Sari la conținut
Forum Roportal

Evaluează acest topic

Postări Recomandate

Au trecut alti 6 ani si au reinceput crizele.De data asta pt ca atat eu cat si copilul meu ne luptam fiecare cu cate o tumoare.Eu am fost operata in urma cu o luna,dar faptul ca pretiosul meu copil va trece printr-o operatie extrem de delicata ma sfasie .E atat de perfect copilul meu,visul oricarui parinte va garantez.Nu pot sa cred ca ni se intampla noua ceea ce ni se intampla.Am descoperit tumorile aproape simultan si pt mine,pt noi a fost prea mult.As da orice sa fi avut eu amandoua tumorile si el sa fie sanatos.

 

Acum nu mai am unde sa ma ascund si au aparut crizele tocmai aseara.Saptamana asta e programata operatia.

Am incredere ca vor trece,dupa operatia copilului meu,atunci cand vom trece peste toate,cand totul se va linisti,cand el va fi vindecat si soarele va rasari din nou pe strada noastra.

 

Adevarul e in sufletele noastre in cazul asta.Doar noi putem sa ne vindecam rezovand problemele care ne framanta in modul cel mai acut.Fara acea rezovare,nimic nu ne va ajuta.

 

"Spasmofilia" inseamna sa suferi fizic in loc sa suferi psihic. Este o somatizare. Atat timp cat nu poti tolera suferinta psihica, durerea sufleteasca, recurgi la somatizare.

 

Poti sa ne spui mai mult de spre copilul tau?

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Salut

 

Singura schimbare aparuta la mine e ca fac aceste crize in combinatie cu o alta boala. Am vorbit cu un medic si l-am intrebat exista vreo legatura intre crizele de spasmofilie si nevralgia de care sufar... mi-a zis nu si atunci am intrebat altfel, poate criza dureroasa de nevralgie sa o porneasca pe cea de spasmofilie... aici raspunsul a fost da. Daca nu incepeam eu sa investighez cauzele si efectele acestei boli nu aflam mai nimic. Pe mine ma ajuta foarte mult daca in timpul crizei beau apa minerala si mananc ori banane ori castravete... bine cu muscaturi minuscule si intr-un rimt super lent.

 

Din 2004 am inceput sa merg la o clinica naturista langa Arad, (in 2004 facem crize saptamanal ), pana la sfarsitul lui 2005 crizele mi se distantasera la 6 luni, dar la inceputul lui 2006 iar au inceput crizele lunar... mi-e mi s-a spus ca solutia ar fi sa raman insarcinata (3 medici mi-au zis asta). :flowers:

La prietena ta cum au inceput crizele, nu tine minte daca a avut cumva o perioada mai grea, de stres intens?

Da desigur.Crizele si-au facut aparitia dupa un soc puterninc pe care l-a avut in timpul unui cutremur ( a fost aprox acum 3 ani si ceva ). Dar din cate mi-a povestit ea, doctorul i-a explicat ca in principiu natura firii ei este predispusa la astfel de socuri. Si in privinta acestui lucru cred ca raspunsul postat de Alcantara este un bun exemplu.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
"Spasmofilia" inseamna sa suferi fizic in loc sa suferi psihic. Este o somatizare. Atat timp cat nu poti tolera suferinta psihica, durerea sufleteasca, recurgi la somatizare.

 

Poti sa ne spui mai mult de spre copilul tau?

 

ai dreptate.In foarte putine cuvinte ai reusit sa cuprinzi tot ceea ce eu explicam mai sus.

 

Miercuri a fost operata fetita mea.Copilul meu e o fata de 17 ani,ce miercuri a fost eliberata de o tumoare la creier(ni s-a promis ca era o tumoare benigna,asa ca asteptarea histologicului e un pic mai usoara).A fost cea mai ingrozitoare miercuri din viata mea,asteptarea pe holul spitalului m-a devastat efectiv.Odata iesita din sala postoperatorie avea dureri ingrozitoare,nu suporta lumina si zgomotele,nici sa fie atinsa.Avea tuburi peste tot si dureri greu de suportat.Mi s-a facut rau cand odata ajunsa in salon mi-a cerut sa nu o ating,mi-a spus ca are dureri ,ca nu suporta nimic si ca nu trebuia sa se opereze.

