Agresivitatea obsesionalului
Obsesionalul (personajul care poate genera tulburări pshice severe celor din jur):
- In copilarie i-au fost interzise/reprimate manifestarile de agresivitate, mânie, ura,
ostilitate, sfidare etc. acestea erau pedepsite sau urmate de retragerea iubirii.
Manifestari ale agresivitatii obsesionalului:
- suprematia asupra partenerului
- fortarea partenerului de a se situa pe o pozitie de dependenta fata de el
- se cramponeaza de trecut si-i enumera partenerului, cu date temporale exacte,
ce anume a gresit, de câte ori etc.
- îi face partenerului propuneri de program, cauta sa stabileasca reguli
- la obsesionali joaca un rol important timpul si banii, punctualitatea şi economia în parteneriat
- apar cel mai clar in primplan pulsiunea de a stăpâni, pedanteria şi rigiditatea
- sexul este adesea planificat sau are o componenta sadica
- obsesionalul îşi aduce voinţa de performanta şi în sexualitate, situaţie în care partenera devine un obiect al verificarii performantelor sale
- obsesionalul are cultul elitelor si isi foloseste proprii copii ca simple obiecte pentru performanta scolara („ori inveti ori mori", „daca nu iei zece la materia asta sa nu mai vii acasa")
- obsesionalii cauta un cadru legitim pentru aşi exterioriza agresivitatea (fanaticii in toate domeniile posibile: sanatate-igiena, morala, religie, armată, învăţământ etc)
- obsesionalii nu îşi îndreaptă agresivitatea impotriva lor inşile ca si depresivii, ci impotriva a ceva sau cineva din exterior (provoacă traume emoţionale celor apropiaţi iar pe timp îndelungat tulburări psihice severe pana la psihoze)
- O varianta întrucâtva mai blândă a agresivitatii « legitimate » descrise este corectitudinea exagerata, care, alaturi de reprimarea agresivităţii, este forma cea mai frecventa de manifestare obsesionala a agresivitatii - fara ca obsesionalul sa fie aici constient de agresivitate (exemplu: profesori care intra la fix si ies la fix, demonstreaza toate teoremele, dau excesiv teme pentru acasa, critică profesorii care nu fac la fel, etc).
- O alta forma de agresivitate obsesionala este agresivitatea vicleană, laşă, care loveşte pe la spate. O gasim la oamenii care în copilaria lor au fost pedepsiţi sever pentru manifestarile lor de agresivitate; ei au fost nevoiti sa-si ascunda agresivitatea în spatele unor meserii ca: politicieni, militari, poliţişti, judecatori, preoţi, pedagogi şi funcţionari care justifică agresevitatea în meserie prin faptul că ei se ţin de norme, regului şi principii.
- O serie de acte ratate care pot fi incadrate in categoria « stângăcie » sunt expresia unor afecte reprimate
- autoobservaţia ipohondră: individul respectiv îşi chinuie anturajul cu angoasele şi simptomele sale ipohondriace
- incetineala, scrupulele şi indecizia cu care îşi streseaza din ce in ce mai mult anturajul (de exemplu, femeia care nu reuseste sa se imbrace la timp pentru petrecere, bărbatul care mereu răspunde cu nu în familie sau la servici celor care îi cer ajutor, care nu mai termină lucrul inceput)
- Somatizarile sunt echivalente ale agresivitatii reprimate (tulburari cardiovasculare, oscilatiile tensiunii arteriale, dureri de cap, tulburari de somn si digestive şi unele tulburări specifice cum sunt alergiile, psoriazisul, sinuzite incurabile)
Exemple:
- celibatarul batran ramas sub fusta mamei
- functionarul sau contabilul care cultiva mici manii in numele legii, dar ascunzind sub masca politeţei şi a religiozităţii, o agresivitate ucigatoare
- inspectorul sanitar care cauta cele mai mici urme de murdarie iar daca nu le gaseste pe loc e bucuros sa aplice preventiv o amenda substantiala care merge in buzunarul propriu
- medical care profeseaza pentru statut si bani, care nu opereaza pana nu isi vede incasat tariful auto stabilit (impins si el de la spate de parinti sa se faca medic)
- judecatorul care face dreptate pe bani si care isi profeseaza meseria la indemnul parintilor motivat de statutul social si de bani
(toate acestea sunt agresiuni mascate, la locul si asupra persoanelor nepotrivite, cu sau fara beneficiu personal material, dar intodeauna cu un beneficiu psihologic obtinut prin defularea agresivitatii in forma mascata)
Agresivitatea la locul / momentul nepotrivit şi asupra persoanei nepotrivite
Sotul umilit la servici vine acasă unde îşi bate soţia fără motiv (sau o umileste verbal). Aceasta se răzbună pe copil bătându-l, umilindu-l sau cerandu-i performante nejustificate ca despagubire indirecta pentru umilirea suferita din partea sotului. Copilul mai târziu trage pisica de coada, chinuie sau ucide animalele din gospodărie (ca surogat poate să-şi distrugă jucăriile). Este specifică în comunităţile de nevrotici din mediul rural.
Principii "educative" in familii fara sentiment (din analiza tranzactionala):
1.Nu gandi ce gandesti, gandeste ce gandesc eu (nu gandi).
2.Nu simti ce simti, simte ce simt eu (nu simti).
3.Dorinta mea e ca tu sa nu ai nici o dorinta (nu dori).
4.Da-ul tau e Nu-ul meu si Nu-ul tau e Da-ul meu (nu exista, negare de sine, comunicare disociata).
5.Greselile mele sunt din cauza ta (gresesti mereu).
6.Meritele tale sunt datorita mie (nu reusi pentru ca meritele imi revin mie).
7.Fericirea mea e nefericirea celorlalti (nu te bucura, fi nefericit ca sa ma simt eu bine).
Agresorii egocentricii se hranesc sufleteste in momentul in care simt ca victima lor "nu mai gandeste", „nu mai simte", "nu mai doreste", "nu mai vrea sa existe", "greseste mereu", "nu reuseste nimic", "nu se mai bucura de nimic". Urmeaza 3 posibilitati (nebunie, sinucidere, consum de substante), toate trei insemnand moarte.
In momentul in care agresorul simte ca victima lui "gandeste", „doreste", "vrea sa existe", "reuseste ce isi propune", "nu greseste", "se poate bucura de una singura", atunci intra in panica, se simt dezorientat, invins pentru ca victima inceteaza sa mai fie receptiva, sa-i mai pese. Agresorul se simte confuz, dezorientat nu pentru ca ar constientiza jocul murdar pe care il practica ci pentru ca simte ca nu mai detine controlul asupra victimei. O victima care se bucura nu poate fi supusa, controlata, manipulata. Deasemenea nu-i poate fi distrusa increderea in sine.
Perechi agresor - victima: parinte-copil, sot-sotie sau sotie-sot. Ca sa apara un sinucigas trebuie sa existe mediul agresor si structura slaba a victimei (naivitate, inteligenta emotionala scazuta).
Victima ia in mod inconstient deciziile din paranteze. Aceste decizii stau la baza autoagresiunii emotionale a depresivilor.
Aceasta postare a fost editata de iosafat: 05 April 2008 - 11:55 AM
Contact
Facebook
Twitter
RSS















