Datini, traditii, obiceiuri

[The Unknown 15043]

Ce obiceiuri trăsnite au alţii de Crăciun

 

Sărbătoarea Naşterii Mântuitorului înseamnă pentru noi cozonaci calzi pe masă, împodobirea bradului, colindătorii care vin pe la uşi, dar şi surprinderea celor dragi cu cele mai frumoase cadouri.

Pe alte meleaguri, aceeaşi sărbătoare aduce cu sine respectarea unor obiceiuri specifice. Pentru alte popoare, brazii se împodobesc cu mere, masa de Crăciun se ia pe plajă, iar Moşul vine într-o caleaşcă trasă de canguri. Iată care sunt cele mai trăsnite tradiţii de Crăciun în alte ţări:

1. Ajunul Crăciunului pe plajă

Dacă în alte zone ale lumii, de Crăciun este frig şi zăpadă, în Australia temperaturile ating 30 de grade Celsius. Australienii iau masa tradiţională pe plajă sau ies la picnicuri în natură, fiindcă, ce-i drept, vremea le permite. Seara, în Ajun, se adună în grupuri şi cântă colinde în centrele oraşelor. Aici Moşul vine într-o caleaşcă trasă de opt canguri, iar cel modern călătoreşte pe o placă de surf.

2. Crăciun în cimitir

Imaginea de basm, în care copiii cântă colinde sub brad şi aşteaptă nerăbdători sosirea lui Moş Crăciun, arată puţin altfel în Finlanda. În această ţară, Ajunul Crăciunului se petrece în cimitir, unde toate familiile se adună pentru a-şi aminti de rudele decedate. Toţi locuitorii cântă în acea zi imnul naţional.

3. Parada de ridichi

Pe străzile din Elveţia, copii şi adulţi participă în ziua de Crăciun la „Parada ridichilor luminate", cântând în cor colinde. Toată lumea are ridichi mari, sculptate şi împodobite cu diferite crestături. În interior introduc o lumânare lungă, purtând ridichea ca pe o făclie.

4. 13 Moşi Crăciun

Orice copil şi-ar dori să-şi petreacă Crăciunul în Islanda, fiindcă aici nu vine un singur Moş, ci treisprezece, în tot atâtea zile. Cu treisprezece zile înainte de Crăciun, primul Moş pune dulciuri, mandarine şi lozuri în plic în ghetuţele copiilor care au fost cuminţi. Cei obraznici primesc un cartof. A doua zi, vine cel de-al doilea Moş, cu dulciuri şi jucării, şi tot aşa până pe 25 decembrie.

5. Brazi împodobiţi cu mere

Brazii din casele suedezilor sunt împodobiţi cu mere, steguleţe, gnomi cu căciuliţe roşii şi ornamente din paie. Casa e decorată cu lalele roşii şi cu câteva zile înainte de Crăciun gospodinele prepară biscuiţi cu ghimbir în formă de stea sau inimioară. Un membru al familiei se îmbracă în Piticul Crăciunului, care trăieşte sub scândurile casei, are haine roşii şi o barbă albă. Acesta împarte tuturor cadouri dintr-un sac, însoţindu-le cu rime vesele.

6. Moş Crăciun, înlocuit de o băbuţă care aduce cadouri

Italienii au reuşit să înlocuiască imaginea dominantă a lui Moş Crăciun cu o vrăjitoare bătrână şi prietenoasă, pe nume la Befana. Prin urmare, cea care umblă din casă în casă pentru a aduce cadouri celor mici este o băbuţa pe matură, nu moşul din Laponia.

 

http://www.click.ro/news/lume/ce-obiceiuri-trasnite-au-altii-de-craciun

[The Unknown 15043]

Pacat de brazi!

 

 

Cresc 10-20 de ani, ne bucura cateva zile, dupa care-i aruncam. Mai rau este cand brazii nu ajung in casele oamenilor si raman gramezi in tarcurile comerciantilor, aruncati de colo-colo.