Sigur ca vorbea durerea din ea dar cand am auzit acel " nu ma atinge,am gresit,nu trebuia sa fac operatia asta" am simtit ca mor acolo .Am lesinat acolo ca o carpa inutila si mi-au pus o perfuzie.Ca proasta satului in ziua aia n-am baut decat un pahar de apa,am uitat pur si simplu si la ora aia a dupa-amiezii eram deshidratata,unde mai pui ca intr-adevar suferinta psihica nu reuseam sa o diger nicicum.Acum am mustrari de constiinta ca am lasat-o singura in acele momente.Nu era cazul sa cedez atunci.

 

Ea e o fata cu capul pe umeri,frumoasa si stie ce vrea de la viata.E foarte constiincioasa,poate un pic prea matura pt varsta ei.

Invata foarte bine,i-a placut mereu scoala desi nu e o tocilara,i-a placut mereu compania celor de varsta ei, a gasit mereu persoane de varsta ei cu care sa petreaca in mod placut si sanatos timpul liber,nu m-a dezamagit niciodata nici pe mine nici pe nimeni.

Stie sa-si spuna punctul de vedere chiar daca este in contrast cu al meu sau cu al persoanelor cu care discuta stie sa spuna si da si nu atunci cand e cazul.

 

Acum este mai bine,incepe sa-si revina,am venit de la spital sa stau acasa in noaptea asta.Deseara voi merge din nou la ea dar apoi ma intorc sa dorm acasa.

De aseara a scapat de tuburi si perfuzii si azi am ajutat-o sa faca dus si a vrut chiar sa se fardeze un pic.E foarte puternica.Mai are dureri de cap din cand in cand,nu tolereaza foarte bine lumina si zgomotele dar evolueaza bine.A avut doua zile de diabet insipid reversibil dupa operatie dar incepe sa se normalizeze.

Acuma ma duc din nou la ea o sa mai revin zilele astea sa va povestesc daca vreti.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Acum este mai bine,incepe sa-si revina,am venit de la spital sa stau acasa in noaptea asta.Deseara voi merge din nou la ea dar apoi ma intorc sa dorm acasa.

De aseara a scapat de tuburi si perfuzii si azi am ajutat-o sa faca dus si a vrut chiar sa se fardeze un pic.E foarte puternica.Mai are dureri de cap din cand in cand,nu tolereaza foarte bine lumina si zgomotele dar evolueaza bine.A avut doua zile de diabet insipid reversibil dupa operatie dar incepe sa se normalizeze.

Acuma ma duc din nou la ea o sa mai revin zilele astea sa va povestesc daca vreti.

 

Ma bucur sa aud ca totul a iesit bine in legatura cu fetita ta.

Va doresc multa bafta in continuare.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Acum am mustrari de constiinta ca am lasat-o singura in acele momente.Nu era cazul sa cedez atunci.

 

Acuma ma duc din nou la ea o sa mai revin zilele astea sa va povestesc daca vreti.

Ma bucur ca a scapat cu bine!

O sa ai ocazia sa te "revansezi" sa-i fii aproape si s-o ajuti.

Vrem sa ne povestesti. :doh:

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Cauzele psihogene ale unor boli

 

Atacurile de panica cu sau fara spasmofilie, alergiile generalizate (la praf, polen, mucegai, intapaturi insecte, blana de pisica, caine) psoriazis, palpitatiile, acneea vulgara (care poate sa apara si la 35 de ani la o femeie sensibila, nevrotica cu un agresor psihic "experimentat" langa ea), senzatie permanenta de nas infundat cu infectia sinusurilor (miros urat), insomniile, migrenele, cefaleele rebele pot avea cauza psihogena (si cam au in majoritatea cazurilor). Aceste simtpome apar ca o prima reactie a organismului la mediul insuportabil d.p.d.v. psihologic. Schimbi mediul, dar si modul de gandire, simtomele dispar.

 

Nu schimbi mediul nici modul in care iti alegi oamenii in calitate de prieteni, partener, atunci simptomele pot fi doar ameliorate cu fel de fel de medicamente nastrusnice si dieta "naturista". Evident consultarea horoscopului ajuta si ea nevroticul in a se simti bine si pe mai departe in aceleasi conditii. Dependenta de horoscop, alimentatie "naturista" din ce in ce mai "naturista", medicatia naturista sunt preocupari 24/24 la unele femei nevrotice. Toate acestea ajuta nevroticul sa nu ia contact cu adevarul, care poate intra in conflict cu minciuna de sine si de aici o mare-mare suferinta (dar in final ar putea lua decizia sa isi rezolve problemele).

