[Anemo]

Acest prim topic in viata mea pe vreun forum il dedic celei mai dragi persoane cunoscuta de mine recent prin intermediul roportal.
Pentru tine RUXANDRA.
Pentru tine, SOARE
Iti multumesc pentru ca existi.
Iti multumesc pentru ca esti asa cum esti

Voi prezenta aici un fragment de-alui Jorges Luis Borges care se intituleaza "Cu timpul..."
Unii din voi il cunosc, altii nu.

“Dupa un anumit timp, omul invata sa perceapa diferenta subtila
intre a sustine o mana si a inlantui un suflet, si invata ca amorul nu
inseamna a te culca cu cineva si ca a avea pe cineva alaturi nu e
sinonim cu starea de siguranta, si asa, omul incepe sa invete… ca
saruturile nu sunt contracte si cadourile nu sunt promisiuni, si asa
omul incepe sa-si accepte caderile cu capul sus si ochii larg
deschisi, si invata sa-si construiasca toate drumurile bazate in
ASTAZI si ACUM, pentru ca terenul lui MAINE este prea nesigur pentru a
face planuri… si viitorul are mai mereu o multime de variante care
se opresc insa la jumatatea drumului.
Si dupa un timp, omul invata ca daca e prea mult, pana si caldura
cea datatoare de viata a soarelui, arde si calcineaza. Asa ca incepe
sa-si planteze propria gradina si-si impodobeste propriul suflet, in
loc sa mai astepte ca altcineva sa-i aduca flori, si invata ca
intr-adevar poate suporta, ca intr-adevar are forta, ca intr-adevar e
valoros, si omul invata si invata … si cu fiecare zi invata. Cu
timpul inveti ca a sta alaturi de cineva pentru ca iti ofera un viitor
bun, inseamna ca mai devreme sau mai tarziu vei vrea sa te intorci la
trecut.
Cu timpul intelegi ca doar cel care e capabil sa te iubeasca cu
defectele tale, fara a pretinde sa te schimbe, iti poate aduce toata
fericirea pe care ti-o doresti. Iti dai seama cu timpul ca daca esti
alaturi de aceasta persoana doar pentru a-ti intovarasi singuratatea,
in mod inexorabil vei ajunge sa nu mai vrei sa o vezi.
Ajungi cu timpul sa intelegi ca adevaratii prieteni sunt
numarati, si ca cel care nu lupta pentru ei, mai devreme sau mai
tarziu se va vedea inconjurat doar de false prietenii. Cu timpul
inveti ca vorbele spuse intr-un moment de manie, pot continua tot
restul vietii sa faca rau celui ranit. Cu timpul inveti ca a scuza e
ceva ce poate face oricine, dar ca a ierta, asta doar sufletele cu
adevarat mari o pot face. Cu timpul intelegi ca daca ai ranit grav un
prieten, e foarte probabil ca niciodata prietenia lui nu va mai fi la
aceeasi intensitate. Cu timpul iti dai seama ca desi poti fi fericit
cu prietenii tai, intr-o buna zi vei plange dupa cei pe care i-ai
lasat sa plece.
Cu timpul iti dai seama ca fiecare experienta traita alaturi de
fiecare fiinta, nu se va mai repeta niciodata. Cu timpul iti dai seama
ca cel care umileste sau dispretuieste o fiinta umana, mai devreme sau
mai tarziu va suferi aceleasi umilinte si dispret, dar multiplicate,
ridicate la patrat. Cu timpul inveti ca grabind sau fortand lucrurile
sa se petreaca, asta va determina ca in final, ele nu vor mai fi asa
cum sperai.
Cu timpul iti dai seama ca in realitate, cel mai bine nu era
viitorul, ci momentul pe care-l traiai exact in acel moment. Cu timpul
vei vedea ca desi te simti fericit cu cei care-ti sunt imprejur, iti
vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine si acum s-au dus si
nu mai sunt… Cu timpul vei invata ca incercand sa ierti sau sa ceri
iertare, sa spui ca iubesti, sa spui ca ti-e dor, sa spui ca ai
nevoie, sa spui ca vrei sa fii prieten, dinaintea unui mormant, nu mai
are nici un sens.
Dar din pacate, se invata doar cu timpul…”

Jorges Luis Borges


Vreau sa va expuneti parerile: ce reprezinta timpul pentru voi?
Cat de greu poate trece uneori un singur minut?
Sau cat de rapid poate zbura o zi intreaga?