 

Mii de pomi verzi nevanduti au fost abandonati dupa Craciun.

Nu s-au invatat minte nici de data asta. Au tinut pretul ridicat pana in ultima clipa (100 de lei pretul mediu), astfel ca inca din a doua zi de Craciun, pietele, dar si curtile marilor magazine din Capitala s-au transformat intr-o padure aruncata la gunoi. Mii de brazi nevanduti au fost abandonati de comercianti. Lor pare insa ca nu le pasa, bani sa iasa.

Asa ca vor incerca sa-i dea pana la Anul Nou romanilor care au asteptat sa treaca Nasterea Domnului ca sa se ieftineasca. In cazul in care nici pe sume mai mici nu vor reusi sa-i vanda, brazii vor ajunge lemn de foc. "Ii impartim catorva familii sarace din Buzau ca sa-i bage pe foc, la fel ca si in anii trecuti", ne-au spus senini cei care au ramas cu gramezi de pomi verzi in Piata Obor. 33.383 pomi de Craciun au fost taiati anul acesta de Romsilva, la care se mai adauga brazii din padurile particulare si cei din import. Vorbim astfel de aproximativ 200.000 de bucati.  Pentru a ajunge la dimensiunile preferate pentru Craciun, unui brad ii trebuie cel putin 15 ani ca sa creasca. In urma cu sapte ani, o initiativa legislativa propunea comercializarea brazilor in ghivece, care sa fie recuperati dupa Sarbatori de Romsilva si plantati in spatii special amenajate. Din pacate, chiar reprezentantii padurii s-au opus, astfel ca taierea brazilor a ramas la indemana oricui.

 

http://stirile.rol.ro/pacat-de-brazii-astia--968093.html#ixzz3vgS69pkc

[The Unknown 15043]

In ziua de Anul Nou Sa implinim cele mai indragite tradiții romanești

 

In tradiția populara, Sfantul Vasile cel Mare este Craciunul cel Mic. In prima zi a Anului Nou, crestinii ortodocsi il praznuiesc pe Sfantul Vasile cel Mare.

 

In traditia populara, Sfantul Vasile cel Mare este numit Craciunul cel Mic, fratele Craciunului. Cu acest prilej, asistam la un alai la care participa cele mai indragite tradiții și obiceiuri romanești, atat in mediul urban, cat si la sate.

 

La implinirea acestor tradiții participa cetele de uratori

Evocarea celor mai indragite tradiții romanești in ziua Anului Nou este un spectacol la care participa cetele de uratori. In acest rastimp, "mascatii", adica acei colindatori care insotesc Plugusorul pe data de 31decembrie,  colindatorii cu "Capra" si "Sorcova" in Ziua de Anul Nou, sunt asteptati cu mare bucurie de gazde, dornice  sa-i primeasca si sa le multumeasca pentru urari. Traditiile  si obiceiurile care se continua si in prima zi a Anului ce se innoieste, au puterea sa atraga sporul, belsugul, sanatatea si voia buna in casa gazdelor care primesc ceata de uratori.

 

Colindatorii "dezleaga" anul ce vine

Dezlegarea anului este un obicei practicat in ajunul Anului Nou. Cetele de colindatori strabat ulitele satului  și strazile localitaților urbane, pocnind din bice și sunand din bucium. Prin tradiție, aceste zgomote au puterea sa alunge fortele malefice din comunitatea colindata: insectele daunatoare recoltelor, seceta, taciunele din grau, blestemele facute de dușmani pentru paguba noastra. Mai mult, in traditia populara, feciorii harnici si religiosi, care-i colinda pe  gospodari, au puteri magice in noaptea dintre ani: ei pot sa dezlege si cununiile tinerilor din localitatea respectiva rostind descantece pentru "slobozirea" cununiei. Pentru a dezlega cununiile fetelor de maritat, colindatorii invoca numele pețitorilor. Totdeuna, colindatorii le ureaza gazdelor sa le dea Dumnezeu numai bine : spor, sanatate, noroc in tot ce fac, ca sa se innoiasca vietile lor.