 

Nevroticul poate fi auzit cum sa vaicareste de migrene, de insomnii, de dureri de ceafa, de anxietate, de orice pana la urma.

Orice boala e bine venita pentru a-i conferi statutul de "bolnav" fara de care n-ar beneficia de "atentia" si "ingrijorarea" celor din familie care de altfel nu-l iubesc decat cand e "bolnav".

 

Nevroticul devine nevrotic in familie nevrotica. Nevroticul nu suporta adevarul sub nici o forma si e in stare sa-si nascoceasca cele mai nastrusnice boli pentru a evita ADEVARUL.

Culmea e ca pana la urma de ce ti-e frica nu scapi. Nevroticul chiar se imbolnaveste, asa difuz si subtil de diverse simptome. Cele mai grave sunt insa cele psihice care il scot din campul muncii.

 

Care e lantul?

 

minciuna de sine>nevroza->depresie->psihoza

 

Nevroticul e un mincinos, autocompatimirea e cea mai dezgustatoare forma de minciuna de sine (si o manipulare in acelasi timp a celor din jur).

Din pacate nevroticul nu constientizeaza mai niciodata minciuna de sine. Pentru a-si domoli chinurile, el cauta persoane dispuse sa-l compatimeasca, cauta salvatori de ocazie. Intrebarea e, cu ce il ajuta pe nevrotic compatimirea celor din jur? Cu nimic. Se vor satura si il vor agresa cu timpul. Si latul se tot strange in jurul celui cu atacuri de panica.

 

Cel mai rau e cand nevroticul are atacurile de panica in urma agresiunii psihologice din partea unor membri din familie.

Atunci chiar ca numai inteligenta psihologica proprie il mai poate salva. Daca nu incearca sa se salveze la timp, nici nu mai e nevoie prezenta agresorului, se va agresa singur pana....nu se stie (psihoza e ultima faza, depinde de rezistenta structurii psihice si de cat de grava a fost agresiunea initiala, de cat de malitios a fost software-ul care i-a fost instalat in cap de agresorul din familie).

 

Familiile durabile se mentin prin nevroza (a se citi unde dragoste nu e, nevroza se numeste).

 

Asa ca daca esti femeie si vrei familie si copii dupa 30-35 de ani, nevroza e de la sine inteleasa.

 

Nevroza e un fel de sinonim la minciuna pentru cine nu intelege.

Editat de iosafat

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Cauzele psihogene ale unor boli

 

Atacurile de panica cu sau fara spasmofilie, alergiile generalizate (la praf, polen, mucegai, intapaturi insecte, blana de pisica, caine) psoriazis, palpitatiile, acneea vulgara (care poate sa apara si la 35 de ani la o femeie sensibila, nevrotica cu un agresor psihic "experimentat" langa ea), senzatie permanenta de nas infundat cu infectia sinusurilor (miros urat), insomniile, migrenele, cefaleele rebele pot avea cauza psihogena (si cam au in majoritatea cazurilor). Aceste simtpome apar ca o prima reactie a organismului la mediul insuportabil d.p.d.v. psihologic. Schimbi mediul, dar si modul de gandire, simtomele dispar.

 

Nu schimbi mediul nici modul in care iti alegi oamenii in calitate de prieteni, partener, atunci simptomele pot fi doar ameliorate cu fel de fel de medicamente nastrusnice si dieta "naturista".

 

Nevroticul devine nevrotic in familie nevrotica.

 

Care e lantul?

 

minciuna de sine>nevroza->depresie->psihoza

 

 

E adevarat.In cazul meu de exemplu,asa cum v-am spus ,cred ca am avut noroc zic noroc privind partea plina a paharului.Constienta fiind ca oricum chiar de-as reusi sa maschez dezastrul din familie (intai cea de origine apoi cea proprie)mintind pe cei din jur,nu puteam sa ma mint pe mine insami.

Cel mai mult imi fierbeau creierii vorbele gen" familia in primul rand cu orice pret"(a se citi nu conteaza cata mizerie sufleteasca zace si cata ipocrizie, important e sa nu o rupi cu familia,stai acolo si rabzi agresiuni psihologice ca asa-i frumos si bine, sa-ti respecti parintii/sotul-prin respect intelegandu-se ca tre sa ramai victima lor pana la adanci batraneti,in virtutea nush carei legi nescrise sau scrise pe undeva).

