Cum v-ati "trezit"?

[j 0]

bine am sa incerc sa raman treaz mai mult timp....

 

Pai chiar te rog sa nu mai tragi la bord ca serile trecute ca poate o pui cu laurent al treilea in loc de metamorfozata heydi angelica.

[Aedrius R.J 3543]

[quote name='j

[j 0]

nu conteaza ce fac conteaza ce spun si ce simt...dar tot treaz am sa raman....poate mai ceva...

 

Ba, eu zic ca e important sa faci exact ce spui si ce simti.

[Aedrius R.J 3543]

[quote name='j

[j 0]

ok...no te bagi maine pe forumul meu ??...mai cauti cateva persoane....vb maine..

 

Eu vreau sa scap si de forumul asta nu sa ma mai bag pe altu.

[*elle 2848]

[quote name='j

[me and just me 8]

Am primit una in cap...si a durut...si am fost nevoita sa ma trezesc!

[mirela b 2]

Mda, eram sigur ca trebuia sa apara si ironicul de serviciu. E greu de explicat, revelatia se traieste nu se povesteste, este o traire intima si personala intre tine si Dumnezeu.Tot ceea ce pot spune este ca privesc dintr-o alta perspectiva lucrurile acum; e ca si cum cineva ar fi tras storurile de la fereastra sufletului meu si-ar fi fost inundata de lumina :bye:. Ma simteam ca si cum m-as fi trezit dintr-un somn adanc si ma miram de faptul ca inainte nu vedeam lucrurile asa cum le vedeam acum; am inceput sa am o aplecarea catre ortodoxie, sa ascult cantece religioase (ceea ce inainte nu le suportam deloc) sa ma documentez asupra lucrurilor ce tin de ortodoxie, sa nu-mi fie frica de nimic (stiind ca el va veghea asupra mea) sa inteleg multe din intrebarile care le aveam legat de Dumnezeu.O sa para un cliseu dar multi niciodata nu vor intelege ceea ce incerc sa spun daca n-au trait acel fior autentic de parca te-ar fi tinut Dumnezeu in brate 8). Multi oameni sunt plini de prejudecati, superstitii, au o viziune ingusta asupra ortodoxiei din punct de vedere al trairii spirituale si duhovnicesti si nu o spun cu rautate sau superstitie ci pentru faptul ca asa eram si eu inainte si stiu cum sta treaba

Ca lumea. Si la mine tot asa ceva. Inteleg cand zici ca e prea intim de povestit. E ca si cum ai pierde ceva. Adevarul ca ca imi place totusi sa aud si pe altii cum povestesc despre asta, chiar si spunand doar cateva cuvinte.

 

Cei care nu cred sau simt nevoia sa scrie ineptii la misto aici poate iau o pauza si se duc la alte subiecte. Merci. :airkiss:

[misela 2]

Ce circumstante v-au determinat sa deveniti credinciosi? Triste? Fericite? Vreo revelatie? V-a schimbat "trezirea" viata intr-un mod clar sau nu neaparat?

 

Nu vreau citate din Biblie, alti autori etc. As vrea experiente proprii. Cine nu simte nevoia sa dea detalii intime, sa nu le dea. Cine da - da.

 

Merci.

Eu am avut faze.Cand eram credincioasa,cand eram gata sa cad in prapastie.Mi s-au intamplat chiar multe lucruri ce m-au adus la credinta,unele din ele inexplicabilei(multiplicari de icoane...etc).Dar din pacate,cand ma apropiam mult de credinta ,cum cadeam ;) Acu 2 ani pot spune ca m-am tretrezit si eu la realitate,insa mult prea credincioasa sa-i spun asa.Chiar percep altfel lumea,viata,lucrurile,universul absolut TOTUL.

[Un Om 3]

Rugile curgeau suvoaie catre acest zeu dar palmele de la viata deveneau din ce in ce mai grele si mai aspre.Asta m-a facut sa ma infurii si sa ma indoiesc de ceea ce credeam si sa imi pun intrebarea " ce dzeu mai e si asta?"

 

De aici a pornit un proces mai lent dar sigur in care m-am trezit.

Editat Decembrie 7, 2008 de Un Om