 

In ziua praznicului se rostesc rugaciuni catre Sfantul Vasile   

Sfantul Vasile este cel care alunga duhurile rele si are o mare putere asupra dracilor. De aceea, in acesta zi, trebuie rostite rugaciuni de ajutor in casele in care paguba sau boala dainuie de multa vreme.

 

La cumpana dintre ani, dorintele se implinesc

In noaptea Anului Nou este bine sa ne punem in gand o dorinta si sa ne rugam pentru implinirea acesteia. Traditia spune ca fiecare dorinta, rostita cu credinta la la miezul nopții, totdeauna se implineste, cu conditia ca aceasta sa nu fie marturisita nimanui.    

 

In ziua Anului Nou, un barbat trebuie sa ne treaca pragul casei  

In prima zi a Anului Nou,  ca și la Craciun, in fiecare gospodarie primul care  vine in casa noastra trebuie sa fie un barbat pentru a avea noroc tot anul. . Și femeile brunete aduc noroc. Daca intr-o familie trebuie sa vina  o femeie roscata sau o femeie blonda, fiecare membru al familiei trebuie sa poarte asupra sa un fir de busuioc sfintit, pentru a alunga ghinionul.  

 

In noaptea de Anul Nou sa respectați vechile tradiții !

In noaptea de Anul Nou este bine sa aveti in buzunar cat mai multi bani, pentru ca tot anul sa nu le duceti dorul. Astfel, nu veți avea datorii și nu trebuie sa va imprumutați la nimeni din comunitatea in care traiți. De asemenea, in aceasta zi sa nu dati bani cu imprumut si nici obiecte de uz gospodaresc.

 

Sa nu intrati in Noul An cu datorii

Este bine sa va achitați datoriile pana la Anul Nou. Daca nu reusiti acest lucru, veti avea probleme financiare tot anul viitor.

 

Sa intampinam Noul An cu un pahar plin cu vin

Iata o traditie care trebuie  implinita in ajunul Anului Nou, de gospodarii din toate zonele tarii pentru a avea spor și belșug in familia lor pana la anul viitor. In noaptea dintre ani, se  aseaza pe masa un pahar plin cu vin,  pentru ca totul sa ne  mearga din plin.

 

In ajunul praznicului Sfantului Vasile purtati o haina noua si ceva rosu

O veche traditie spune ca in ajunul praznicului Sfantului Vasile , in noaptea de Revelon, este de bun augur sa purtam o haina noua, un obiect de imbracamite nou si ceva rosu- o esarfa sau o cravata.  Aceste obiecte simbolizeaza schimbarea in bine si prosperitatea in viața noastra.

 

Mancați stafide pentru a va bucura de succese

In noaptea magica de Anul Nou, pentru a obține succese și mai mulți bani pe parcursul Noului An, mancati stafide sau struguri !

 

Pentru a avea spor in muncile agricole, pastrați primul colac

Primul colac pregatit de gospodina pentru Anul Nou se pastreaza pana in primavara; atunci, inainte de inceperea sezonului agricol, se pune  colacul in hrana animalelor de tractiune, boi sau cai.  Cand se implineste traditia, animalele folosite la muncile agricole vor fi sanatoase, iar in gospodaria respectiva va fi belsug de legume si cereale. 

 

Colindatorii care vin cu Plugusorul cheama belsugul

Plugusorul este o tradiție strans legata de mitul fertilitatii. De aceea, acești colindatori sunt așteptați cu bucurie de gospodari. In fiecare casa, colindatorii care vin cu Plugusorul rostesc vorbe frumoase, cheama prosperitatea si belsugul, iar urarea se face si in familia celui care conduce grupul colindatorilor.