 

In fine ,nu cred ca sunt o persoana care fuge de responsabilitati .Pur si simplu mi-am trasat de-a lungul vietii un sistem prin care sa recunosc adevaratele responsabilitati.Cele care-mi revin si nimic mai mult.

Am devenit un pic mai egoista in ochii unora? Poate, dar ma simt bine asa .

Ca am predispozitia de a pierde minerale in perioade stresante(adica spasmofilie) ?Si ce daca?Am luat treaba asta ca un aliat.Ca un fel de barometru ce-mi spunea "nu sta ca proasta,rezolva-ti problemele".

Asa cum va spuneam nu am avut crize perioade foarte lungi,iar cele din urma chiar erau provocate de o situatie pe care nu o puteam controla.

 

In opinia unora spasmofilul este si ramane asa toata viata(cred si eu ca este asa),depinde de el in foarte mare masura cat de lungi vor fi perioadele de latenta.Spasmofil inseamna ca ai o predispozitie sa pierzi minerale la nivel celular in perioadele stresante.Intai tratezi cauza de stress,iei minerale,iti recalculezi sistemul de valori,iti rezolvi problemele si ai cam terminat cu crizele de spasmofilie.

 

Ca o "curiozitate " nu in toate tarile spasmofilia este recunoscuta ca sindrom.Am descoperit cu stupoare ca aici unde suntem acum,spunand ca am spasmofilie sunt privita ca o picata din luna.In lumea medicala prea putini cunosc/recunosc existenta ei.Unii au auzit totusi de ea si o numesc "boala care nu exista".

Medicii ce nu o recunosc trateaza spasmofilii cu cocktailuri de antidepresive puternice sau indreapta pacientii spre psihologi ani de zile(nu va spun cat costa) sau cardiologi,ortopezi(zicand ca sufera de dureri cervicale care provoaca acele crize)neurologi etc.Pacientii vin astfel purtati si speriati ce cine stie ce boli,bineinteles nu gasesc remediul just si va cam inchipuiti ce viata au spasmofilii aici.Sunt foarte putini aceia ce au gasit medici ce i-au indreptat spre strada corecta.

 

Am intalnit totusi medicul de laborator care stie de existenta spasmofiliei si am vorbit un pic cu el.Nu ca n-as sti cam care sunt remediile.Problema mea e ca am fost operata de curand de o tumoare la tiroida,mi-au practicat tiroidectomie totala,cartile pe masa sunt un pic diverse acum in ceea ce priveste calciul si metabolismul in general.Nu iesisem bine din convalescenta(admitand ca as fi avut una) ca a fost operata fetita mea.Stressul zilelor de curand trecute m-a cam dezechilibrat,inca nu am dozajul corect de tiroxina si au aparut crizele.O sa reusesc si de data asta in oarece fel sa le pun capat ,sunt sigura ca o sa reusesc.

Fetita mea e bine,a scapat de tumoarea la creier,convalescenta ei decurge normal si lucrurile incep sa se limpezeasca.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
E adevarat.In cazul meu de exemplu,asa cum v-am spus ,cred ca am avut noroc zic noroc privind partea plina a paharului.Constienta fiind ca oricum chiar de-as reusi sa maschez dezastrul din familie (intai cea de origine apoi cea proprie)mintind pe cei din jur,nu puteam sa ma mint pe mine insami.

Cel mai mult imi fierbeau creierii vorbele gen" familia in primul rand cu orice pret"(a se citi nu conteaza cata mizerie sufleteasca zace si cata ipocrizie, important e sa nu o rupi cu familia,stai acolo si rabzi agresiuni psihologice ca asa-i frumos si bine, sa-ti respecti parintii/sotul-prin respect intelegandu-se ca tre sa ramai victima lor pana la adanci batraneti,in virtutea nush carei legi nescrise sau scrise pe undeva).

 

In fine ,nu cred ca sunt o persoana care fuge de responsabilitati .Pur si simplu mi-am trasat de-a lungul vietii un sistem prin care sa recunosc adevaratele responsabilitati.Cele care-mi revin si nimic mai mult.

Am devenit un pic mai egoista in ochii unora? Poate, dar ma simt bine asa .

