Planuri de rezerva care ar fi schimbat cursul istoriei

Planuri de rezerva care ar fi schimbat cursul istoriei

Detalii

CategoriiStiinta
TaguriIstorie, Statele Unite ale Americii
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari1877

Voteaza & Distribuie

Descriere

Planurile de rezerva, „Planul B", sunt, prin definitie, varianta cea mai putin dezirabila intr-o situatie limita. Este mai bine sa le ai pregatite decat sa nu mai ai nicio alternativa. Uneori, Planul B chiar functioneaza si se constata ca a fost chiar mai bun decat Planul A. Alteori, lucrurile evolueaza mult mai rau decat daca ar fi fost aplicat planul initial.


De obicei, publicul nu prea aude de planurile de rezerva daca acestea nu au fost aplicate, ramanand in agenda confidentiala a diversilor lideri militari sau politici. Daca ar fi fost folosite, ar fi putut schimba istoria moderna. Americanii se intreaba si astazi care ar fi fost limba oficiala a SUA daca anumite planuri ar fi functionat sau ar fi fost aplicate. Cateva dintre planurile B care ar fi alterat semnificativ cursul istoriei:


1. Operatiunea Vultur

La inceputul anilor ’50, Indochina franceza era supusa atacurilor lansate de rebelii comunisti. Pentru Franta, care tinea cu dintii de aceasta colonie din Asia, asta insemna purtarea unui razboi in Asia, pe un teren „minat". Inconjurati de rebelii comunisti vietnamezi (viitorul Vietcong) la Dien Bien Phu, francezii aveau de ales intre a se descurca singuri sau a solicita ajutorul americanilor. In fond, se confruntau cu comunistii, dusmanii jurati ai SUA.


Francezii au pus mana pe telefonul rosu si au sunat la Washington. A fost pus la cale un plan, Operatiunea Vultur, care presupunea lansarea a trei incarcaturi nucleare tactice (americane) in regiunea concentrarilor de trupe vietnameze. Francezilor le-a placut enorm ideea, la fel si presedintelui Eisenhower, dar presedintele l-ar fi aprobat numai daca si britanicii erau de acord cu el. Dupa ce Londra a transmis Washingtonului semnalul universal cu degetul la tampla, presedintele SUA s-a comportat ca si cum stia de la bun inceput ca Operatiunea Vultur era o dementa.




operatiunea Vultur


operatiunea Vultur




Dar daca Planul B ar fi fost aplicat? America a fost atunci la punctul cel mai apropiat de folosirea armelor nucleare la inceputul razboiului rece, si multi atribuie aceasta decizie instituirii „tabuului nuclear" care a urmat. Folosirea, atunci, a armelor atomice ar fi avut consecinte dezastruoase pentru intreaga omenire.


2. Huele a quemado

In 1977, dictatorul panamez, generalul Omar Torrijos s-a deplasat la Washington pentru a-i cere presedintelui Jimmy Carter sa redea controlul canalului Panama panamezilor si sa retraga fortele americane din tara. In cele din urma, Carter a semnat un acord pentru retrocedarea canalului in 1999. Documentul a fost trimis spre aprobarea Congresului SUA.


Daca America n-ar fi acceptat semnarea acordului, Torrijos avea pregatit un plan de rezerva care ar fi functionat pe principiul „daca eu nu te am, n-o sa te aiba nimeni". Planul, intitulat Huele a quemado („miroase a ars") prevedea blocarea definitiva a canalului Panama. Congresul SUA a aprobat acordul la un vot diferenta.


3. Aselenizarea sovieticilor si americanilor pe Luna, in acelasi timp

In timpul scurtului mandat al presedintelui Kennedy, sustinatorul cel mai infocat al programelor spatiale, s-a sugerat, de mai multe ori, ca SUA si URSS sa desfasoare o operatiune comuna pe Luna, o aselenizare „in doi". De fiecare data cand Kennedy a trimis vorba Moscovei cu propunerea, sovieticii au spus „niet". Se crede ca au facut-o din pura mandrie proletara si pentru ca se temeau ca nu cumva SUA sa afle ce tehnologie spatiala primitiva foloseau, programele lor neavand preocupari prea mari legate de siguranta cosmonautilor.


Daca cele doua superputeri militare si-ar fi unit eforturile pentru un program spatial comun, o buna parte din tensiunile existente intre ele ar fi disparut. Intr-un climat de cooperare pe axa Washington-Moscova este posibil ca omenirea nici sa nu fi avut parte de criza rachetelor din Cuba, cand n-a lipsit mult sa se declanseze un razboi nuclear, iar Nikita Hrusciov sa fi putut aplica planul de reducere a fortelor militare sovietice, de la 2,5 milioane soldati, la 500 000 si orientarea fondurilor destinate armamentului pentru productia de bunuri de consum, asa cum intentionase.


Daca ar fi fost aplicat acest plan de rezerva, n-ar mai fi avut loc nici razboiul din Vietnam (probabil), nici cursa inarmarilor, care, in cele din urma, a istovit URSS-ul, contribuind la disparitia maretii Uniuni.