Datini, traditii, obiceiuri

[The Unknown 15040]

Valentine's Day, sărbătoarea occidentală a iubirii împrumutată şi de români

 

Valentine's Day, sărbătoarea occidentală a iubirii împrumutată şi de români, este o ocazie cu care îndrăgostiţii îşi fac cadouri şi petrec clipe romantice. Povestea acestei zile a iubirii datează însă din vremuri îndepărate şi a oscilat între ritualuri, scrisori de dragoste şi cereri în căsătorie.

 

Valentine's Day este ziua în care, în fiecare an, îndrăgostiţii din toată lumea îşi fac cadouri dintre cele mai diverse, celebrând astfel dragostea care îi leagă, însă această sărbătoare nu a avut dintotdeauna o importanţă deosebită, ci a prins contur odată cu trecerea timpului.

 

Prima atestare a zilei de 14 februarie a fost în anul 498, când trei sfinţi au fost numiţi de papa Gelasius I, data celebrării lor fiind această zi.

 

Însă sărbătoarea rămâne asociată cu numele Sfântului Valentin din Roma, care a fost trimis la închisoare pentru că oficia în secret căsătorii pentru soldaţii cărora le era interzis acest lucru. În timp ce se afla în închisoare, el ar fi vindecat-o pe fiica gardianului său, Asterius. Se pare că, înainte de execuţie, i-ar fi trimis acesteia o scrisoare pe care a semnat-o cu "al tău Valentin".

 

Lupercalia, sărbătoare celebrată în Roma antică între 13 şi 15 februarie, reprezintă "strămoşul" Zilei Îndrăgostiţilor de astăzi. Această sărbătoare ajuta la purificare şi fertilitate şi implica ritualuri păgâne, inclusiv sacrificarea unei capre şi biciuirea femeilor care îşi doreau să aibă un copil. Interzisă de papa Gelasius I în 494, această sărbătoare a fost înlocuită de Valentine's Day.

 

În mitologia romană, Cupidon, fiul lui Venus, este zeul dragostei, iar imaginea sa este asociată cu Ziua Îndrăgostiţilor. La naştere, Jupiter a vrut să scape de Cupidon, dar mama sa, Venus, l-a ascuns în pădure, unde acesta a învăţat să folosească arcul pe animale, înainte de a-l folosi pentru a lega destinul oamenilor.

 

La origine, sărbătoarea care celebrează iubirea cuplurilor a fost de fapt cea a celibatarilor. Această zi reprezenta o ocazie pentru fetele tinere de a se ascunde pe aleile întunecate ale satului lor, în speranţa de a fi găsite de bărbaţii singuri. Pasul următor era să se căsătorească.

 

Primele momente când ziua de 14 februarie a devenit una care celebrează dragostea se înregistrează în secolul al XIV-lea, când au apărut primele scrieri de dragoste. Convinşi că 14 februarie este ziua în care păsările se adună, englezii încep să trimită bileţele de dragoste pe care le numesc "My Valentine". Geoffrey Chaucer menţionează această sărbătoare populară în scrierile sale din 1382.

 

În Evul Mediu, de Ziua Îndrăgostiţilor, atât băieţii, cât şi fetele trăgeau la sorţi un nume dintr-un bol pe care trebuia să îl poarte pe mânecă toată săptămâna următoare.

 

Prima cutie de bomboane de ciocolată decorată pentru Ziua Îndrăgostiţilor a apărut la sfârşitul anilor 1800, iar cel care a venit cu această idee a fost Richard Cadbury, fiul lui John Cadbury, celebrul producător de ciocolată.

 

O altă curiozitate despre această zi este din epoca medievală, când femeile consumau alimente considerate "bizare" de Ziua Îndrăgostiţilor, pentru că, potrivit superstiţiilor, le-ar fi ajutat să-şi viseze viitorul soţ.

 

De asemenea, în fiecare an, de 14 februarie, în casa Julietei, care se află în Verona, Italia, sunt trimise peste 1.000 de scrisori adresate Julietei Capulet, celebra eroină din opera shakespeariană.

 

De-a lungul timpului, de Ziua Îndrăgostiţilor, au fost dăruite o mulţime de cadouri impresionante. De exemplu, în 1557, Diane de Poitiers a primit din partea lui Henric al II-lea proprietatea regală din Chenonceau. De asemenea, în 1631, împăratul Shâh Jahân a construit Taj Mahal pentru soţia sa, Mumtaz Mahal, care a murit după ce a dat naştere celui de-al 14-lea copil.

 

Totodată, Ziua Îndrăgostiţilor este momentul pe care sute de mii de persoane îl aleg în fiecare an pentru a cere în căsătorie persoana iubită.

Editat Aprilie 12, 2016 de ♫ Blues ♬
link

[The Unknown 15040]

Dragobetele sarbatoarea tineretii si a iubirii!

 

Cand se serbeaza Dragobetele?

Pe vremuri, in preajma zilei de 1 martie, cel mai adesea pe 24 februarie, oamenii tineau sau faceau Dragobetele (Ziua Indragostitilor, Cap de primavara, Logodnicul Pasarilor). Probabil ca luna februarie era considerata luna de primavara, iar ziua de 24 era inceputul anului agricol (uneori ziua iesirii ursului din barlog). Este momentul in care natura se trezeste, pasarile isi cauta cuiburi, iar oamenii, in special tinerii, intra si ei in rezonanta cu ea.

