Seratele Muzicale Interculturale

Marti, 1 aprilie 2008, Sala „Capitol", ora 19

RECITAL DE LIEDURI

Realizat in colaborare cu „Austrian Airlines"

O seara de muzica vieneza

W. A. Mozart, Fr. Schubert, G. Mahler

MARTA CRISTINA SANDU - soprana

La pian: SORIN PETRESCU

Miercuri, 2 aprilie 2008, Sala „Capitol", ora 19

Program:

L. van Beethoven: Sonata op.26 in La bemol major

G. Enescu: Sonata op.24 nr.1 in fa diez minor

Fr. Chopin: 3 Mazurci op.24, op.33

Scherzo nr.3 op.39, in do diez minor

Nocturna op.27 nr.1 in do diez minor

Balada a III-a, op.47 in La bemol major

Joi, 3 aprilie 2008, Sala „Capitol", ora 19

RECITAL DE VIOARA SI PIAN

REMUS AZOITEI-vioara

Anglia

EDUARD STAN-pian

Germania

Program:

W. A. Mozart: Sonata in mi minor K.V.304

C. Debussy: Sonata

G. Enescu: Suita „Impresii din copilarie", op.28

R. Strauss: Sonata in Mi bemol major, op.18

M. Ravel: Tzigane

Vineri, 4 aprilie 2008, Sala „Capitol", ora 19

Dirijor:

AMAURY DU CLOSEL

Franta

Solisti:

TRIO „CONTRASTE"

ION BOGDAN STEFANESCU SORIN PETRESCU DORU ROMAN

Flaut Muramatsu Pian Percutie

Program:

L. Metianu: Le non retour (in memoria lui Stefan Niculescu) pentru

flaut, pian, percutie si orchestra

S. Rahmaninov: Suita concertanta pentru flaut, pian, percutie si

orchestra op.11 (orchestratie Sorin Petrescu)

H. Berlioz: Simfonia fantastica

Filarmonica „Banatul", in colaborare cu Centrul Cultural Francez, organizeaza Vineri, 4 aprilie, un concert simfonic sub titulatura Seratele Muzicale Interculturale. Astfel, in sala „Capitol", sub conducerea dirijorala a maestrului Amaury du Closel din Franta, vom asculta Le non retur, lucrare pentru flaut, pian, percutie si orchestra, scrisa de Lucian Metianu in memoria lui Stefan Niculescu, Suita concertanta pentru flaut, pian, percutie si orchestra op. 11, de Serghei Rahmaninov si Simfonia fantastica de Hector Berlioz.

Solistii primelor doua lucrari sunt binecunoscutii membrii ai formatiei Trio Contraste: Ioan Bogdan Stefanescu — flaut, Sorin Petrescu — pian si Doru Roman — percutie. Trebuie sa mentionam aportul maestrului Sorin Petrescu la orchestrarea lucrarii lui Rahmaninov. Reuseste astfel sa transforme in varianta de concert simfonic o lucrare de tinerete a compozitorului, care initial era scrisa ca Sase duete pentru pian la patru maini.

In finalul concertului de vineri seara vom asculta celebra creatie a lui Berlioz — Simfonia fantastica. Aceasta simfonie marcheaza actul de nastere al muzicii programatice si al celei descriptive, fiind totodata si un manifest de estetica a lui Berlioz.

El a fost un personaj extrem de controversat; era adulat de unii, urat de altii, ceea ce ne aduce aminte de wagnerieni si antiwagnerieni. In fapt, ceea ce era de contestat la Berlioz, in Franta acelor ani, erau anumite trasaturi negative cum ar fi reclama zgomotoasa pe care o organiza la prezentarea lucrarilor sale, autoevidentierea de cate ori avea posibilitatea si nu in ultimul rand ostilitatea pe fata pentru unii din marii creatori contemporani lui. Acest superromantic care iubea la nebunie succesul si afirmarea avut si un mare numar de admiratori fara rezerve, care i-au alimentat si sprijinit dorinta de a compune. El a revolutionat muzica in momentul aparitiei creatiilor sale, Darius Milhaud spunand ca „opera lui Berlioz este inepuizabila in inventii, descoperiri indraznete, savante ". Sa amintim si celebrul sau talent de orchestrator.

Simfonia fantastica terminata in aprilie, 1830, are un program pe care compozitorul l-a distribuit spectatorilor inainte de premiera. Iata, pe scurt, cateva idei ale fiecarei parti. In partea intai, eroul o zareste pe femeia ideala si se indragosteste nebuneste. Visare, valuri de pasiune si portretul ei insotit de o tema care in mod constant se regaseste in toate cele cinci parti. Partea a doua incepe cu un bal la care asista eroul, cu muzica stralucitoare, fascinanta, dar si cu aparitia in minte a melodiei iubitei. Partea a treia se petrece intr-un peisaj campenesc unde un duet intre pastori il cufunda intr-o dulce visare.

In partea a patra, intr-un acces de disperare provocat de un mars al supliciului, eroul se otraveste cu opium datorita caruia are viziuni oribile, crede ca este condamnat la moarte si ca asista la propria executie. Inainte de moarte aude din nou melodia iubirii. In ultima parte se viseaza inconjurat de vrajitori, duhuri rele si diavoli care sarbatoresc noaptea de sabat. Chiar melodia lui draga se transforma intr-un cantec trivial. Viziunea se sfarseste cand hora sabatului se amesteca in apogeu cu Dies irae.

Aparitia melodiei lait motiv face sa dispara sabatul, finalul fiind o victorie asupra fortelor malefice.

RECITAL DE MUZICA DE CAMERA

Seara Johannes Brahms

GABRIEL POPA – vioara

ALEXANDRA GUTU – violoncel

J. Brahms: Sonata nr. 3 pentru pian si vioara, op.108

J. Brahms: Sonata nr.1 pentru pian si violoncel

J. Brahms: Trio nr. 1 op. 8 pentru pian, vioara si violoncel