Ca am predispozitia de a pierde minerale in perioade stresante(adica spasmofilie) ?Si ce daca?Am luat treaba asta ca un aliat.Ca un fel de barometru ce-mi spunea "nu sta ca proasta,rezolva-ti problemele".

Asa cum va spuneam nu am avut crize perioade foarte lungi,iar cele din urma chiar erau provocate de o situatie pe care nu o puteam controla.

 

In opinia unora spasmofilul este si ramane asa toata viata(cred si eu ca este asa),depinde de el in foarte mare masura cat de lungi vor fi perioadele de latenta.Spasmofil inseamna ca ai o predispozitie sa pierzi minerale la nivel celular in perioadele stresante.Intai tratezi cauza de stress,iei minerale,iti recalculezi sistemul de valori,iti rezolvi problemele si ai cam terminat cu crizele de spasmofilie.

 

Ca o "curiozitate " nu in toate tarile spasmofilia este recunoscuta ca sindrom.Am descoperit cu stupoare ca aici unde suntem acum,spunand ca am spasmofilie sunt privita ca o picata din luna.In lumea medicala prea putini cunosc/recunosc existenta ei.Unii au auzit totusi de ea si o numesc "boala care nu exista".

Medicii ce nu o recunosc trateaza spasmofilii cu cocktailuri de antidepresive puternice sau indreapta pacientii spre psihologi ani de zile(nu va spun cat costa) sau cardiologi,ortopezi(zicand ca sufera de dureri cervicale care provoaca acele crize)neurologi etc.Pacientii vin astfel purtati si speriati ce cine stie ce boli,bineinteles nu gasesc remediul just si va cam inchipuiti ce viata au spasmofilii aici.Sunt foarte putini aceia ce au gasit medici ce i-au indreptat spre strada corecta.

 

Am intalnit totusi medicul de laborator care stie de existenta spasmofiliei si am vorbit un pic cu el.Nu ca n-as sti cam care sunt remediile.Problema mea e ca am fost operata de curand de o tumoare la tiroida,mi-au practicat tiroidectomie totala,cartile pe masa sunt un pic diverse acum in ceea ce priveste calciul si metabolismul in general.Nu iesisem bine din convalescenta(admitand ca as fi avut una) ca a fost operata fetita mea.Stressul zilelor de curand trecute m-a cam dezechilibrat,inca nu am dozajul corect de tiroxina si au aparut crizele.O sa reusesc si de data asta in oarece fel sa le pun capat ,sunt sigura ca o sa reusesc.

Fetita mea e bine,a scapat de tumoarea la creier,convalescenta ei decurge normal si lucrurile incep sa se limpezeasca.

 

 

Calciul si magneziul care se pierd pe baza nervoaza, incetul cu incetul, nu pot fi pompate inapoi printr-o injectie intravenoasa. La nevrotici, semnul Chvostek (percutia cu vf degetului in unghiul format de arcada zigomatica si ramura superioara a mandibulei produce miscari fine ale coltului gurii si a pleoapei superioare) este prezent tot timpul. Acest semn arata ca avem de aface cu un om cu structura nervoasa slaba.

 

 

"Tratamentul" psihologic: psihoterapia radicala, independenta materiala proprie si ruperea totala a legaturilor cu cei care iti intretin boala. Nici macar prin telefon. Altfel balacareala cu crize de spasmofilie nu se mai termina. Sunt cazuri de femei pensionate pe caz de boala datorita "bolii care nu exista".

 

Ca sa vezi unde duce goana dupa satisfacerea trebuintelor, a instinctelor.

 

Cum se fac majoritatea familiilor in Romania? El minte ca o iubeste ca sa aiba cu cine se culca, ea minte ca il iubeste ca sa aiba cu cine procrea. Eventual in spatiul lui, ca ea de obicei nu are.

Si apoi amandoi incep goana dupa material ca sa umple golul din suflet.

Si asa incepe iadul.

 

Cum spunea Cristos, "umblati mai intai dupa lucrurile imparatiei lui D-zeu (adica sa umbli dupa sentimentul din tine), si toate acestea (copii din dragoste nu din sex, lucruri materiale din munca in lucrul pentru care ai vocatie) se vor adauga voua pe deasupra".

 

Lucrurile bune sunt pentru cei care stiu sa astepte.

Daca vrei sa "te inmultesti" in copii si lucruri mintind pe cei din jur vine iadul aici.

 

Ca parinte, poti sta toata viata in nevroza, dar ii bagi pe copii in psihoza (daca au structura slaba).

