Ma lupt cu mine insami..

[22BvGab 3]

Vreau sa te intreb ceva si anume, numai tu te consideri si te vezi grasa cand te uiti in oglinda sau si altii ?

Stii cum sta treba cu greutatea optimala vs. inaltime ? E prea simplistica ecuatia, si multa lume uita sa ia in considerare si varsta, procentajul dintre grasime si muschi, densitatea oaselor, forma corpului.

Nu e lege care spune ca trebuie musai sa te iei dupa ce spun chart-urile care calculeaza greutatea optimala in functie de inaltime, pentru ca depinde si de alti factori nu numai de inaltime. Daca altii nu te vad grasa sau supraponderala, atunci toata chestia este doar in capul tau si asta e inca o problema ce tine de psihic, pe langa cea ca te simti vinovata si daca bei un pahar cu apa.

Daca o sa continui pe linia asta de gandire, nu va mai dura mult si starea psihica te va impinge la bulimie, vei merge la baie si vei vomita cu adevarat nu numai cu gandul.

 

 

Ceea ce faci tu este infometare a corpului. Nu numai ca iti incetinesti metabolismul dar iti bagi organismul in modul de economisire a resurselor, pentru ca stie ca primeste mancare doar odata pe zi, si atunci tot ce ingestezi este salvat nu metabolizat. Asta nu e metoda buna de slabit in general pentru ca daca reusesti sa slabesti astfel, va fi doar pentru o perioada, dar cum te-ai apucat sa mananci ceva in plus sau mai consistent, imediat se pune pe tine. E modul organismului de a stoca, pana data viitoare cand ii dai pentru ca tu l-ai obisnuit in modul de infometare.

Ciugulit portii micii si sanatoase de multe ori pe zi, aia iti mentine organismul la un metabolism ridicat care arde calorii si grasimi. Totodata impiedica organismul sa se consume pe sine insusi. De ce crezi ca astea obsedate de a slabi care se infometeaza de ajung anorexice, au probleme mari de sanatate, in special cu organele interne si in special cu inima ?

 

Mai departe, totusi nu ai spus ce anume altceva mai mananci, caci nu pot eu sa cred ca ai 80 de kg mancand rosii castraveti si mere.

 

 

Da, stand nemancata vei slabi in cele din urma, dar iti vei distruge sanatatea si daca nu ai de gand sa stai nemancata toata viata, ti-am mai spus....odata ce incepi sa mananci ca lumea, ai belit-o. Te vei ingrasa la loc si poate si mai mult.

 

 

Acum ca am ajuns la psihic, problema ta psihica este doar cea ca te vezi grasa si te simti vinovata ca mananci sau este cu totul alta care te face sa mananci dupa care te vezi grasa ? Buba ta tine in totalitate de aparenta fizica sau incerci sa maschezi alte probleme de natura psihologica, prin obsesia cu greutatea si mancarea. Te-ai gandit vreodata la asta ?

Cei din jurul meu imi spun ca sunt plinuta, nu grasa.. pentru ca in ciudat numarului de kg nu arat de atatea. Am 80 dar arat de undeva pe la 70, adica am o forma frumoasa a corpului, nu sunci lasate,si altele, soldurile la prima vedere sunt putin deranjante..oricum si constructia mea e de asa natura , mai lata in solduri.

Eu cand ma uit in oglinda, ma vad oribila. Ma vad imensa..

Cred ca deja ma indrept catre drumul cu bulimia,altfel nu-mi explic dorintele de a vomita de fiecare data cand mananc.

 

tocmai ca nu mananc cand trebuie,nu am forta de a face sport, ma simt slabita tot timpul..ameteli , plus ca am probleme si cu calciu si am si anemie. Anemia am facut-o tot din cauza kg.. ( Acum vreo 2 ani, am mers la sala vreo 3 luni, mancam o data la 2 zile si beam cate 5-6 L de apa pe zi, stateam in sala aproximativ 2-3 ore iar in 2 luni si ceva slabisem vreo 17 kg , si de atunci am probleme cu stomacul, anemia, calciul.. )

 

Cam asta mananc, rosii castraveti.. si uneori cand nu am bani sa merg sa cumpar ceva de mancare, imi fierb 2-3 cartori, si cand mi-e foarte pofta mi-i prajesc.