 

Tradiția Sorcovitului atrage norocul

O  datina intalnita la orase si la sate  este sorcovitul.  Tradiția stramoșeasca spune ca,  in familiile care primesc colindatorii cu sorcova, in casele respective se aduna sanatatea si norocul in anul care vine. Este bine ca fetele care colinda sa foloseasca o sorcova cu flori albe si roz, in timp ce la baieti, sorcova trebuie sa fie impodobita cu flori bleu sau albastre pentru a  aduce noroc persoanelor sorcovite.      

 

Capra, un colind care aduce noroc si belsug gospodarilor

Jocul Caprei face parte din stravechile traditii populare romanesti de iarna. Pentru respectarea acestui obicei, colindatorii trebuie sa imbrace un costum specific cu obiecte de recuzita: panglici multicolore, clopotei, zurgalai, coarne impodobite cu oglinzi , margele si ciucuri și blana de capra. De asemenea, colindatorii cu Capra trebuie sa cunoasca textele literare si musicale ale acestui colind. Obiceiul de a colida cu Capra cunoaste unele particularitati de la o zona geografica la alta.

 

Mancati peste cu cap in noaptea dintre ani!

De secole, tradiția spune ca pentru a fi sprinteni tot anul, pentru a ne strecura cu ușurința in orice imprejurare dificila, trebuie sa mancam peste, dar acesta sa aiba cap.

 

Aprindeti candela la Noaptea dintre ani! 

Este de bun augur, ca in noaptea de Anul Nou sa aprindeti o candela sau o lumanare care sa arda  pana in dimineata zilei de Anul Nou. Este o tradiție care atrage lumina in viața și in casa noastra, pentru a avea un an mai luminios decat cel care se incheie.

http://stirile.rol.ro/in-ziua-de-anul-nou-sa-implinim-cele-mai-indragite-traditii-romanesti-968160.html#ixzz3vmTvZN4c

[The Unknown 15043]

TRADITII SI OBICEIURI DE BOBOTEAZA! CE TREBUIE SA FACI CA SA AI NOROC TOT ANUL

05 Ianuarie 2016

 

Boboteaza (Iordanul) - 6 ianuarie: la Boboteaza nu se spala rufe, apa sfintita luata acum are puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata. La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.

 

Iordanitul femeilor: in satele din nordul tarii, pe vremuri, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau amenintandu-i cu aruncatul in apa. Tot acum, in unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau. In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.

Sfantul Ioan Botezatorul - 7 ianuarie: acest obicei, numit "Udatul Ionilor", are loc in Transilvania si Bucovina. In Bucovina, la portile tuturor care poarta acest nume se pune un brad impodobit, iar acesta da o petrecere cu lautari. In Transilvania cei care poarta acest nume sunt purtati cu mare alai prin sat pana la rau unde sunt botezati/ purificati.

In suita celor 12 sarbatori importante crestine se numara si Boboteaza (Botezul Domnului), tinuta in fiecare an, in ziua a sasea a lunii ianuarie. Sarbatoarea este menita sa reaminteasca cele petrecute la apa Iordanului, inainte ca Iisus sa paseasca in viata publica, la implinirea varstei de aproximativ 30 de ani. Intrucat in aceasta zi Iisus s-a prezentat pentru prima data in lume, sarbatoarea se mai numeste si Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului. Inca din sec. 3, poate si mai inainte, este semnalat inceputul acesteia. Cert este ca in "Constitutiile Apostolice" Boboteaza figura deja printre sarbatorile crestine, alaturi de Craciun si de Pasti.

Kfetele.ro

[The Unknown 15043]

Am intrebat pe sora mea daca cu acea legatura de cimbru se aromeaza aghiasma ca am auzit ca-l mai si beau oamenii ... si murea de ras ca este nu stiu pentru ce ala acolo dar nicidecum sa aromeza apa sfintita.   De cruce m-am lamurit din text dar de cimbru nu scrie nimic si cred ca nu este sorcova cu termen expirat dar facator de miracole ca efecte secundare.