 

Nevroticul se poate mentine in nevroza destul de confortabil atata timp cat are pe cine baga in psihoza (copiii sai, partenerul de viata). Atentie!!!

Editat de iosafat

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Cine se cunoste binisor stie ca o injectie sau o suta cu calciu nu o sa rezolve problema(am mai spus si mai sus eram deja constienta ca tot calciul din lume nu ma va ajuta).Asa cum ai spus si tu cu alte cuvinte e treaba de rezolvat cu minciuna de sine.

Ei bine sunt unii ca mine ce au recunoscut asta din start,sunt constienta ca sunt o spasmofilica,stiu ca o sa raman asa toata viata .Asta nu inseamna ca nu o sa ma mentin latenta si nici nu ma impiedica deloc ca actiunile mele sa nu dauneze celor din jurul meu si mai ales copilului meu si crede-ma ca se poate sa-ti schimbi mentalitatea,modul de viata si foarte multe lucruri care sa duca in final sa ai o viata aproape normala(daca mai exista oareunde asa ceva),sa fi satisfacut atat cat e posibil de tine insuti (ca loc de mai bine si mai mult este mereu) sa ai un copil linistit,sa nu-ti plangi de mila spasmofil fiind.

 

Simt pe undeva un soi de incrancenare din partea ta(dar poate ma insel).

 

Ma refer la partea cu "eventual in spatiul lui ca ea de obicei nu are".

In cazul meu,poate ai inteles gresit ca eu m-as fi casatorit in goana dupa a avea un spatiu al meu in spatiul lui si nu in al parintilor.

Eu am avut si mai am inca o casa mea de dinainte de a ma marita(te las sa crezi ca poate am castigat la loto o suma bunicica chiar daca lucrurile nu au fost tocmai asa) eram total independenta financiar de ai mei cu multa vreme inainte de a pleca de-acasa,am lucrat incepand de la varsta de 16 ani si mi-am facut studiile la seral inclusiv cele de dupa liceu ...asta ca sa nu stau intr-un colt sa-mi plang de mila,totul facut cu manutza mea din dorinta de a rupe total cu cei ce nu-mi placeau.

Daca as fi vrut sa ma inmultesc in copii poate as fi facut vreo doi trei,sase dar am facut unul singur constienta fiind ca el copilul trebuie sa fie satisfacut (nu neaparat )de mine ci de ceea ce a devenit si nu (neaparat)invers.Ai mei poate ca m-au bagat in nevroza dar in orice caz eu nu am repetat povestea.

Asta ca o paranteza pe care poate nu ar fi trebuit sa o fac.

 

Dovada e ca al meu copil stie sa-mi spuna nu atat mie cat si altora atunci cand e cazul si nu se sfieste sa o faca.

Cat despre ce zicea Cristos,nu stiu prea multe, dar cred ca nu i-ar placea sa ma mint .

 

Sunt unii care desi au o structura nervoasa slaba au puterea de a merge mai departe fara sa faca prea multe greseli si fara sa-si planga de mila.Poate au un prag al algeziei mai scund decat al celor ne-nevrotici, dar au instictul nativ de a iesi fara foarte multe probleme din situatii dificile fara sa faca valuri .

 

Cum fac majoritatea familiilor din Romania? chiar crezi ca doar in Romania?Ia da tu o raita prin tarile occidentale in care se plateste pensie alimentara exsotului/sotiei pe viata si apoi sa vezi psihopatii de-a dreptul.De dragul de a nu o face iti cam inchipui ce-i in acele familii si sunt la tot pasul.

 

Ca sa revin la mine ,problema mea e ca nu-mi dau seama daca tahicardiile si toate neplacerile din ultimele zile sunt datorate demult uitatelor zile in care faceam crize de spasmofilie (unele incomplete) sau dozajului incorect de tiroxina.Azi mi-am retras analizele(inca sunt in ceatza la capitolul hormoni tiroidieni) vad ca am T3 marit si TSH sub norma.Cum o fi treaba asta si ce vrea sa zica nu stiu inca.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Alcantara, am vorbit la modul general. Nu am dorit sa descopar care minciuna ta de sine.

 

Ca sa o descoperi ai nevoie de un psihoterapeut in particular, nu pe forum. Toti cei nevrozati in familie evident ca au un scenariu de viata incorect care include ceva minciuni de sine.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum

×