 

Problema ta nu e ca esti grasa, ci ca nu te simti bine cu tine insuti. Dar nu ai nici vointa sa schimbi asta. Dai mancarii prea multa importanta. Si cu cat incerci sa nu te gandesti la ea, cu atat mai mult iti creste apetitul. Pentru inceput cred ca ai nevoie de oaresce activitati care sa te pasioneze cu adevarat si sa-ti solicite mintea si trupul. Nu te mai gandi ca esti grasa. Gaseste ceva care-ti place sa faci cu adevarat si da-ti silinta sa pui pasiune in lucrul ala si sa-l faci bine. Din cate inteleg eu, pana acum pasiunea ta e mancarea, fie ca vrei sau nu. Mai gaseste alte cateva pasiuni care sa-ti ia gandul de la mancare fara sa-ti impui asta.

Stii ca e o vorba: mancam ca sa traim, nu traim ca sa mancam

Corect, nu ma simt bine cu mine insami. MA demoralizez de fiecare data cand merg sa-mi cumpar ceva de imbracat si vad ca nu gasesc marimea mea la modelul care-mi place..ma demoralizez cand vad fetele astea slabe, ma demoralizeaza chiar si fetele astea care sunt vai mama lor, 50 de kg ude, ca se vaita ca sunt grase.. adica , nu cred ca ai idee cum e sa asculti asemenea chestii cand tu stii ca tu chiar te lupti cu ceva, nu doar de prea multe fite..

Pasiunea mea nu e mancarea, deja ajung sa o vad ca pe-un dusman, dar totodata o necesitate..

 

Haide mai. :lol: Alearga si tu cu muzica. Eu asa alerg, iar eu nu fac "jogging", ci alerg cat pot de tare, pe unde apuc: strada principala, alte strazi, parc. Cu siguranta arat mult mai caraghios decat tine. Dar nu-mi pasa daca se uita cineva ciudat la mine. Ia chiar, ma duc sa mai alerg.

Cu muzica alergam, bineinteles.. dar am un simt la observatiei al naibi de bun.. si fara sa-mi doresc ,observ cum sunt privita ca porcu la taiere in ziua Craciunului..

 

Faptul ca nu incerci sa pasezi problema in spatele parintilor tai denota maturitate. Felicitari! :)

Felicitari si pt. barbatul pe care-l ai alaturi! Cred ca n-ar fi rau sa-i ceri sprijinul, daca el te iubeste, asa cum spui, cu siguranta te va incuraja si ajuta.

Cat despre dieta pe care ai urmat-o, care spui ca n-a fost pe placul tau, pt. ca mancarea recomandata nu se incadra intre preferintele tale si era si costisitoare, ce sa zic, poate ca n-ai ales cel mai potrivit nutritionist, unul care sa incerce sa adapteze dieta si gusturilor tale si bugetului tau.

Parerea mea, neavizata, de altfel, e ca tu ti-ai dereglat metabolismul si de-aia eforturile tale in directia slabirii dau gres, de-aia e necesar sa fii ajutata de un specialist. Cred ca odata cu aparitia primelor rezultate incurajatoare (adica odata ce vei constata ca pierzi primele kg) psihicul tau se va imbunatati considerabil si vei capata mai multa incredere in tine.

Iti urez multa bafta! :)

Multumesc. Nu am de ce sa dau vina pe ei,pentru ca na, ei de unde era sa stie ca o sa ajung asa ? din cate stiu eu.. nu citesc in stele.

