care acesti microbi stravechi au putut supravietui 750 000 de ani in hibernare, anabioza, precum Han Solo conservat in „carbonit".


Germenul Amundsen?

Ramase intr-o stare de existenta minimala, microbii isi repara ADN-ul afectat de frig sau radiatii si par sa se pregateasca pentru o noua era „febrila". Multi cercetatori se intreaba daca nu cumva acolo, intre gheturi, se ascund si molime pentru care omenirea nu are absolut nici o aparare? Poate chiar un Germen Amundsen, dupa numele celui care a ajuns primul la Polul Sud, acum 100 de ani. Scott Rogers, biolog si expert in agenti patogeni, este de parere ca un astfel de scenariu de cosmar este posibil, dar intr-o foarte mica masura.


Un virus nu poate contamina populatia daca aceasta incepe sa produca anticorpi specifici, insa daca un virus in hibernare de milioane de ani, pe care omenirea nu-l poate identifica in memoria sa biologica revine la viata dintre gheturile arctice, asta ar putea insemna o pandemie ca in thrillerul hollywoodian Contagion. Totusi, majoritatea cercetatorilor cred ca sansele unei intalniri violente dintre virusurile stravechi si omenire este „aproape de zero".