Sari la conținut
Forum Roportal
singer

Agresivitatea prosteasca

Evaluează acest topic

Postări Recomandate

Problematica agresivitatii omului,in raport cu orice ii poate influenta libertatea, deriva din introspectie prin impletirea a cel putin trei mari raportari a egoului spre o proiectie dezirabila a acestuia: o anumita stare materiala , o anumita stare sociala (care implica iubire, amicitie, prietenie etc.), eventual o anumita conduita religioasa .

Intervin in acest moment standardele evolutive pe care individul si le plaseaza in decursul existentei sale , standarde care , pe de o parte, daca sunt mentinute la un nivel sceptico-realist sau pe de alta parte, la un nivel pur idealist pot avea consecinte care se afla la extreme : succesul degradat respectiv constientizarea neputintei . Atunci cand individul isi seteaza standarde de reusita in diferite compartimente ale vietii, chiar si inconstient de existenta acestora , se expune pericolului de a-si cantari posiblitatile gresit . Astfel, apare neajunsul sau frustrarea care se manifesta prin agresivitate.

 

Either way, fiecare individ are o ratiunea-si de a fi. Raspunsul la intrebarea : "Ce te face fericit ?" , este raspunsul si la intrebarea "Lipsa a ce anume din propria viata te va face sa te comporti agresiv ?" .

 

De pilda, un gambler inrait ar raspunde : "Succesul la jocurile de noroc ." .

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

De ce iti schimbi nickul Silverdane? cred ca esti sngurul de pe forum care-l recunosc dupa posturi :blink: .

Agresivitatea prosteasca e din cauza prostiei, doh?

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Uite, daca omul se afla intr-un moment prost, si o gluma poate fi perceputa ca o forma de agresiune, uneori e si o problema de perceptie a mediului inconjurator.

 

...

Foarte corecta optica :blink:

 

Btw, nu mai fi agresiv, chiar daca esti agresat :blink:

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Omul, ca si animalul, manifesta agresivitatea atunci cand considera, constient sau semiconstient, eraonat sau pe buna dreptate, ca ii sunt incalcate drepturile..fie ele de cetatean, om, angajat..sau pur si simplu asa zisele 'drepturi de stare'.

  • Upvote 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

"Cercetătorii spanioli au descoperit că schimbările aparent bruşte din comportamentul câinilor, schimbări concretizate prin puseuri de agresivitate incontrolabilă, sunt asociate de obicei unor dureri interne pe care le resimt animalele.

 

"Dacă animalul de companie este atins sau mângâiat când este în suferinţă, nu va ezita să muşte sau să-şi manifeste altfel agresivitatea, pentru a evita sporirea disconfortul. Iar stăpânul nu va putea să evide incidentele, deoarece nu cunoaşte mesajele corporale transmise de câinele care suferă", declară Tomas Camps, cercetător în cadrul Univeristăţii Autonome din Barcelona.

 

Studiile au mai arătat că, dacă durerea îi face până şi pe câinii docili să devină de nerecunoscut, în cazul câinilor cu temperament agresiv, aceştia pot deveni de-a dreptul periculoşi.

Alţi factori care sunt responsabili de agresivitatea câinilor au legătură cu confortul psihic al căţelei în perioada de sarcină, modul în care sunt îngrijiţi căţeii imediat după naştere, vârsta şi condiţiile înţărcării, experienţele trăite de căţel în perioada de socializare, dieta, mişcarea şi modalităţile în care sunt pedepsiţi de oameni."

 

http://www.descopera.ro/dnews/9749964-cainii-agresivi-sunt-de-obicei-suferinzi

 

Etologia comparata e foarte interesanta.

Sa luam caracteristicile care duc la agresivitate in cazul cainilor si sa facem o analogie in cazul oamenilor.

Avem urmatorii factori:

 

-boala (suferinta fizica/psihica/emotionala)

-confortul psihic al mamei în perioada de sarcină

-modul în care sunt îngrijiţi copiii imediat după naştere

-vârsta şi condiţiile înţărcării,

-experienţele trăite de copil în perioada de socializare

-modalitatile în care sunt pedepsiţi de oameni.