Cine este Dragobetele?

Divinitate mitologica similara lui Eros sau Cupidon, Dragobete este considerat a fi fiul Dochiei, un barbat chipes si iubaret nevoie mare. Nu bland ca Sf. Valentin, ci navalnic el era la daci zeul care, ca un "nas cosmic", oficia in cer la inceputul primaverii nunta tuturor animalelor. In decursul anilor aceasta traditie s-a extins si la oameni. Astfel, de Dragobete, fetele si baietii se intalnesc pentru ca iubirea lor sa tina tot anul, precum a pasarilor ce se "logodesc" in acesta zi.
Motivatia preluarii obiceiului pasarilor era profunda, din moment ce pasarile erau privite ca mesagere ale zeilor, cuvantul grecesc "pasare" insemnand chiar "mesaj al cerului". 
Dragobete este si un zeu al bunei dispozitii de ziua lui facandu-se petreceri (fara indecentele evenimentelor similare din zilele noastre), iar de acolo porneau de multe ori viitoarele casnicii... 

Ce traditii sunt de Dragobete?

Inainte de vreme pretutindeni prin sate se auzea zicala: "Dragobetele saruta fetele!". 

Credinta populara româneasca spune ca cei care participa la Dragobete vor fi feriti de boli tot anul. Asadar: dimineata, imbracati in cele mai bune haine, tinerii se intalneau in centrul satului sau in fata bisericii. Daca timpul era favorabil, porneau cantand in grupuri catre padure sau prin lunci in cautarea ghioceilor si a altor plante miraculoase(folosite pentru descantece de dragoste), daca vremea era urata se adunau la unii dintre ei acasa si se tineau de jocuri si de povesti. 

De Dragobete se faceau logodne simbolice pentru anul urmator (uneori le urmau logodnele adevarate) sau fetele si baietii faceau fratii de sange. 

In padure, in jurul focurilor aprinse, tinerii baieti si fete stateau de vorba. Fetele strangeau viorele si tamaioasa, pe care le pastrau la icoane, fiind folosite apoi în diverse farmece de dragoste. Prin unele locuri, exista obiceiul ca fetele mari sa stranga apa din omatul netopit sau de pe florile de fragi. Aceasta apa era pastrata cu mare grija pentru ca avea proprietati magice (se spunea ca e "nascuta din surasul zanelor") si putea face fetele mai frumoase si mai dragastoase. Daca nu erau omat si fragi fetele adunau apa de ploaie (pentru spalatul parului) sau de izvor atunci cand Dragobetele se tinea in luna martie. 

La pranz, fetele incepeau sa coboare spre sat in fuga, in sudul Romaniei aceasta goana fiind numita "zburatorit". Fiecare baiat urmarea fata care ii placea. Daca flacaul era iute de picior si fetei ii placea respectivul urmaritor, atunci avea loc o sarutare mai indelungata in vazul tuturor. Sarutul era logodna ludica a celor doi, cel putin pentru un an de zile, de multe ori astfel de logodne veneau inaintea logodnelor adevarate.

Comunitatea este foarte interesata de ce se intampla, deoarece inca de pe acum se poate afla la ce nunti vor merge toamna. Dupa-amiaza are loc petrecerea, unde toata lumea, fie ca este membru al unui cuplu, fie ca nu, danseaza, canta, se simte bine fiindca se spunea ca tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au vazut macar o persoana de sex opus nu-si vor mai gasi pereche tot restul anului.

Femeile obisnuiau sa atinga un barbat din alt sat in ziua de Dragobete ca sa fie dragastoase tot anul si mai aveau grija sa dea mancare buna orataniilor din curte, pasarilor cerului, nici o vietate nefiind sacrificata la Dragobete. De multe ori, flacaii petreceau din plin de Dragobete si prin satele vecine, ca sa le mearga bine peste vara.

Pentru toti, sarbatoarea dragostei era socotita una de bun augur pentru treburile marunte, nu si pentru cele mari. Deoarece se credea ca Dragobetele ii va ajuta pe gospodari sa aiba un an mai imbelsugat decat ceilalti, in ziua de Dragobete oamenii nu munceau ca in zilele cu sarbatori religioase, doar isi faceau curatenie prin case. Cele care lucrau erau fetele indraznete care chiar isi doreau sa fie "pedepsite" de Dragobete. Chiar daca mai "pedepsea" femeile, se considera ca Dragobetele ocrotea si purta noroc indragostitilor, tinerilor in general, putand fi socotit un veritabil Cupidon romanesc.

traditii.ro

Nu stiu de ce dar cand eram in Romania, n-am auzit de aceasta sarbatoare sau traditie nici la Bucuresti, nu era amintit deloc!!!

De Valentine's Day doar in desenele animate la TV romanesc am fost informati, pe canalele de TV maghiar s-a spus clar ca in State cum este sarbatorit dar a trebuit sa vin aici sa vad ca nici in vestul europei atunci nu era eveniment ziua indragostitilor, poate in cluburi inchise numai. 

Editat Februarie 20, 2016 de The Unknown

[The Unknown 15040]

        In țara noastra, data de 24 februarie are o dubla semnificație: credinciosii ortodocsi sarbatoresc Intaia si a doua aflare a Capului Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul.