 

Poate ma lamureste cineva ... ca-s traditii si datini multe dar explicatii putine cum vad si precis mai sint ca mine de alta religie care nu stiu aceste amanunte.  

[The Unknown 15043]

BOBOTEAZA: Ce este AGHEASMA si ce puteri MIRACULOASE are
 

 

 

Pe poza asta se vede clar ca cimbrul da aroma aghiasmei ca si puterea miraculoasa, parere personala desigur ca eu nu l-as gusta sa ma conving!!!

 

*************************

 

Creștinii ortodocși sărbătoresc în fiecare an pe 6 ianuarie Botezul Domnului sau Boboteaza.

 

Sărbătoarea aminteşte de botezul Mântuitorului nostru Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul în apa Iordanului. O dată cu Boboteaza şi Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, din data de 7 ianuarie, se încheie ciclul tradiţionalelor sărbători de iarnă.

 

Pe data de 6 ianuarie, în fiecare an, se face ritualul de sfinţire a apelor. Preoţii sfinţesc apele mari şi astfel se purifică mediul înconjurător de forţele malefice.

 

Agheasma, adică apa sfinţită de Bobotează prin harul preoţilor, în cadrul unui ceremonial religios, primeşte virtuţi terapeutice miraculoase şi nu se strică de-a lungul anului.

 

Agheasma este apa „vie”, leacul care revigorează trupul și sufletul, alungă bolile și spiritele malefice din viața noastră.

 

Botezul Domnului este unul dintre cele mai importante praznice bisericești, iar principalul eveniment din această zi constă în sfințirea mare a apelor.

 

În testele efectuate în laboratoare de renume, cercetătorii au constatat că apa are memorie, că aceasta poate păstra în amintire emoţiile oamenilor. În acelaşi timp, aceştia au dovedit că apa are proprietăţi ieşite din comun şi că poate să transmită, pe mai departe, proprietăţile ei. De aceea, spun specialiştii, agheasma păstrează în memorie rugăciunea de la slujba de sfinţire.

 

În urma cercetărilor, Vlail Kaznacheev, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din Novosibirsk, precizează că, stropirea cu apă sfinţită a plantelor muribunde sau a animalelor bolnave le readuce la viaţă. Totuşi, omul de ştiinţă mai adaugă în pledoaria sa că nici un chimist nu poate explica acest lucru. Dar spune fără rezerve că apa sfinţită are o compoziţie chimică deosebită. Dacă într-un vas care conţine apă obişnuită se toarnă puţină agheasmă, atunci toată apa din acel recipient primeşte proprietăţile apei sfinţite.

 

Referitor la puterea agheasmei, savantul japonez Emoto Masaru aduce un alt argument: apa reacţionează la rugăciuni şi formează cristale frumoase, luminoase; în schimb, la discuţii dure sau la injurii, apa formează cristale întunecate.

 

În numeroase studii, elecrofiziciana Angelina Malakovskaia de la Laboratorul de Tehnologie Medicală şi Biologică, a constatat că starea de sănătate a credincioşilor care se roagă la biserică este mai bună, iar participarea la slujba religioasă reglează valorile tensiunii arteriale. Tot specialiştii spun că semnul crucii are o putere miraculoasă asupra microbilor patogeni, atât asupra apei de la robinet, cât şi asupra celor din apele curgătoare şi din râuri, fiind mai eficient chiar decât aparatele moderne de dezinfecţie, potrivit romaniatv.net

 

rol.ro

 

Deja m-am lamurit ca apa are memorie si prin harul preotilor se intampla miracole si alte minuni ... cine poate sa creada asa ceva ???

