Ampera 10661 Raportează post Postat Aprilie 12, 2013 (editat) eu cu anumite idei de acord. da, cred ca cel care nu pierde rationamentul o sa fie intotdeauna in castig. nu degeaba se zice ca 'm-am indragostit nebuneste'. omul calculat, omul ceva mai rational stie sa mearga mai departe in caz de esec. am vazut destule persoane ce nu puteau sa mai vada ziua de maine in cazul unui esec in amor. Editat Aprilie 12, 2013 de **Alex** Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
harald 1722 Raportează post Postat Aprilie 12, 2013 (editat) Cel mai sanatos lucru e sa te consideri satisfacut cu prima faza a legaturii, care de altfel e primavara dragostei. Acolo salasuieste fericirea. Tipul care a scris asta tre'să fi fost complexat rău în fața femeilor :P Eu cred că problemele trebuie rezolvate doar pe măsură ce apar. Și dacă apar. Însă el anticipează apariția lor și distruge astfel relația din start. Pentru că ăsta e genul de profeție care se împlinește singură. Ca să te preocupe a fi stăpânul celuilalt, asta nu mai e iubire. E duplicitate și încă duplicitate masculină, ceea ce mie mi se pare mult mai grav decât duplicitatea feminină da, cred ca cel care nu pierde rationamentul o sa fie in totdeauna in castig. Nu presupuneam că ai avea altă folozofie de viață, meriți un premiu pentru sinceritate :P Dar cred că este greșit să vrei să fii Editat Aprilie 12, 2013 de harald 4 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Ampera 10661 Raportează post Postat Aprilie 12, 2013 cine rationeaza in general este mai presus. si intr-o afacere are de castigat cine judeca la rece, nu cine se lasa furat de emotii. dar cum dragostea nu e o afacere...sau e? 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Pierre D. Vara 5581 Raportează post Postat Aprilie 12, 2013 (editat) Drept. Somnul ratiunii naste monstri. Editat Aprilie 12, 2013 de Lucast Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Amarena 13996 Raportează post Postat Aprilie 12, 2013 ce viata de rahat, s-o iei mereu de la capat..de frica. 8 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
The Bitch 15151 Raportează post Postat Aprilie 12, 2013 Cine nu a citit 'Invitatie la dans' de Drumes ? Eu. ''Nu lasa pasiunea sa se urce la creier si sa-ti ia mintile." De acord. 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
adal* 10380 Raportează post Postat Aprilie 12, 2013 ''Nu lasa pasiunea sa se urce la creier si sa-ti ia mintile. Reteaz-o inca de la inima. Cine rationeaza in iubire e stapanul celuilalt. Cel mai sanatos lucru e sa te consideri satisfacut cu prima faza a legaturii, care de altfel e primavara dragostei. Acolo salasuieste fericirea. Dupa ce ai gustat din mierea ei, ce mai astepti? "Luarea mintilor" este un proces gradual, foarte fin, inobservabil, mai ales de catre cei implicati. Cine imi garanteaza ca ma voi opri la timp? Cine imi va spune ca am atins linia dintre primavara si vara dragostei? Ceea ce spune autorul poate merge doar in cazul in care nu exista din partea unuia din cei doi implicare inca de la inceput, dar atunci tot rationamentul lui pica. Dar daca exista persoane care spun ca pot reusi asta, atunci ori mint, ori nu sunt capabili sa iubeasca. Si pana la urma, habar nu au ce pierd. Si ma mai gandesc ca ar trebui sa stim exact ce intelege autorul prin "primavara iubirii", si ce se intampla in aceasta "primavara".:roll: 1 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Ampera 10661 Raportează post Postat Aprilie 12, 2013 (editat) Cum punem 'frana' pasiunii, mai ales la inceputul relatiilor? Consider ca o doza de ratiune este necesara fiecarei relatii. Dar ce ne facem cand unul este sau devine rational iar celalalt ramane doar pasional, chiar si dupa o oarece perioada de convietuire? Iar partea cu 'fericirea egala e plictisitoare', ma nelamureste cel mai tare, inca mai rumeg :D eu am vazut cum reactionez cand ma las prada sentimentelor. nu ma mai recunosc, fac chestii care nu ma caracterizeaza si devin geloasa, irationala si probabil nu o companie placuta. ma scutur f repede de asemenea iesiri impunandu-mi sa nu imi mai fie teama. la mine teama ma duce la pierderea ratiunii. apoi imi zic ca nu pot sa traiesc cu frica mereu si ca daca e sa se intample, o sa se intample. imi impun pur si simplu o atitudine ceva mai rece fata de sentimentele mele si fata de celalalt. si da, la mine e valabil ca ma plictisesc sa iubesc in aceeasi masura ca el. dar asta vine din nevoia mea de a stii ca el ma iubeste mai mult, e o chestie reasiguratorie. de unde nu am avut, acum vreau mult. Editat Aprilie 12, 2013 de **Alex** 2 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Black velvet 9715 Raportează post Postat Aprilie 12, 2013 Cine rationeaza in iubire e stapanul celuilalt. Pai, unde-i ratiune nu mai e iubire, e un fel de satisfacere a nevoii de a avea un/o partener/a. 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Ampera 10661 Raportează post Postat Aprilie 12, 2013 nu traieste nimeni la nesfarsit emotiile inceputului de relatie. se retraiesc sporadic acele sentimente pe cursul relatiei. as obosi daca as fi mereu indragostita de el cum eram la inceput Pai, unde-i ratiune nu mai e iubire, e un fel de satisfacere a nevoii de a avea un/o partener/a. cum adica? Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