[Inger Sedat]

Anemo, la Aug 2 2007, 04:26 PM, a spus:

Acest prim topic in viata mea pe vreun forum il dedic celei mai dragi persoane cunoscuta de mine recent prin intermediul roportal.
Pentru tine RUXANDRA.
Pentru tine, SOARE
Iti multumesc pentru ca existi.
Iti multumesc pentru ca esti asa cum esti

Voi prezenta aici un fragment de-alui Jorges Luis Borges care se intituleaza "Cu timpul..."
Unii din voi il cunosc, altii nu.



Jorges Luis Borges
Vreau sa va expuneti parerile: ce reprezinta timpul pentru voi?
Cat de greu poate trece uneori un singur minut?
Sau cat de rapid poate zbura o zi intreaga?

Timpul....e ciudat... Atunci cand te simti bine facand un anumit lucru, sau pur si simplu esti fericit, ti se pare ca zboara orele si zilele ca si cum ar fi secunde...
Dar cand esti trist sau plictisit sau astepti ceva cu nerabdare ti se pare ca trec orele parca ar fi secole...
Atunci cand nu vrei trece repede, iar atunci cand vrei, trece prea incet...

[Deroude]

(cu riscul de a-i provoca Minei diabet )

Timpul exista doar atunci cand il masori.

Daca nu-l masori, exista doar un pas in fata altuia, un cuvant care urmeaza dupa cel dinainte, o imagine care succede o alta. Si atunci, tu alegi cat te opresti pe fiecare pas, cat privesti la fiecare imagine, sau ce cuvinte iti raman mai indelung pe buze sau in varful degetelor.

Daca alegi sa ignori trecerea timpului, in loc sa-ti legi toate actiunile de secunde si zile, le legi de imagini, de stari, de alte actiuni. Alegi sa-ti placa mai mult soarele sau stelele, sa inoti in mare in timpul refluxului, sa imbratisezi atunci cand esti imbratisat, sa te bucuri de zapada si sa alergi in ploaie.

Veti zice poate ca ceea ce propun eu e un fel de downshifting de la civilizatie. Intr-un fel este, dar cu voia voastra, acestea toate sunt doar alegeri, pe care le puteti face oricand. Puteti alege oricand sa ignorati timpul macar pentru o zi si o noapte, sau pe durata unei ploi de vara.

[Anemo]

Deroude, la Aug 2 2007, 08:23 PM, a spus:

Puteti alege oricand sa ignorati timpul macar pentru o zi si o noapte, sau pe durata unei ploi de vara.

Fiecare din noi a ignorat timpul si spatiul cel putin o data in viata. Atunci cand esti indragostit sau pur si simplu te simti bine, dispare anturajul, dispare societatea si cladirile, esti doar tu si persoana draga... sau elementul din natura care iti ia toata atentia

Dar ce ar fi daca timpul s-ar opri?
Timpul este tot: actiuni, forte, ganduri, sentimente, responsabilitate, etc.
Eu as zice ca TIMPUL si DESTINUL sunt sinonime. Daca opresti timpul, se opreste totul. Atunci Dumnezeu este Maestrul Timpului?!
Prin deducere, totul este prescris, un final al fiecaruia care ne asteapta undeva in viitor.
Da, nu am zis nimic nou cu aceasta, dar, de fiecare data cand imi pun asa intrebari ma ia groaza.
Stim ca totul se va sfarsi intro buna zi pentru noi, dar nu stim exact cand. Paradox

Imi propun de azi inainte sa fac totul repede, poate reusesc sa intrec timpul un pic si sa traiesc mai mult

[Deroude]

Anemo, la Aug 3 2007, 11:02 AM, a spus:

Eu as zice ca TIMPUL si DESTINUL sunt sinonime. Daca opresti timpul, se opreste totul. Atunci Dumnezeu este Maestrul Timpului?!
Prin deducere, totul este prescris, un final al fiecaruia care ne asteapta undeva in viitor.
Da, nu am zis nimic nou cu aceasta, dar, de fiecare data cand imi pun asa intrebari ma ia groaza.