[lynxul_negru 3207]

 

În numeroase studii, elecrofiziciana Angelina Malakovskaia de la Laboratorul de Tehnologie Medicală şi Biologică, a constatat că starea de sănătate a credincioşilor care se roagă la biserică este mai bună, iar participarea la slujba religioasă reglează valorile tensiunii arteriale. (rol.ro)

 

Mda. I-am văzut eu pe "sănătoşii" ăştia. Se îndoapă tot anul şi apoi mai abitir de la Ignat şi până la Sânt Ion cu caltaboş, jumări, sarmale şi apoi cu nişte mici şi "friptane" lejere, le stropesc cu coca-cola şi beri nenumărate, fac mişcare doar atât cât să-şi facă o cuce-două şi apoi umplu spitalele şi farmaciile ... :D

[The Unknown 15043]

Doar n-o sa fie nebuni sa sara in apa congelata dupa cruce si cimbru sau busuioc ... cand nici popa nu da dovada de eroism sau sacrificiu pentru credinta!!! 

[The Unknown 15043]

Obiceiuri și tradiții! Boboteaza pe meridianele lumii

 

• Ungurii aruncă crucea direct în Ardeal, apoi vin pe-aici și întreabă de ea;

• Islamiştii aruncă în apă un popă, doi jurnaliști și o grenadă;

• În Liechtenstein se aruncă o cruciuliță în curtea vecinului austriac;

• În Israel se adună lumea în speranţa că se va arunca ceva, dar încă nu s-a întâmplat niciodată;

• În Monaco se aruncă o cruce de aur într-un fluviu de șampanie scumpă și nu sare nimeni după ea;

• În Grecia se aruncă crucea în apă şi se face scandal că nu vin nemţii s-o scoată;

• În Bulgaria se aruncă crucea în borcan, cu puţin oţet, sare, boabe de muştar şi o foaie de dafin;

• În Rusia se aruncă crucea într-o fostă republică sovietică, apoi se trimit două divizii de tancuri să-i apere drepturile;

• În Olanda oamenii nu aruncă crucea, o rulează;

• În Germania nu se aruncă nicio cruce, pentru că nemţii sunt la muncă, nu stau de mizerii de genul ăsta.

 

timesnewroman.ro

[The Unknown 15043]

Carnaval 2016 - traditie antica rurala undeva din nord de Spania, intr-o localitate mica Lentz ... mascati mai deosebiti ... 

 

A group of participants called ''Txatxus'' pose for a photo, during the ancient rural carnival in the small Pyrenees village of Lantz, northern Spain, Sunday, Feb. 7, 2016. A long-standing rural tradition in which the forces of good and evil confront each other in a symbolic battle, during which the thirst for justice stirs up public rage. From Sunday to Tuesday, during carnival week, in the little village of Lantz, the legendarily evil bandit Miel Otxin is imprisoned and sentenced to death by fire. (AP Photo/Alvaro Barrientos)

 

Intrebarea mea este, daca Ortodoxii nu au Lasatul Secului in aceasta perioada traditionala de Carnaval, nu participa deloc la festivitati???  sau in Romania asta n-are nimic cu religia ... nu sint sigura ca in comunism era vreme de Carnaval indiferent de datele religioase, care nu coincid cu calendarul catolic decat foarte rar.   N-ar trebui sa ramana afara din distractie nimeni, ca in lunile urmatoare traditia asta nu se mai poate repeta nici unde pe planeta!!!

 

Noi avem aici un mare bal mascat organizat in comunitate dar pe 20 Februarie ca altfel nu aveam muzica buna.  Mancarea traditionala maghiara cu ocazia asta sint Piftia si Gogosi, dar asta fiecare face acasa, la petrecere ca fi Varza Secuiasca, la fel face parte din traditie ca si carnea de porc, in Ungaria se organizeaza si un Festival de Mangalitza!!!    Eu ma opresc doar langa Gogosi care vor fi ... asa de buni, incat ...

 

Lasatul Secului in maghiara se numeste Farsang

 

Traditional Farsang food

Before the traditional Lent fasting period large amounts of food are consumed. It's typical to eat a lot of cabbage and pork during Farsang, but the most famous is perhaps the Szalagos Farsangi Fánk (“Carnival Doughnuts”).