Concert Simfonic

CONCERT SIMFONIC

Dirijor: REMUS GEORGESCU

Solist: FENYÖ LÁSZLO (Germania)

Program:

J. Haydn: Simfonia nr. 88 in Sol major

R.Schumann: Concertul pentru violoncel si orchestra in la minor op. 129

A. Skriabin: Simfonia nr. 4 op. 54 („Poemul extazului”)

FILARMONICA „BANATUL” TIMISOARA

VINERI 15 Februarie, 2008, ORA 19

SALA DE SPECTACOLE „CAPITOL”

In dorinta de a reaminti melomanilor timisoreni armoniile muzicii lui Haydn, Filarmonica „Banatul” programeaza auditia unei alte lucrari a acestui mare clasic, in deschiderea concertului simfonic din data de vineri, 15 februarie. Simfonia nr. 88, in sol major, nu are niciun nume, asa cum au multe dintre simfoniile lui Joseph Haydn, dar este o simfonie senina, vesela si putem spune ca este o pregatire excelenta pentru lucrarea pe care maestrul Remus Georgescu, dirijorul concertului de vineri, o propune pentru final: Simfonia nr. 4, op.54, de Alexander Skriabin, supradenumita „Poemul extazului”. Arhitectura intregului concert porneste astfel de la frumusetea unui sentiment simplu la transfigurarea sa spre extaz. Dupa afirmarea unei sinteze clasico-romantice si manifestarea unui romantism tarziu, prin Simfonia nr. 3, „Poemul divin”, Skriabin devine unul dintre deschizatorii epocii moderne prin „Poemul extazului”. Dupa cum se observa, el a dat nume unor lucrari, subliniind caracterul lor programatic. Printre altele amintim — „Poemul focului” sau lucrarea pentru pian „Poemul Satanic”. Azi publicul cunoaste foarte putin despre viata si opera sa, desi cat a trait (s-a nascut la Craciunul anului 1872 si a murit in perioada Pastelui anului 1915) a avut parte de notorietate si faima. Dupa moartea sa a fost destul de repede uitat de lumea muzicala. A scris 5 simfonii si sute de lucrari pentru pian, foarte des cantate in secolul XX.

Revenind la lucrarea pe care o vom asculta vineri seara, interpretata de orchestra simfonica a Filarmonicii „Banatul”, vom descoperi o serie de cuceriri ale limbajului muzical de la inceputul secolului XX, pe care Skriabin le-a folosit cu mare succes. In primul rand mesajul de iubire, o esenta a romantismului tainic si misterios invesmantat intr-un patos imprumutat direct de la Wagner. Culorile fundalului ne dezvaluie o cunoastere temeinica a procedeelor impresioniste ale lui Debussy. Mai sunt si simbolurile motivelor conducatoare folosite pe filiera Liszt — Franck. Cu toate acestea lucrarea este unica si tulburatoare, ascultand-o nu poti spune decat ca este capodopera unui mare compozitor, a carui muzica incepe sa fie tot mai des cantata.

Legatura intre Haydn si Skriabin o va stabili Concertul pentru violoncel si orchestra in la minor, op. 129 de Robert Schumann, a doua lucrare din program, care va fi interpretata de violoncelistul Fenyö Lászlo din Germania. Acest concert a fost terminat in 1850, la putin timp dupa ce Schumann a fost numit director artistic la Düsseldorf. Este o lucrare indrazneata, una dintre cele mai valoroase ale genului concertant pentru violoncel. Datorita faptului ca Schumann detesta aplauzele dintre parti, un obicei care se mai practica pe atunci, el a construit concertul fara opriri intre cele trei miscari constitutive.

FENYÖ  LÁSZLO - violoncelist apartinand, fara indoiala, elitei interpretative europene, va concerta la Sala Capitol marti, 12 si vineri, 15 februarie. Laureat, in 2004, al concursului Pablo Casals (cel mai prestigios concurs de interpretare la violoncel), el este solist al orchestrei simfonice radio din Frankfurt si a fost distins cu cel mai important semn de recunoastere a unui muzician in Ungaria- tara sa: premiul Franz Liszt.

Abordand un repertoriu de o mare diversitate, imprimand si prime auditii ce restituie publicului larg lucrari si compozitori uitati, FENYÖ LÁSZLO va canta la Timisoara lucrari cunoscute, apartinand unor compozitori ca Beethoven, Brahms, Schumann si va rasplati, fara indoiala, cu elevata emotie, pe cei care vor veni sa-l asculte.