Da, e posibil, momentan nu-mi permit sa merg la altul.. atunci am dat ceva bani pentru consultate si toate cele. Intr-adevar, nutritionista era putin cam ciudata, am inteles dupa vizita la cabinetul ei ca trb sa ma intrebe ce mananc in general ,chestii d-astea.. ea nu m-a intrebat ( ori stia ca nu mananc mai nimic ori e mai tuta de fel.. )

 

Asta am mai spus-o.. in momentul in care vad ca slabesc prind incrddere in mine, dar apoi o pierd.. in lupta asta cu kg si cu psihicul, nu realizez ca totul trb facut pas cu pas, imi doresc mult si repede ceea ce inseamna prost, adica mult mai mult se va pune la loc.

 

Si nu crezi ca are dreptate ? Ai considerat vreodata sa mergi la un psiholog ?

In ultima vreme la asta ma gandesc..

 

hello 22BvGab! am sa incerc sa-ti raspund cat mai complet la tot ce ai scris!

asa cum ti-ai dat si tu seama problema ta nu este una aparuta peste noapte si nu este genul de boala impotriva careia sa poti lupta singura penstru ca ea are mai multe componente ; atat fizice cat si emotionale si spirituale pentru ca toata aceasta lupta cu tine de care vorbesti duce la pierderea respectul de sine, sperantelor si increderea ca poti reusi in a invinge aceasta stare. Nu incerca sa te controlezi in ceea ce mananci - iti va accentua acel sentiment de vinovatie chiar daca bei si un pahar cu apa, incearca sa cauti ceea ce te deraneaza in echilibrul tau, ceea ce provoaca acest sentiment.

Exista oameni care au reusit si care acum au trecut de aceasta problema! :yes:

 

Daca crezi ca suferi de o tulburare alimentara ar fi bine sa incepi sa te documentezi despre ce reprezinta boala ta si cum se poate trata. Vindecarea inseamna munca si in general oameni sunt lipsiti de puterea de a se schimba pana incep sa creada ca se pot recupera. Abia atunci, nu fara greutati poti incepe procesul inconfortabil de a face schimbari intentionate in reactiile tale vizavi de viata. Cu siguranta vor exista recidive, momente de nefericire profunda si frica, dar vei descoperi ca daca lucrezi in mod rabdator lucrurile se schimba si totul capata un sens.

 

Nutritionistii nu sunt o solutie - doar ideea ca ti se pun anumite restrictii pot ruina increderea in tine si in ideea ca vei reusi.

Buna..

Da, exact.. mi-am pierdut respectul de sine, sperantele, increderea, chiar si viata ( fericirea ) .

[soogee 2866]

"Am 80 dar arat de undeva pe la 70, adica am o forma frumoasa a corpului, nu sunci lasate,si altele, soldurile la prima vedere sunt putin deranjante..oricum si constructia mea e de asa natura , mai lata in solduri.

Eu cand ma uit in oglinda, ma vad oribila. Ma vad imensa.."

 

Deci in acelasi timp te percepi si cu "o forma frumoasa a corpului", si "imensa".

Te vezi simultan si "fara sunci lasate", dar si "oribila".

 

Te contrazici.

[The Bitch 15151]

Cei din jurul meu imi spun ca sunt plinuta, nu grasa.. pentru ca in ciudat numarului de kg nu arat de atatea.... am o forma frumoasa a corpului, nu sunci lasate,si altele, soldurile la prima vedere sunt putin deranjante..oricum si constructia mea e de asa natura , mai lata in solduri.

Eu cand ma uit in oglinda, ma vad oribila. Ma vad imensa..

Deci tu esti mai mult preocupata de cum arati decat de sanatatea ta. Crezi ca valoarea unui om este in felul cum arata ? Asta e important, sa arati intr-un anume fel ? Si ce fel ar fi acela, schiloada ambulanta ca fetele pe care le vezi tu pe strada si pe care esti invidioasa ? Daca crezi ca aratand ca ele te va face fericita si va pune capat starii tale psihice te inseli amarnic, pentru ca tu esti deja pe un drum unde nu te vei mai vedea normala in oglinda si nu vei fi multumita indiferent cat vei slabi. Dauna psihologica e deja facuta in tine.

 

Cred ca deja ma indrept catre drumul cu bulimia.