-dieta

-mişcarea

 

 

Dieta si miscarea tin de viata adulta, dar bazele unui mod de viata sanatos (sport, regim alimentar corect) se pun in copilarie, copilul invata de la parinti stilurile alimentare/corpore sano.

 

Restul factorilor trimit cu totii la baza de atasament descrisa de Bowlby, la schemele dezadaptative ale lui Young, la stresul din copilarie ce traumatizeaza copilul (Alice Miller, care a avertizat planeta despre consecintele grave ale separarii bebelusului de mama in primele ore dupa nastere).

 

Sa luam in considerare si pozitia paranoid-schizoida (Melanie Klein) deprinsa de bebelus intre patru si sase luni, in care bebelusul stresat poate sa se pozitioneze pe stari de anxietate paranoida, din cauza fricii de invaziune rauvoitoare.

Ar fi vorba de anxietatea ca e iminenta anihilarea. Bebelusul nesecurizat de parinti (luat in brate/leganat cand plange/ii e frica, sanul cu lapte cald dat cand ii e foame, nu mai incolo) percepe lumea ca fiind ostila, amenintatoare, cu risc crescut de moarte.

Nemaiajungand la internalizarea securizanta a "obiectului bun" care protejeaza ego-ul (caracteristica unui spirit matur in ovo), ego-ul imatur gestioneaza anxietatea intr-un mod dezadaptativ, prin clivajul starilor neplacute si proiectia lor (in exterior, pe mediu/pe altii, deci).

Astfel ar lua nastere agresivitatea.

Se punea problema daca agresivitatea e semn de forta vitala (prea mare) sau de frica ("atac primul, ca sa nu fiu atacat niciodata, bag spaima in toti, ca sa fiu ferit de neplacutul atac ce ar putea demola ego-ul meu si asa imatur, haha").

 

In contextul relatiei anxietate-agresivitate descris mai sus, agresivitatea ar fi consecinta anxietatii prost gestionate.

 

Inca o data, se pare ca anxietatea si toate formele de frica, rolul lor coplesitor, dar nu prea sesizat/constientizat, abia acum incep sa fie intelese corect de mainstream-ul psihologiei si de publicul larg.

Editat de Nemo!
  • Upvote 2

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

In contextul relatiei anxietate-agresivitate descris mai sus, agresivitatea ar fi consecinta anxietatii prost gestionate.

Nu prost gestionate. Ci, care depaseste o anume limita a valorii sale de baza.

Agresivitatea fiind de fapt o forma de aparare la perceptia unei amenintari.

 

Tu ai un obicei interesant.

Postezi 2-3 km de informatii, cam nesistematizate, de il ia pe interlocutor damblaua, apoi 'pitesti' printre ele si cate o chestie buna....pe care nimeni nu o mai vede. Si este de inteles, datorita obnubilarii produse de procesarea inceputului postarii.

Ia trage o concluzie isteata : Tu cum stai cu anxietatea?!

 

Inca o data, se pare ca anxietatea si toate formele de frica, rolul lor coplesitor, dar nu prea sesizat/constientizat, abia acum incep sa fie intelese corect de mainstream-ul psihologiei si de publicul larg.

 

E bine, daca incep si psihologii sa inteleaga asta.

  • Upvote 3

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Tu cum stai cu anxietatea?

 

Stau foarte bine, cu ajutorul catorva principii psihologice:

- continua imbunatatire de sine

- constientizare

- automotivare

- empowerment

- sublimarea agresivitatii

- constientizarea fricilor si inlocuirea lor cu contrariul lor: curaj, fermitate, decizie, planificare pe termen lung, autocontrol emotional, terapie rational-emotiva, siguranta de sine, virilitate, asertivitate, constiinta valorii personale si a demnitatii, etc

- crearea si dezvoltarea surselor de satisfactie

- hobbyuri

- relaxare, gestionarea stresului

- relationare imbunatatita mereu cu oamenii

- creativitate, gandire laterala, autochestionare, etc

- inovatie pe palierele vietii, reinventare de sine

samd

 

Dar tu cum stai cu anxietatea si agresivitatea?

Oare ai o usoara agresivitate in exprimare, neconstientizata/semiconstientizata?

Editat de Nemo!
  • Upvote 3

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Ok. De acord.

Eu as plasa pe primul loc constientizarea.

 

Dar tu cum stai cu anxietatea si agresivitatea?

Oare ai o usoara agresivitate in exprimare, neconstientizata/semiconstientizata?

 

Am agresivitate in exprimare. Si este intentionata.

Bazaconiile reprezinta mereu o agresiune asupra interlocutorului. Pe care nu am obligatia sa le inghit, numai pentru ca are si X chipurile dreptul sa vina, sa-si dea cu parerea neavizata ( uitand de bunul simt elementar, care spune sa iti vezi lungul nasului), profitand de faptul ca ineptiile lui raman postate.

Ca atare, raspunsul e in oglinda.

 

Dar, mestere Manole, nu miza pe cunostiintele tale vag psihologice.

Eu nu inghit elucubratiile cu pretentii de caracterizari de specialitate. Motivul...expus mai sus.

Si nu inghit tentative psihanalitice de la oricine.

Editat de 5 o'clock
  • Upvote 9

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

 

Suna bine intransigenta ta memetica.

Si totusi, ce rol are agresivitatea intentionata in exprimare?

Nu e ceva in plus, care dauneaza comunicarii?

Daca eu ma enervam pe tine cand ai fost agresiv cu mine ("delir schizofren"), atunci ne-am fi certat ca chiorii, iar progresul comun ar fi fost aruncat in aer (deci pierdeam obiectivul din vedere, ocupati mental cu datul de energie unui conflict inutil).

 

Eu am exersat autocontrolul emotional in relationarea cu tine.

Dar eu sunt un caz special, e posibil ca tu sa dai de oameni furiosi care nu vor avea rabdare cu tine. De ce sa ii provoci? Ce castigi? Oare iti exersezi virilitatea, lucrezi la siguranta de sine subreda, confruntandu-te cu altii? Acesta e un proces tipic adolescentin. Ai o adolescenta intarziata, sau mascata?

 

In rest, sunt de acord cu tine, e bine sa nu facem compromisuri in gandire, interactiune memetica, analiza si autoanaliza. Dar astea merg bine daca eliminam bruiajele emotionale si cele care corespund imaturitatii personale.

 

Te citez: "Bazaconiile reprezinta mereu o agresiune asupra interlocutorului."

 

Aici zici ca e pozitia paranoida descrisa de Melanie Klein mai sus pe pagina.

Te consideri atacat de interlocutor, daca acesta exprima ceva cu care nu esti de acord.

Dar:

- e posibil ca tu sa nu faci distinctia intre persoana si ideea sa (persoana e ok, ideea nu, dar nu trebuie sa fii agresiv cu persoana, ajunge sa afirmi ca ideea sa nu e ok pt tine)

- poti sa afirmi ca ideeea celuilalt nu e ok pt tine si fara agresivitate

- poate ideea neok a celuilalt tine de o scadere a celuilalt, nu de un defect al sau (ex, nu are inca intelegere sporita, dar nu e rau intentionat totusi)- ajuta-l tu cu calm si intelegere sa ajunga la intelegere sporita, daca esti agresiv el nu va intelege ca ideea ta e ok, pt ca intra in pozitie defensiva daca este imatur, si mai toti sunt, exemple de autocontrol buddhist sunt rare azi

- poate ca tu gresesti, dar nu iti dai timp pt autoanaliza suficient, preocupat sa fii agresiv cu interlocutorul, deci nu ai rabdare sa iti chestionezi mema sub toate unghiurile, proces lent si consumator de energie

Editat de Nemo!
  • Upvote 2

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Hai sictir pestisor !

 

 

Pharrell si Naeema iti pot confirma ( in urma discutiilor de aseara)....este o expresie benigna.

Editat de 5 o'clock
  • Upvote 3

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum

×