Daca ingheti apa unui lac, cu siguranta toate vietuitoarele din el se opresc. Dar asta nu inseamna ca apa din lac are vreo influenta directa asupra miscarilor particulare ale vreuneia dintre vietuitoare.
Chiar daca as crede in destin (si NU cred, fapt pe care-l exprim mereu cu vehementa), deductia ta nu mi se pare valida. Daca opresti timpul, cu sau fara destin, se opreste totul, pentru simplul motiv ca desfasurarea evenimentelor si perceptia noastra asupra acestei desfasurari e legata de timp, cum e legata de spatiu.
Acestea fiind spus, marturisesc ca exista multe intrebari care ma ingrozesc si pe mine, leacul pe care l-am gasit eu se numeste "certitudine". Trebuie sa fi sigur de anumite lucruri, sa ai puncte de sprijin, repere.

Anemo, la Aug 3 2007, 11:02 AM, a spus:

Stim ca totul se va sfarsi intro buna zi pentru noi, dar nu stim exact cand. Paradox
Imi propun de azi inainte sa fac totul repede, poate reusesc sa intrec timpul un pic si sa traiesc mai mult

Prima afirmatie nu mi se pare un paradox. A doua insa da: ce te face sa crezi ca, grabindu-te, nu vei trai de fapt mai putin - intrucat tu crezi in destin. Ce inseamna de fapt destinul? Sirul tuturor evenimentelor care ti se vor intampla in viata, incepand cu nasterea si incheind cu moartea. Cu alte cuvinte, viata ta va contine toate aceaste evenimente si atat, nu altele. Daca tu le grabesti, discutand de data asta in timp, in durate, practic te vei apropia de evenimentul final, nimic altceva.

"Din sânul vecinicului ieri
Traieste azi ce moare,
Un Soare de s-ar stinge-n cer
S-aprinde iarasi soare;

Parând pe veci a rasari,
Din urma moartea-l paste,
Caci toti se nasc spre a muri
Si mor spre a se naste."

Aceasta postare a fost editata de Deroude: 03 August 2007 - 01:09 PM

[Andruta*]

Timpul este Dusman. Cu cat invatam mai mult,din el si prin el,realizam ca multe lucruri sunt in zadar,ca multe au fost inutile,ca multe nu trebuiau sa se intample,dar cati dintre noi ne dam seama ca toate s-au intamplat cu un scop,ca e mai bine asa,ca regretele is de prisos? Murim cu ele,nu ne ajuta cu nimic,decat pentru a ne frustra si mai tare!Uneori o singura clipa valoreaza cat o viata,si-atunci nu merita sa traiesti oare pentru acea unica,singura clipa? Uneori anii pe care ii petreci cu un om iti demonstreaza ca i-ai petrecut in zadar si te zguduie trecutul... Timpul este de foarte multe ori nemilos,daca nu ne jucam si noi cu el,ne doboara...Timpul inseamna rabdare,inseamna resemnare ca totul trece,ca viata-i o himera.. De-asta de multe ori refuz sa ma gandesc la el...refuz sa ma gandesc la timp,la spatiu,la ore,zile...Traiesc momentul asta si atat,in urmatorul pot muri!Foarte frumos fragmentul,Anemo! Din pacate,anumite lucruri de acolo,ancorate in realitate,dor foarte tare.Uneori o rana poate ucide definitiv sufletul unui om...oare cati dintre noi am dori sa dam timpul inapoi? Mie timpul mi-a fost prieten,m-a ajutat sa inteleg,imi va fi dusman intr-un trist final,dar eu traiesc acum,traiesc in azi.Degeaba incercam de multe ori sa reparam ceva,pentru unele lucruri e mult prea tarziu.Da,cu timpul invatam ca nu trebuia sa facem anumite lucruri,asta vine odata cu maturitatea,cu experienta de viata,dar ne regeneram,traim,simtim si ...continuam !