De asta fi sigura. Daca nu te tratezi acum si nu te vindeci, vei ajunge un schelet care se vede obez cand se uita in oglinda. Imi pare rau ca trebuie sa-ti spun, dar tu ar trebui sa multumesti la ce d-zeu crezi tu in el ca nu ai adevarate aflictiuni fizice, caci cu siguranta iti puneai capat zilelor, daca esti asa obsedata de felul cum arati, fara macar sa ai motiv valid sa fii obsedata sau nemultumita.Tu daca pierzi un picior maine, te sinucizi. Nu ca ar fi vreo mare diferenta, inafara de durata. Ceea ce faci tu momentan e sinucidere lenta.

Si dupa cum zice si Nemo, ori esti oribila ori ai o forma frumoasa a corpului ? Hotaraste-te.

Apropo, tu constientizezi ca ai o problema numai ca nu vrei sa faci absolut nimic pentru a o rezolva sau macar ameliora. Nu exista nu pot ci doar nu vreau. Intelege asta, si-ti va fi bine in viata.

Editat Iulie 8, 2012 de Naeema

[Indigo 1 3462]

...

Da, exact.. mi-am pierdut respectul de sine, sperantele, increderea, chiar si viata ( fericirea ) .

 

 

Si mai ales ai incetat sa mai tii la tine, ai inceput sa te invinovatesti pentru ceea ce faci! Daca continui tot asa pe langa boala de bulimie care se pare ca deja s-a instalat si care oscileaza cu perioade de anorexie, ai toate sansele sa capeti si o depresie de toata frumusetea! Nu e de gluma! Iti dai seama de asta?

Trecerile astea de la impresia ca esti ok apoi ca nu esti ok sunt datorate bolii.

Cum reactioneaza cei din jurul tau cand vad suferinta ta?

[22BvGab 3]

"Am 80 dar arat de undeva pe la 70, adica am o forma frumoasa a corpului, nu sunci lasate,si altele, soldurile la prima vedere sunt putin deranjante..oricum si constructia mea e de asa natura , mai lata in solduri.

Eu cand ma uit in oglinda, ma vad oribila. Ma vad imensa.."

 

Deci in acelasi timp te percepi si cu "o forma frumoasa a corpului", si "imensa".

Te vezi simultan si "fara sunci lasate", dar si "oribila".

 

Te contrazici.

Nu. Cei din jurul meu imi spun ca nu sunt grasa ci plinuta.. si ca am o forma frumoasa a corpului, nu sunt ca altele, rotunde precum butoiul.

Eu personal, cand ma uit in oglinda ma vad oribila..

E o mare diferenta intre ce vad eu si ce vad cei din jurul meu.

 

Deci tu esti mai mult preocupata de cum arati decat de sanatatea ta. Crezi ca valoarea unui om este in felul cum arata ? Asta e important, sa arati intr-un anume fel ? Si ce fel ar fi acela, schiloada ambulanta ca fetele pe care le vezi tu pe strada si pe care esti invidioasa ? Daca crezi ca aratand ca ele te va face fericita si va pune capat starii tale psihice te inseli amarnic, pentru ca tu esti deja pe un drum unde nu te vei mai vedea normala in oglinda si nu vei fi multumita indiferent cat vei slabi. Dauna psihologica e deja facuta in tine.

 

 

De asta fi sigura. Daca nu te tratezi acum si nu te vindeci, vei ajunge un schelet care se vede obez cand se uita in oglinda. Imi pare rau ca trebuie sa-ti spun, dar tu ar trebui sa multumesti la ce d-zeu crezi tu in el ca nu ai adevarate aflictiuni fizice, caci cu siguranta iti puneai capat zilelor, daca esti asa obsedata de felul cum arati, fara macar sa ai motiv valid sa fii obsedata sau nemultumita.Tu daca pierzi un picior maine, te sinucizi. Nu ca ar fi vreo mare diferenta, inafara de durata. Ceea ce faci tu momentan e sinucidere lenta.

Si dupa cum zice si Nemo, ori esti oribila ori ai o forma frumoasa a corpului ? Hotaraste-te.

