Franturi de simtire pe fila timpului

[Ravl 171]

Stiati ca si ingerii plang?

 

...

Nu-i vina lor ca hrana au rupt din nemurire!...

Dar oamenii sunt lacomi de suflete din cer.

faina , tu esti autoarea ? :crazy:

[Angeliser 1]

In persoana :crazy:

[Anca/Maria 85]

Sunt foarte frumoase. Cam lipseste ritmul, dar asta se poate rezolva cu putin exercitiu. Tine'o tot asa!! Bravo!!!

[Angeliser 1]

Sunt foarte frumoase. Cam lipseste ritmul, dar asta se poate rezolva cu putin exercitiu. Tine'o tot asa!! Bravo!!!

 

Da...stiu ca unele au carente. Ma straduiesc sa descopar ce anume lipseste.

Ma bucur ca le-ai citit. Parerile personale si criticile sunt binevenite.

 

 

Pastelul lumii de nisip

 

Vibrau franturi de umbre, prin incaperi, usor-

batai de bronzuri grele-n Castelul de Nisip

ne ridicau pe spuma de val amagitor,

vedeai in mine-o zana, tu- suflet fara chip!

 

Castelul construit pe crestele de-azur

din penele-mi de inger si dintr-a marii sare

purta in sine timpul, si-al lui tais obscur

a ros in temelie fiorduri de uitare.

 

Ne dezveleam tristeti pe-ntinsu-i coridor...

corabie pierduta in punctul cel mai sudic,

s-au sfaramat catarge sub soaptele de dor-

cuvinte nerostite dintr-un descantec ludic.

 

Bat clopotele a ploaie, se-ntuneca-n Castel,

de stanci se sparg aprinse in valuri de mirare,

ne zugravesc regrete intr-un amar pastel

al aripilor frante, al lumii care moare.

Editat Ianuarie 20, 2007 de Angeliser

[Angeliser 1]

Fiul ploii

 

Esti fiul ploii lungi de vara,

ce-mi picura in fapt de seara

argint pe gene si-n gand roze

si treci...un vis printre mimoze.

 

Copil al ploii reci de toamna,

grabit tu pasul imi indeamna

spre locul unde pleaca zorii,

sa fim doar noi, marea si norii!

 

In ropot cald de primavara

imi speli tristetea dulce-amara,

te-ascunzi in mine ca-ntr-o floare,

ma pierd in trupu-ti de ninsoare.

 

Plange frunzisul mainii crude

si se desface-n pene nude,

iar fulgere despica cerul...

de ce nu vii sa-mi mangai gerul?

 

Si inocenti in stropi de roua

ne prindem mainile-amandoua

si ne topim in ploi de soare

pierduti in noi, cazand in zare.

 

Furtuna cu-n sarut alungi

si-n mine ploaia ta o frangi.

[Arana 1525]

Furtuna cu-n sarut alungi

si-n mine ploaia ta o frangi.

...şi nu numai acest vers :flowers:

FELICITĂRI ! :) poeziile tale

[Angeliser 1]

Iti multumesc, Arana pentru cuvintele pe care le simt atat de sincere! :crazy: Nici nu stii cat ma bucur sa aud asa ceva...si mai ales venind din partea unei persoane pe care o apreciez. :doh:

[Angeliser 1]

Pentru cei ce iubesc poezia:

 

Ce sunt eu

 

In marea nestiuta

de universuri frante

sunt raza 'nrourata

pe o senina frunte...

 

Suava tresarire

a ochiului ranit-

de gheata din privire

a omului umbrit.

 

Sunt calator prin veacuri

si timpul nu m-atinge,

caci clipele-mi sunt versuri,

iar timpul nu le stinge.

 

Ascult suava soapta

ce picura din plansu-ti;

sunt apa ne'ntinata

a dorului dintr-insul.

 

Sunt seva nesecata

din care-mi trag fiinta.

Sunt flacara curata

ce-aprinde nefiinta.

 

Nectarul existentei

gravat in suflet cald~

Sunt zbor inalt al fiintei

spre-oceane de smarald.

 

Sunt vis de primavara

in sufletu'-nghetat-

a cerului regina

in propriu-mi regat.

 

Am aripile 'ntinse-

incerc sa ma inalt.

Am strans din vise stinse

tot ce-i mai pur si cald.

 

Primeste-ma la tine

si-asculta glasul meu,

caci eu sunt poezia

si poezia - eu.

[Angeliser 1]

Departare

 

Din ochiul tau se revarsa marea in fiecare dimineata,

iar cerurile noastre se izbesc unul de altul

pana ce tamplele amutesc.

 

Seara imi plec urechea la pamant

si iti aud degetele cautandu-ma...

Ce bine ca inima vede si pe intuneric!

[Angeliser 1]

Celui ce este

 

Celui ce este

i-am strans bogatia culorilor

si am rasfrant-o cald

intr-un apus de soare.

 

Abia respirand,

oceanul isi scutura penele

intr-o mangaiere

atat de a lui;

 

celui ce este

ii voi aduna in palma

fiecare rasarit

de acum incolo!