Anemo, la Aug 2 2007, 04:26 PM, a spus:

Cat de greu poate trece uneori un singur minut?Sau cat de rapid poate zbura o zi intreaga?

Timpul trece greu fara iubire,pentru indragostiti,timpul n-are inceput si nici sfarsit...Timpul trece in functie de starea noastra,de capacitatea noastra de a-l nuanta,noi suntem cei care ii dam nuantele.Noi transformam tragedia unei clipe in ore intregi,care se scurg greu..Si noi transformam o zi fericita intr-o clipa trecatoare....Depinde de noi sa valorificam fiecare minut...

Anemo, la Aug 3 2007, 11:02 AM, a spus:

Fiecare din noi a ignorat timpul si spatiul cel putin o data in viata. Atunci cand esti indragostit sau pur si simplu te simti bine, dispare anturajul, dispare societatea si cladirile, esti doar tu si persoana draga... sau elementul din natura care iti ia toata atentia :)Dar ce ar fi daca timpul s-ar opri?Eu as zice ca TIMPUL si DESTINUL sunt sinonime. Daca opresti timpul, se opreste totul. Atunci Dumnezeu este Maestrul Timpului?!

Am capacitatea de a opri timpul. Si mai sunt oameni care o pot face. Il opresc pentru o secunda,da,il opresc in imaginatia mea,dar atata vreme cat eu simt asta,e tot ce conteaza.Ma joc cu orele,cu ceasul,cu zilele...Oare nu trebuie sa fii putin nebun?Daca opresti Timpul,se opreste totul. Nu doar atunci Dumnezeu este Maestrul Timpului. El intotdeauna a fost si va fi Maestrul lui.Timpul Si Destinul nu sunt sinonime. Nu au nici o legatura. Destinul unui om poate supravietui timpului,in masuratori,o ora sau 100 de ani. Omul moare,c-asa i-a fost scris,timpul isi continua "jocul".... Putini oameni,dintre cei care cu adevarat se iubesc,sunt capabili sa "prinda" clipa,atunci cand sunt impreuna. Foarte putini.

[Anemo]

Deroude, la Aug 3 2007, 02:01 PM, a spus:

Daca ingheti apa unui lac, cu siguranta toate vietuitoarele din el se opresc. Dar asta nu inseamna ca apa din lac are vreo influenta directa asupra miscarilor particulare ale vreuneia dintre vietuitoare.

Sa presupunem acum urmatoarele:
Apa din lac este atmosfera Pamantului.
Vietuitoarele sunt oamenii si animalele.
Daca nu ar mai fi aer pe Pamant, nu ar fi nici viata.
Exact ca si in cazul pe care il descrii tu. Daca ingheti apa, vietuitoarele mor. Deci da, are o influenta directa.
Daca aerul inseamna viata. Si viata inseamna timp. Deci aerul inseamna timp.
La fel si apa = timp.
Presupun ca sunt foarte mult analogii de genul acesta.

Deroude, la Aug 3 2007, 02:01 PM, a spus:

grabindu-te, nu vei trai de fapt mai putin - intrucat tu crezi in destin.
Caci toti se nasc spre a muri
Si mor spre a se naste."

Da, ai dreptate. Uneori imi dau seamna ca am prea putin timp pentru a face unele lucruri noi sau nu mai e timp pentru a schimba unele greseli. Alteori, o singura zi poate sa treaca foaaarte greu...

[Deroude]

Miss Take, la Aug 3 2007, 02:36 PM, a spus:

Timpul trece in functie de starea noastra,de capacitatea noastra de a-l nuanta,noi suntem cei care ii dam nuantele.Noi transformam tragedia unei clipe in ore intregi,care se scurg greu..Si noi transformam o zi fericita intr-o clipa trecatoare....Depinde de noi sa valorificam fiecare minut...Am capacitatea de a opri timpul. Si mai sunt oameni care o pot face. Il opresc pentru o secunda,da,il opresc in imaginatia mea,dar atata vreme cat eu simt asta,e tot ce conteaza.Ma joc cu orele,cu ceasul,cu zilele...

Si aceste nuante, care evident tin de fiinta fiecaruia, sunt la randul lor predestinate? Tragedia acelei clipe ne este scrisa, se stie de la inceput cum ma voi juca eu cu orele, cu ceasul, cu zilele?

Anemo, la Aug 3 2007, 02:37 PM, a spus:

Sa presupunem acum urmatoarele:
Apa din lac este atmosfera Pamantului.
Vietuitoarele sunt oamenii si animalele.
Daca nu ar mai fi aer pe Pamant, nu ar fi nici viata.
Exact ca si in cazul pe care il descrii tu. Daca ingheti apa, vietuitoarele mor. Deci da, are o influenta directa.
Daca aerul inseamna viata. Si viata inseamna timp. Deci aerul inseamna timp.
La fel si apa = timp.
Presupun ca sunt foarte mult analogii de genul acesta.

Are o influenta directa foarte limitata, si oricum asupra actiunilor colective ale vietuitoarelor, nu asupra deciziilor lor particulare. E o influenta binara: - exista sau nu exista, cam atat.

[Andruta*]

Deroude, la Aug 3 2007, 02:47 PM, a spus:

Si aceste nuante, care evident tin de fiinta fiecaruia, sunt la randul lor predestinate? Tragedia acelei clipe ne este scrisa, se stie de la inceput cum ma voi juca eu cu orele, cu ceasul, cu zilele?

Nuantele nu sunt predestinate. Tocmai de-asta am spus ca timpul nu are nici o legatura cu destinul.
Felul in care ne "jucam" cu orele,ceasul,zilele e chestiune de alegere. Clipa in care mori desigur ca iti e insa scrisa,nu mai e de nuanta,e o intamplare din destin,ca si nasterea.
Nu exista nuante,"jonglerii" care pot fi predestinate. E chestie de culoare,mai draga.

[Anemo]

Miss Take, la Aug 3 2007, 02:36 PM, a spus:

oare cati dintre noi am dori sa dam timpul inapoi?

Eu nu doresc sa dau timpul inapoi. Daca as face-o inseamna ca as cere o a doua sansa de la viata. Eu nu cred in sansele cu numarul 2. Tot ce fac, tot ce am, tot ce dau sau iau face parte din viata mea, face parte din mine. Eu sunt unul, nu mai este un al doilea Eu. Deci si actiunile mele sunt unice. Chiar si cele mai banale activitati nu sunt identice.
Miss, si tu ai accentuat: exista o singura clipa. Si Deroude intrun post pe undeva a presupus ca toata viata noastra de fapt se axeaza in jurul unei clipe, restul e doar un preludiu catre aceasta clipa.

Miss Take, la Aug 3 2007, 02:36 PM, a spus:

Noi transformam tragedia unei clipe in ore intregi,care se scurg greu..Si noi transformam o zi fericita intr-o clipa trecatoare....Depinde de noi sa valorificam fiecare minut...

Foarte frumos spus
Fiecare clipa traita este ACUM si AICI. Asta e intr-adevar ce conteaza cel mai mult

Miss Take, la Aug 3 2007, 02:36 PM, a spus:

Putini oameni,dintre cei care cu adevarat se iubesc,sunt capabili sa "prinda" clipa, atunci cand sunt impreuna. Foarte putini.

Eu cred ca fiecare din noi o poate face. Aceasta capacitate este un instinct. Traieste adanc in inima si se iveste in momentul potrivit