Apropo, tu constientizezi ca ai o problema numai ca nu vrei sa faci absolut nimic pentru a o rezolva sau macar ameliora. Nu exista nu pot ci doar nu vreau. Intelege asta, si-ti va fi bine in viata.

Vreau sa fac ceva in privinta asta, tocmai d-aia am apelat la acest forum.. si mai ales ca pot sa spun chestia asta si sa o recunosc in fata voastra pentru ca nu va cunosc. In fata prietenilor par o persoana puternica.. Am constientizat faptul ca daca ma apuc vointa ma paraseste repede, pentru ca in capul meu meu , in sinea mea imi doresc ceva rapid si sa se vada imediat.. chiar daca in realitate sunt constienta ca asa ceva se poate,dar nu e bun pentru sanatate iar apoi daca incetez pentru o perioada sa nu mai tin un regim strict, pun dublu pe mine.. e o chestie interioara, la nivel rational sunt constienta de multe, la nivel psihic ma impiedica conflictele interioare..

Nu stiu cat de inteleseasa ma fac..

 

Si mai ales ai incetat sa mai tii la tine, ai inceput sa te invinovatesti pentru ceea ce faci! Daca continui tot asa pe langa boala de bulimie care se pare ca deja s-a instalat si care oscileaza cu perioade de anorexie, ai toate sansele sa capeti si o depresie de toata frumusetea! Nu e de gluma! Iti dai seama de asta?

Trecerile astea de la impresia ca esti ok apoi ca nu esti ok sunt datorate bolii.

Cum reactioneaza cei din jurul tau cand vad suferinta ta?

Cei din jurul meu nu stiu cu ce ma lupt.. iubitul meu era singurul care stia si care simtea ca ma lupt cu adevarat cu o problema grava..

Editat Iulie 8, 2012 de 22BvGab

[Fiero 23210]

Daca tu nu te placi, orice iti spun cei din jurul tau nu conteaza, asta e clar.

[Athmy 2564]

tocmai ca nu mananc cand trebuie,nu am forta de a face sport, ma simt slabita tot timpul..ameteli , plus ca am probleme si cu calciu si am si anemie. Anemia am facut-o tot din cauza kg.. ( Acum vreo 2 ani, am mers la sala vreo 3 luni, mancam o data la 2 zile si beam cate 5-6 L de apa pe zi, stateam in sala aproximativ 2-3 ore iar in 2 luni si ceva slabisem vreo 17 kg , si de atunci am probleme cu stomacul, anemia, calciul.. )

 

Cam asta mananc, rosii castraveti.. si uneori cand nu am bani sa merg sa cumpar ceva de mancare, imi fierb 2-3 cartori, si cand mi-e foarte pofta mi-i prajesc.

 

Asta am mai spus-o.. in momentul in care vad ca slabesc prind incrddere in mine, dar apoi o pierd.. in lupta asta cu kg si cu psihicul, nu realizez ca totul trb facut pas cu pas, imi doresc mult si repede ceea ce inseamna prost, adica mult mai mult se va pune la loc.

 

 

In ultima vreme la asta ma gandesc..

 

 

Cand ai grija constant de tine, inclusiv printr-un stil de alimentatie sanatos, echilibrat, variat, de a carui beneficii esti deplin convinsa, nu ai cum sa recidivezi si sa iti pierzi increderea. Partea proasta este ca tu nu pui sanatatea pe primul plan, ci aparentele. Pana acum ai tot aplicat terapii de soc, care bineinteles ca n-au dat rezultate si ti-au facut mai mult rau, subminandu-ti increderea ca nu ai avea vointa. Pai nici eu nu am vointa sa iau otravuri zilnic, nici n-as avea nevoie de asa vointa, cand organismul imi cere sa traiasca si nu sa il indop cu prostii.

 

Deci, gandeste la ce e mai bine pt tine, nu ai ce pierde. Iar timp ai ca esti tanara, nu te irosi in gesturi pripite si scamatorii pe seama sanatatii si tineretii tale. Incepe sa iti doresti binele si nu sa obtii rezultate cu orice pret, ca un copil mic care bate din picior.