 

De asemenea, in aceasta zi, in tradiția populara este celebrata sarbatoarea autohtona a iubirii -Dragobetele

Ce stim despre sarbatoarea crestina

In acesta zi, in lacașurile ortodoxe de cult, credinncioși  comemoreaza decapitatea Sfantului Ioan Botezatorul, eveniment sangeros care s-a petrecut la curtea regelui Irod Antipa. Deoarece suveranul Irod s-a casatorit cu sotia fratelui sau Filip, Ioan Botezatorul l-a criticat aspru pentru fapta sa imorala. Irodiada, soția lui Irod, s-a razbunat crunt și a contribuit la decapitarea Sfantului Ioan.  Chiar din ziua tragicului eveniment, credinciosii au cautat pretioasa relicva, din dorinta ca aceasta sa fie pusa la adapost de razbunarile dusmanilor Sfantului Ioan Botezatorul. Dupa multe peripetii, capul Sfantului Ioan a fost gasit in casa lui Irod de sotia unui slujbas al regelui și a fost adapostit intr-o biserica din cetatea Emesei, din Siria. Dupa multe alte peripeții, capul Sfantului Ioan Botezatorul a fost adapostit intr-o biserica din localitatea Amiens, unde credinciosii vin in pelerinaj și o venereaza si astazi.

Daca in ziua Intaia și a doua a aflarii Capului Sfantului Ioan Botezatorul va ploua,  va fi o primavara frumoasa.

Ce se spune despre Dragobete, sarbatoarea iubirii autohtone   

Se spune ca sarbatoarea iubirii autohtone și a bunei dispoziții, Dragobetele, are radacini in tradițiile din vremea dacilor. Odinioara, Dragobetele avea o semnificație asemanatoare precum Cupidonul in mitologia romana sau ca și Erosul in mitologia greaca. In tradiția populara, in țara noastra Dragobetele mai era cunoscut sub numele de "Navalnicul" , "Logodnicul pasarilor" și Cap de primavara, deoarece  multe dintre tradițiile specifice  acestei sarbatori populare au legatura cu venirea indragitului  anotimp- primavara. De-a lungul timpului, Dragobetele era perceput ca un flacau iubareț, chipeș și nazdravan și , an de an, este sarbatorit indeosebi in Oltenia și in Vestul Munteniei in data de 24 februarie.

Dragobetele a fost  metamorfozat in planta de Maica Domnului

O legenda spune ca Dragobetele, tanarul frumos, iubaret si indraznet, fura inimile fetelor si nevestelor tinere. Din acest motiv, el a fost metamorfozat de Maica Domnului intr-o planta numita Navalnic, pentru ca iubirea Dragobetelui era ca un joc navalnic.

Tradiții de odinioara  in ziua de Dragobete

Odinioara, tinerele si flacaii, imbracați in haine noi, țesute in casa,  se intalneau in ziua de  Dragobete in familia unui burlac. In prima parte a sarbatorii fiecare povestea cele mai frumoase amintiri traite de la sarbatoarea Dragobetelui din anul trecut; apoi gustau din bucatele pregatite de gazda, iar prajiturile in forma de inimioara erau preferatele oaspetilor. Cand vremea era frumoasa, cu totii porneau in grupuri prin lunci si paduri, cantau și se veseleau, sperand ca  veselia lor prevestește  o noua iubire.  Tinerii sperau ca voia buna le poarta noroc

In ziua de Dragobete, tinerii și tinerele, glumeau, radeau,  iși faceau declarații de dragoste sperand ca le va merge bine și vor fi iubiți de toata lumea in cursul acelui an.

Cine aduna multe flori de primavara avea noroc in dragoste

De secole, se crede ca florile culese de Dragobete atrag norocul. Odinioara, tinerii și fetele din localitațile Munteniei și Olteniei, unde se sarbatorește totdeauna Dragobetele, culegeau primele flori de primavara, intalnite in cale: ghiocei, viorele si tamaioase. Se spunea ca persoana care aduna mai multe flori de primavara era norocoasa si in dragoste. Florile adunate in ziua de Dragobete erau asezate la icoane, pana la sarbatoarea Sanzienelor, pe 24 iunie. In acea zi, florile erau aruncate intr-o apa  curgatoare din localitatea natala. Cu acest prilej, fiecare tanara rostea o incantatie și avea  convingerea ca florile,  raspandeau in drumul lor, in tot universul, dorinta ei de a avea noroc in dragoste. .

Petrecere pentru Zeul iubirii

 Cand era vreme urata, grupul de tineri care-l sarbatoreau pe Dragobete se aduna la casa unui gospodar de frunte in comunitatea respectiva si-l omagia pe Dragobete, pe zeul iubirii. Pentru aceasta intalnire, gazda pregatea o masa festiva, cu bucate si bauturi preparate in acea godpodarie.

Credințe care se pastreaza și in zilele noastre

Și in zilele noastre, in unele comune din Muntenia, dar și in comuna Buzești din judetul Olt, localnicii serbeaza Dragobetele pentru a fi ocoliți de  boli.

In credința populara, in ziua de Dragobete  se imperecheaza pararile și iși pregatesc cuibul.

Totodata, exista credința ca, daca in aceasta zi o fata nu se  intalnește cu un baiat, fata respectiva nu va fi iubita tot anul. De aceea, in popor,  Dragobetele este sarbatorit, potrivit tradiției de secole prin veselie și petreceri in fiecare comunitate.

De Dragobete se fac declarații de dragoste originale

In ziua de Dragobete, mesajul de dragoste  pentru persoana iubita poate fi interpretat și in funcție de numarul florilor primite de la omul cel drag.  Cand acesta ii   ofera iubitei un fir de trandafir, darul sau inseamna : "Esti doar a mea"; cand iubitul ii daruiește trei trandafiri, mesajul lui inseamna:   "Suntem facuți unul pentru altul"; daca de Dragobete tanara primește cinci trandafiri, declarația sa de dragoste  este, fara echivoc: "Te iubesc!" , iar daca primește un bughet cu șapte trandafiri, de Dragobete,  atunci iubitul vrea sa-i spuna :"Ma  simt mai puternic alaturi de tine". Daca buchetul daruit persoanei iubite este impresionant, și aduna 101 trandafiri, darul  tanarului  reprezinta o cere in casatorie.  

Sarbatoarea de Dragobete era si este respectata

Tinerii necasatoriti cred ca Dragobetele le aduce in cale sufletul-pereche daca respecta traditiile din vechime: sa declare persoanei iubite ca o va  iubi si ocroti toata viata.

In aceasta zi, sacrificarea animalelor este interzisa  

De asemenea, la sarbatoarea Dragobetelui, batranii din sat se preocupa mai mult decat de obicei de animalele din ograda.  Varstnicii credeau și cred ca in ziua de Dragobete pasarile iși aleg perechea pe viața. Tot in  aceasta zi,  sacrificarea animalelor este interzisa.

Dragobetele saruta fetele   

In grupul tinerilor care-l sarbatoresc pe Dragobete, veselia trebuie sa fie suverana. Cu timpul, voia buna a fost insotita de zicala :"Dragobetele saruta fetele!" Personificare magica a iubirii, Dragobetele era insotit de zane, numite Dragostele. Ca mesageri ai destinului, Dragostele ii pandeau pe tineri,  soptindu-le cuvinte de dragoste, prin care sa-si atraga iubirea dorita. In mod strategic, in aceste soapte de dragoste se regaseau cuvintele: dor arzator, dragoste vesnica, sageata iubirii alaturi de numele persoanei iubite.

In noaptea de Dragobete tinerele iși gasesc ursitul

In multe zone din țara, ajunul de Dragobete este considerat la fel de magic, ca și  noaptea de Boboteaza. Tinerele care doresc sa-și   cunoasca ursitul iși  pun sub perna busuioc sfințit, sperind ca  Dragobetele le va arata in vis ursitul.

Treburi casnice permise și interzise de Dragobete

.In aceasta zi, țesutul, cusutul si toate treburile cotidiene, ce se practica in gospodarie, nu sunt permise. Totuși, de Dragobete in aceasta zi este admisa curațenia, deoarece, prin tradiție, se crede ca aceasta indeletnicire aduce spor și revigorare fizica.

Flacaii și fetele nu au voie sa planga

In ziua de Dragobete flacaii și tinerele nu au voie sa planga.  Din vremuri indepartate se spune ca persoanele care plang in aceasta zi vor avea parte de necazuri și suparari cel puțin șase luni de zile.

Daca nu sarbatorești Dragobetele

O superstiție din popor spune ca persoanele care nu sarbatoresc aceasta zi sunt pedepsite sa nu poata iubi in acel an.

 

Editat Aprilie 12, 2016 de ♫ Blues ♬
link

[The Unknown 15040]

Sâmbăta morţilor sau Moşii de Iarna- ziua de pomenire a morţilor.

 

În fiecare an, în sâmbăta premergătoare duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi – ziua în care se lasă sec de carne pentru Postul Sfintelor Paşti, Biserica Ortodoxă face pomenirea celor trecuţi la cele veşnice. Această sâmbătă este cunoscută în popor sub denumirea “Moşii de iarnă”. În această zi, în toate bisericile se va săvârşi Sfânta Liturghie, urmată de Slujba Parastasului pentru cei adormiţi. Slujbe de pomenire se săvârşesc şi în cimitire, la mormintele celor dragi.

Praznicul Moşilor de Iarnă cinsteşte memoria rudelor şi prietenilor noştri trecute de ultimul hotar al vieţii pământeşti. Biserica rânduieşte astfel de momente de reculegere, pentru că nu vede în moarte sfârşitul existenţei omului. Cuvântul  “moşi” vine de la “strămoşi”, şi se referă la persoanele trecute la cele veşnice. Cu apelativul “moşi” sunt numiţi nu doar morţii, ci şi principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum şi pomenile făcute pentru ei. Din zilele de Moşi amintim: “Moşii de primăvară” (de Macinici), “Moşii de vară” (sâmbăta dinaintea Rusaliilor), “Moşii de toamnă” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), “Moşii de iarnă” (sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).

Cinstirea rudelor trecute la viaţa de Dincolo

Pentru praznicul Moşilor de Iarnă se pregătesc toţi creştinii, săraci sau bogaţi, fiecare după posibilităţile sale materiale. În ziua Moşilor de Iarnă, dar şi în toate sâmbetele dedicate pomenirii morţilor până la Sfintele Paşti, creştinii păstrează legătura cu cei dragi, plecaţi la viaţa de Dincolo, prin participarea la slujbele de comemorare, prin rugăciuni, prin milosteniile pe care le fac pentru cei adormiţi din familia lor.

Cinstirea rudelor răposate se manifestă şi prin îngrijirea permanentă a mormintelor. De la căpătâiul celor adormiţi nu trebuie să lipsească Sfânta Cruce, candela, florile proaspete presărate sau semănate pe mormânt sau în jurul acestuia. Vasele cu tămâie şi lumânările reprezintă, de asemenea, ofrande prin care-i cinstim pe cei plecaţi la viaţa veşnică.

În tradiţia ortodoxă, în ziua praznicului se aduc la biserică, pentru a fi sfinţite, coliva, prescurea şi o sticlă de vin. De asemenea, se sfinţesc vase cu mâncare şi pachete cu alimente, pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de pomenire, atât săracilor din biserică, cât şi vecinilor, persoanelor sărmane întâlnite la cimitir şi pe stradă, în ziua parastasului.

Moşii de iarnă

În Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne facem pomenirea mortilor, pentru ca în duminica următoare Biserica a rânduit să se facă pomenire de Înfricoşata Judecată şi A doua venire a Domnului la care ne vom înfăţişa toţi. Pentru că mulţi creştini au murit pe neaşteptate şi fără pregătirea sau fără pocăinţa necesară, Biserica face mijlocire pentru toti aceştia, ca să se bucure de fericirea vesnică.

Sâmbăta, zi de pomenire a celor adormiţiSfintii Parinti au randuit ca sambata să se facă pomenirea celor adormiţi, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi. Pe de altă parte sâmbăta e deschisă spre duminică,  ziua învierii cu trupul. Duminica este numită şi ziua a opta, pentru că este ziua începutului fără de sfârşit, ea nu va mai fi urmată de alte zile, va fi eternă.

Sursa: crestinortodox.ro

 

 

 

 

[The Unknown 15040]

Colive fitzoase decorate a la mode in stilul torturilor scumpe!!!

 

 

 

 

 

 

Românii ortodocși au numeroase tradiții pe care le respectă cu sfințenie, dar puțini știu ce semnifică ele cu adevărat.

 

Coliva este unul dintre elementele principale care se găsesc în biserică la diferite praznice. Puțini știu însă cum a ajuns coliva un  simbol de nelipsit al credincioșilor. Aceasta a fost introdusă în practica Bisericii după minunea Sfântului Teodor Tiron, săvârșită la 50 de ani după moartea sfântului, în vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363) care, dorind să-i batjocorească pe creștini, a dat ordin guvernatorului orașului Constantinopol să stropească toate proviziile din piețele de alimente cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a Postului Mare.

 

Sfântul Teodor, apărându-i în vis Arhiepiscopului Eudoxie al Constantinopolului (360-370), i-a poruncit acestuia să-i anunțe pe creștini să nu cumpere nimic din piață, ci mai degrabă să mănânce grâu fiert cu miere (coliva). Nu mult după minunea care i-a salvat pe credincioşii din Constantinopol, a fost rânduită în calendar sărbătoarea Sf. Mare Mucenic Teodor în prima sâmbătă a Postului Mare, numită şi sâmbăta colivelor.
 

La început coliva a servit ca hrană, iar mai târziu la pomenirea morților, după modele și tradiții care existau deja în lumea păgână a timpului. Coliva făcută din grâu fiert reprezintă chiar trupul persoanei trecute la cele sfinte, deoarece hrana principala a trupului omenesc este grâul, din care se face pâine cea de toate zilele. Mierea care îndulceşte fiertura reprezintă virtuţile celor care au plecat dintre noi ori dulceaţa vieţii veşnice pe care credem că ei au dobândit-o prin moarte.

 

În ritualul slujbelor, coliva este o ofrandă pe care o aducem sufletelor celor dispăruţi şi este, totodată, simbolul credinţei noastre în nemurirea sufletului. 

 

Coliva se duce la biserică şi în sâmbetele morţilor, alături de colaci, vin şi lumânări, care închipuie Trupul, Sângele şi Lumina Mântuitorului. În timpul unor slujbe, vasul cu colivă e ţinut în aer de preoţi şi legănat, obicei care se păstrează din ritualurile religioase vechi ca semn al legăturii dintre cei vii şi cei morţi, pe care îi pomenim.

Coliva, obiectul superstiţiilor

 

Încărcată de semnificaţii profunde, coliva a devenit cu timpul un simbol puternic în superstiţiile populare. În partea de nord a ţării se spune că atâtea păcate i se iartă mortului pe lumea cealaltă, câte boabe de grâu mănânci din coliva lui. În unele sate, mai există ritualuri în care coliva este folosită să apere de strigoi. Iar o bucată de colivă sfinţită în zilele Sântoaderilor, imediat după Babele din martie, se dă păsărilor din curte să alunge ciuma şi bolile dintre ele.

 

Tot Coliva mai are o semnificaţie profundă si tainică: Boabele de grâu, care sunt adunate laolaltă, simbolizează Biserica lui Hristos şi pe membrii ei, cei vii şi adormiţi, care se găsesc împreună în rugăciune. De aceea, la sfârşitul parastasului, când preotul binecuvântează coliva, creştinii se apropie, apucă cu mânile de marginile farfuriei şi o leagănă în semn de oferire către Dumnezeu.

 

Tradiţia spune că zahărul şi nuca nu trebuie să lipsească din compoziţia colivei. Nuca a fost adăugată mai târziu în rețetă, dar alegerea ei nu a fost întâmplătoare, miezul tare și lemnos aducând aminte de crucea pe care a fost sacrificat Mântuitorul.

 

ortodoxia.rol.ro
 

[The Unknown 15040]

Iar daca nu v-ati indulcit cu coliva si restul dulciurilor de pe pomelnic, iata ca zeii va pune la dispozitie, dupa moftul fiecaruia si Mucenicii, homemade goodnesess, direct din cuptor, crocanti sau inmuiati in miere si lapte, cu scortisoara sau nuci ... cald sau rece, merge inmuiat si intr-un pahar de vin de cei care-s alergici la produsele lactate!!!   Nici Popa nu le recomanda mai bine!!!

 

 

 

Povestea mucenicilor si care este diferenta intre mucenicii moldovenesti si cei muntenesti

In ultima zi a Babelor, pe 9 martie, are loc Sarbatoarea Sfintilor 40 de Mucenici, cand gospodinele pregatesc mucenici insiropati sau pufosi, iar barbatii se intrec in bautul celor 40 de pahare de vin. Insa, cine au fost mucenicii si de ce este atat de importanta aceasta sarbatoare?  Ei bine, legenda spune ca in timpul imparatului roman Licinius (308-324), prigoana impotriva crestinilor devenise cumplita.  In cetatea Sevastiei, din Armenia, condusa de comandantul Agricola, se aflau patruzeci de ofiteri din armata romana ce trecusera prin multe razboaie, dar a caror credinta era in Iisus Hristos.   Afland de acest lucru, Agricola le cere sa se converteasca si sa se inchine zeitatilor romane.      Raspunsul celor 40 este:  

"Daca pentru imparatul cel pamantesc ne-am luptat in razboaie si am biruit pe vrajmasi, precum singur marturisesti, ticalosule, cu atat mai vartos ne vom nevoi pentru Imparatul cel fara de moarte si vom birui a ta rautate si al tau viclesug".

 

Cei 40 sunt intemnitati si rugaciunile lor primesc raspuns de la Iisus, care le spune ca cel care va rabda pana la sfarsit, acela se va mantui.

 

 

Acest lucru le intareste si mai tare in credinta lor si refuza un al doilea ultimatul: ori renunta la credinta lor si sunt rasplatiti cu functii inalte, ori vor fi torturati.

 

Soldatii crestini sunt condamanti la a fi omorati cu pietre, dar slujitorii care ridica pietrele ajung sa se loveasca intre ei. Ostasii sunt aruncati din nou in temnita, iar Iisus li se arata inca o data si le spune: 

 

"Cel ce crede in mine, de va si muri, viu va fi", indemnandu-i astfel sa nu se teama de torturile care vor urma.

 

In ziua urmatoare, vitejii sunt dusi la un lac cu apa rece ca gheata si sunt obligati sa intre in ea, unde urmeaza sa ramana peste noapte. Pe mal se afla strajerii care ii pazesc, dar si o cada mare, cu apa calda, pentru a-i ispiti. In gerul cumplit de la miezul noptii, unul dintre cei 40 cedeaza si fuge spre cada cu apa calda. In momentul in care atinge apa fierbinte, moare. Dupa alte cateva momente, noaptea se transforma intr-o zi calda, care topeste gheata si incalzeste apa, iar din cer se pogoara treizeci si noua de cununi deasupra capetelor sfintilor.

 

Unul dintre strajeri intelege minunea si se converteste pe loc, intrand in lac si strigand: "Si eu sunt crestin!", iar numarul mucenicilor ajunge din nou la 40. Cand sunt gasiti vii si nevatamati, comandantul si guvernatorul poruncesc sa li se sfarame gleznele cu ciocanul.

 

In cele din urma, mucenicii isi dau sufletul, iar trupurile lor urmeaza a fi arse si oasele aruncate intr-un rau, pentru a li se pierde urma. Insa, Dumnezeu are grija ca oasele sa fie pazite si intregi, iar cand alti crestini vin sa le scoata oasele din apa, acestea straluceau ca stelele pe fundul apei involburate. 

 

Numele celor 40 sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton si Aglaie (strajerul convertit).

 

Astfel, povestea celor 40 de mucenici este una despre rasplata celor care nu cedeaza ispitelor sau torturilor si ramana neclintiti in credinta lor.

 

Dupa cum bine stiti, exista doua tipuri de a prepara mancarea traditionala pentru aceasta sarbatoare: la cuptor si fierti. Primii sunt moldovenesti, ceilalti sunt muntenesti.

 

De ce aceasta diferenta de preparare? De la torturile prin care au trecut mucenicii, incercandu-se astfel sa se reaminteasca celor care consuma aceste preparate de chinurile prin care au trecut cei pe care-i sarbatoresc pe 9 martie, ziua in care se spune ca se deschid portile Raiului. 

 

 

In Muntenia, mucenicii se fac din aluat, in forma de mici opturi (8-ul simbolizand forma umana), care apoi se fierb intr-o apa cu zahar, cacao, scortisoara si nuca rasa. Acest fel de preparare este un simbol pentru apa in care au fost aruncate oasele sfintilor mucenici.

 

Micile opturi sunt albe si se ridica la suprafata apei care se coloreaza in maro, de la cacao, aduncand astfel aminte de faptul ca oasele mucenicilor straluceau in apa tulbure a raului in care au fost aruncate.

 

 

In Moldova persista obiceiul ca femeile sa coaca in ziua de 9 martie 40 de figurine din aluat, numite "sfintisori". Modul de preparare simbolizeaza arderea trupurilor Mucenicilor.

 

culinar.ro

[The Unknown 15040]

JOIA NECURATA: Ce TREBUIE sa faca toate femeile pentru sanatatea barbatilor din familie       Postul Sfintelor Paști sau Postul Mare este cel mai aspru dintre cele patru mari posturi de peste an, rânduite în Biserica Ortodoxă. Ține 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, devenind, astfel, și cel mai lung post.  

Săptămâna albă dinainte de Postul Paştelui este săptămâna în care se pot consuma lactate, ouă şi peşte, fără a se mânca însă carne. Anul acesta, ea se referă la perioada 16-23 februarie.

 

Săptămâna albă dinainte de Postul Paştelui este o etapă de trecere care ne pregăteşte treptat, sufleteşte şi trupeşte, pentru intrarea în Postul Mare, după ospeţele din "Câşlegii de Iarnă" (perioada dintre Crăciun şi Lăsatul Secului, când se fac petreceri şi nunţi).

 

Este ultima săptămână dinaintea unei lungi perioade de privațiuni și, prin urmare, poate fi un răstimp de agitație, nebunii, veselie, manifestări dezlănțuite, care culminează cu petrecerea plină de excese dată cu o zi înainte de intrarea în post. Pe de altă parte, Săptămâna nebunilor este marcată și de acte rituale specifice începutului de an agrar, celebrat la echinocțiul de primăvară. Astfel, profesorul Ion Ghinoiu preciza: "prin fixarea Paștelui în raport cu echinocțiul de primăvară și faza lunară, cele mai importante sărbători și obiceiuri păgâne au fost împinse în afara ciclului pascal, la Lăsatul secului și la Rusalii".

 

Zilele acestei săptămâni au și ele denumiri corespunzătoare. Prima zi este Lunea albă, cunoscută și ca Lunea burdufului, pentru că atunci se taie burduful de brânză. În Marțea albă, e bine să se mănânce brânză. Nu se spală rufe și nu se face baie, fiindcă albește părul. 

 

În Miercurea albă este dezlegare la lactate și pește. Nici în această zi nu e bine să te speli pe cap, ca să nu încărunțești de timpuriu. 

 

În Joia nepomenită sau Joia necurată, femeile spală cămășile, ca să fie albe peste an, dar nu torc, ca să nu le fie în primejdie bărbații, duși cu treburi la pădure. Se mai numește și Joia furnicilor, pentru că femeile aduc ofrande acestor insecte. Se face o turtă din făină sau din mălai, care se unge cu unt sau cu brânză și se așază pe un mușuroi, pentru ca insectele să aibă ce mânca și să nu facă pagube în timpul verii. 

 

Urmează prima din cele 12 vineri scumpe de peste an, care se marchează înaintea fiecărui praznic. Se țin cu post și rugăciune, mâncând numai seara, pentru binele casei și pentru curățirea sufletului. În unele sate, sunt ținute îndeosebi de tineret, pentru a avea noroc la căsnicie. 

 

În Sâmbăta albă se fac plăcinte, care se dau de pomană. Bărbații nu lucrează, fiind în primejdie de căzături, iar femeile nu cos și nu spală cămăși bărbătești. Se împart colăcei, colivă cu lumânări mici și plăcinte, pentru ca cei ce le dau de pomană să aibă ce mânca pe lumea cealaltă. Fetele aduc câte un ulcior de apă de la izvorul cel mai rece și dau de pomană ca să aibă izvor în cealaltă lume. Se mai spune că în Săptămâna albă nu se toarce, ca să nu se facă peste an viermi în fructe. De asemenea, ca să nu-ți albească părul și să nu orbești, nu e bine să te speli pe față și pe cap, decât dacă pui în albie o bucățică de brânză.

 

Săptămâna nebunilor se încheie cu duminica de lăsatul secului de brânză, ultima zi de petrecere înaintea postului Sfintelor Paști.

 

ortodoxia.rol.ro

 

 

*****

 

 

Cum de n-am auzit de asemnea denumire de eveniment Joia Necurata pana-n prezent, cand soacra sorei mele le stia pe toate si era mereu dupa ea sa nu faca baie si laturi unguroaica, de aceea nu le merge bine in familie, etc.

 

Zilnic citesc ziarul si doar acum a ajuns la atentia mea, cred ca ieri a fost acea zi, astept sa fie mai sus soarele pe cer in Romania si sun pe sora mea s-o intreb daca nu cumva a tors sau a spalat camasa lu' barbac'su ca va fi vai si amar.   Mai nou femeile se uita la seriale la TV si la tara decat sa toarca, sa gateasca sau sa spele.   Baga pizza congelata-n cuptor si cina e gata!!! 

[The Unknown 15040]

 

Sfintirea bucatelor de Pastele Catolic, la Miercurea-Ciuc,  Harghita  tot in zapada ... si vreme de iarna.

[The Unknown 15040]

Uite cum te pregatesti cu o luna inainte de Paste!     In mai putin de o luna, vom sarbatori un dintre cele mai importante zile din calendarul ortodox: Pastele sau Invierea Domnului. Si, ca in fiecare an, incepe iar goana dupa cumparaturi si cadouri: magazine arhipline, calcaturi in picioare, nervi, cozi interminabile si ore pierdute in trafic.

 

Pentru a evita astfel de situatii, ar fi bine sa incepi pregatirile din timp. Uite ce sa faci!

 

Alege meniul de sarbatori

Pentru masa de Paste va trebui sa prepari mancaruri traditionale, dar asta nu este o regula. In locul fripturii de miel poti pregati friptura de curcan, iar in locul cozonacilor pufosi poate vrei sa ai la desert un tort. Indiferent de ce vei alege, va trebui sa faci anumite cumparaturi din timp. Asta, pentru a evita aglomeratia din magazine din perioada Pastelui. Fa o lista cu bucatele pe care le vei gati si o lista cu ingredientele de care ai nevoie. Consulta-te cu familia, dar si cu rudele sau prietenii care-ti vor veni la masa. 

 

Cumpara primele alimente

Dupa ce ai intocmit lista cu ingredientele de care vei avea nevoie, poti merge la cumparaturi pentru a alege alimentele care au un termen de valabilitate indelungat: ulei, pasta de tomate, faina, zahar, orez, condimente, vopseluri pentru oua, sucuri si sticlele cu vin. Tot acum ai putea cumpara si carnea, cu conditia sa o portionezi cand ajungi acasa si sa o pastrezi la congelator, la a " 18 grade Celsius. 

 

Cauta cadouri pentru cei dragi

In aceasta perioada, ar trebui sa afli ce cadouri de Iepuras isi doresc cei dragi si sa incepi sa le cauti prin magazine. Alege produse de calitate, compara preturile si nu-ti fie teama de cumparaturile de pe Internet. Atentie! Cadourile trebuie sa fie practice, utile si inspirate. Daca nu esti sigura cu privire la un anumit produs, atunci renunta la el pentru ca este foarte posibil sa dai gres, iar cadoul sa fie unul dezamagitor. 

 

Programeaza-ti mini-vacanta

Daca vrei sa-ti petreci vacanta de Paste la munte, la mare sau in strainatate, ar trebui sa alegi o destinatie si sa faci o rezervare la o pensiune sau la un hotel. In aceasta perioada, ofertele sunt nenumarate, iar agentiile de turism au pregatit pachete foarte atragatoare. Unele pensiuni si hoteluri iti ofera, pe langa cazare, si un meniu traditional de sarbatori. Grabeste-te daca mai vrei sa prinzi locuri libere! 

 

Incepe curatenia generala

Curatenia inainte de sarbatori nu presupune sa dai doar cu aspiratorul si sa stergi praful. Asta o faci oricum in fiecare saptamana. Acum este momentul sa speli geamurile, perdelele, sa dai la curatat covoarele si draperiile. Tot in aceasta perioada va trebui sa cureti frigiderul si cuptorul, gresia si faianta, obiectele sanitare. Curatenia generala presupune sa nu lasi nimic nelustruit. Inarmeaza-te cu multa rabdare si fa-le pe toate pe rand. Nu incerca sa rezolvi totul intr-o zi pentru ca va fi imposibil, iar tu te vei epuiza foarte tare. 

 

Invita-ti prietenii la masa festiva

Daca nu pleci in vacanta, probabil ca vei dori sa petreci Pastele alaturi de familie sau prieteni. Pentru asta, insa, va trebui sa faci de pe acum invitatiile. Daca nu, este posibil sa ai surprize neplacute. Cu cat trece timpul, cu atat cresc sansele ca invitatii tai sa-si faca alte planuri. Asadar, fa-ti timp sa dai cateva telefoane, sa trimiti cateva mailuri sau sa te intalnesti cu cei pe care vrei sa-i chemi la tine pentru a stabili impreuna un plan de bataie. 

 

Strange bani

Nu in ultimul rand, ar trebui ca in aceasta luna sa pui bani deoparte pentru a avea de cheltuiala de Paste. Asa ca incearca sa iesi mai rar in oras, evita cumparaturile inutile si nu cheltui sume mari de bani pentru mancare. Cine tine post, va economisi mai mult pentru ca alimentatia se bazeaza foarte mult pe legume si fructe a " mai ieftine decat carnea. Recomandat este sa nu faci imprumuturi la banca, sa nu folosesti cardul de credit in exces si pentru achizitii ieftine si nici sa nu ramai dator pe la prieteni. 

 

Se poarta decoratiunile in culori vesele 

Daca tot mergi la magazin in cautare de cadouri, ai putea alege acum si cateva decoratiuni pentru casa si masa festiva: figurine colorate din ceramica, cosuri impletite si iarba artificiala, aranjamente cu oua din plastic sau lemn, pernute fantezie, fete de masa in printuri cu iepurasi etc. Alege culori vesele, stralucitoare.

Editat Aprilie 12, 2016 de ♫ Blues ♬
link

[The Unknown 15040]

 

Traditia de udare este una interesanta si devine placuta daca nu este frig!!!  Pe ger doar o sticluta de parfum se foloseste.