 

chiar daca in realitate sunt constienta ca asa ceva se poate,dar nu e bun pentru sanatate iar apoi daca incetez pentru o perioada sa nu mai tin un regim strict, pun dublu pe mine.. e o chestie interioara, la nivel rational sunt constienta de multe, la nivel psihic ma impiedica conflictele interioare..

 

 

ce inseamna regim strict? ti-ai pus vreodata problema ca regimele astea stricte iti fac rau, fizic si psihic?

ai vreo boala sa tii regim strict? nu cred

singurul regim il faci tu, iti monitorizezi corpul, si ii dai ce cere, adica SANATATE, fizic si psihic ce iti prieste, din placere si nu mecanic sau tinand regimuri de infometare.

[22BvGab 3]

Cand ai grija constant de tine, inclusiv printr-un stil de alimentatie sanatos, echilibrat, variat, de a carui beneficii esti deplin convinsa, nu ai cum sa recidivezi si sa iti pierzi increderea. Partea proasta este ca tu nu pui sanatatea pe primul plan, ci aparentele. Pana acum ai tot aplicat terapii de soc, care bineinteles ca n-au dat rezultate si ti-au facut mai mult rau, subminandu-ti increderea ca nu ai avea vointa. Pai nici eu nu am vointa sa iau otravuri zilnic, nici n-as avea nevoie de asa vointa, cand organismul imi cere sa traiasca si nu sa il indop cu prostii.

 

Deci, gandeste la ce e mai bine pt tine, nu ai ce pierde. Iar timp ai ca esti tanara, nu te irosi in gesturi pripite si scamatorii pe seama sanatatii si tineretii tale. Incepe sa iti doresti binele si nu sa obtii rezultate cu orice pret, ca un copil mic care bate din picior.

 

 

 

ce inseamna regim strict? ti-ai pus vreodata problema ca regimele astea stricte iti fac rau, fizic si psihic?

ai vreo boala sa tii regim strict? nu cred

singurul regim il faci tu, iti monitorizezi corpul, si ii dai ce cere, adica SANATATE, fizic si psihic ce iti prieste, din placere si nu mecanic sau tinand regimuri de infometare.

Refim strict inseamna sa am zlinic aceleasi preparate, pentru ca avand tendinte de ingrasare nu-mi permit sa le schimb des.. trebuie sa fie ceva strict ca organismul sa se obisnuiasca si sa nu mai pastreze totul ,adica sa ma ingras.

Editat Iulie 8, 2012 de 22BvGab

[Athmy 2564]

mda, nu e de mirare ca iti vine sa vomiti numai cand le vezi

 

eu zic sa incepi sa te comporti ca un om normal, si sa nu ii mai dai oganismului piureuri de copii mici sau galusti din ovaz

 

am tinut si eu regimuri de infometare, 10 ani n-am mancat seara, si ma hraneam cu mere si cu margarina pe paine. am slabit dar n-as mai face asa prostii a doua oara daca as putea. evident nu pot da timpul inapoi.

 

dupa care am rabufnit si vreme indelungata ma trezeam noaptea, pe la 1-2 sa mananc, adevarate festinuri dadeam.. imi permiteam fiindca eram tanara, imi faceam programul cum imi venea, nu ma resimteam.

si nu m-am ingrasat in perioada aceea. de ce? nu stiu. fiindca dupa atatia ani de cat imi fusese foame, si imi era mai tot timpul, in sfarsit ma saturam.

cand esti tanar parca nu ai auzit de cuvantul sanatate, mai tarziu intra in vocabular.

[S.R. 5188]

Ma mir de ceva... fata zice ca e grasa... si cineva ii da un sfat care tradus e ceva de genul "nu esti, ti se pare tie, n-ai nevoie de regim sa slabesti, da-i organismului sanatate si ce-i place lui, eu am tinut regim 10 ani si am slabit, acum n-as mai tine"... :doh: