Cum a rămas Marte fără oceane și atmosferă?!

Recent a aparut o noua teorie care explica mult mai bine cum a ramas Marte fara oceane si cum a pierdut patura groasa de nitrogen din atmosfera! 

Se pare ca totul s-a petrecut destul de recent si din cauza unui impact catastrofic cu o planeta mai mica probabil comparabila cu Luna noastra, care s-a rupt inainte de impact in cinci bucati mai mari care au dat 5 cratere uriase pe suprafata lui Marte incingand suprafata lui Marte secand oceanele si spulberand toata apa si atmosfera in spatiu, rezultand si cele doua luni martiene mici. 

Acelasi mecanism s-a petrecut cu Mercur, Venus, Io si alte planete mici. 

Practic gravitatia mica a lui Marte si a celorlalte planete uscate, a jucat un rol important in spulberarea in spatiu a oceanelor si a atmosferei planetare la impactul cu fragmentele unei planete mici ori a unei comete mari prin impact cinetic colosal si prin efect termic de impact in mod secundar inclusiv prin scindarea termica a unor cantitati uriase de apa oceanica urmata de pierderea hidrogenului si oxigenului in spatiu. 

Apa martiana nu s-a pierdut chiar toata, astfel ca ce a mai ramas din ea, s-a strans, condensat la suprafata lui Marte dupa acel eveniment cataclismic, in timp ce majoritatea apei a fost expulzata in cosmos.

Resturile de apa condensata s-a scurs spre zonele cele mai joase de relief intr-un efect cumulativ, mai ales ca temperaturile au inceput sa scada brusc si astfel aceste ultime mari formate au inghetat puternic, apoi au fost acoperite de straturi groase de praf si nisip purtat de furtunile martiene de desert.

Ultimele ramasite de apa libera din atmosfera martiana a fost pierduta prin depunere disipata de zapada si gheata pe toata suprafata lui Marte formand depozite de namol cand clima martiana se incalzea periodic, apoi si aceste depozite de umezeala au fost acoperite de straturi groase de praf si nisip martian.

Evenimentul cataclismic de impact a produs si un vulcanism la nivel planetar si o activitate hiperseismica prin care ulterior in urma fragmentarii crustei planetare s-a eliberat la suprafata apa veche din panza freatica de adancime.

Asadar la ora actuala Marte inca mai dispune de apa suficienta pentru a acoperi intregul ocean boreal cu un strat de apa putin adanc.

https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/sub-suprafata-planetei-marte-s-ar-afla-cantitati-uriase-de-gheata-cercetatori-ar-fi-acoperita-toata-cu-apa-daca-s-ar-topi-2657477

Sub suprafața planetei Marte s-ar afla cantități uriașe de gheață. Cercetători: „Ar fi acoperită toată cu apă, dacă s-ar topi” Data publicării: 20.01.2024 23:05 Sonda a confirmat pentru prima dată acesta informatie. 

zodiak a scris:

https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/sub-suprafata-planetei-marte-s-ar-afla-cantitati-uriase-de-gheata-cercetatori-ar-fi-acoperita-toata-cu-apa-daca-s-ar-topi-2657477

Sub suprafața planetei Marte s-ar afla cantități uriașe de gheață. Cercetători: „Ar fi acoperită toată cu apă, dacă s-ar topi” Data publicării: 20.01.2024 23:05 Sonda a confirmat pentru prima dată acesta informatie. 

Mai exact, articolul de pe Euronews, la care a făcut referire DIGI, spune cam așa:

„Oamenii de știință care operează orbiterul Mars Express din Europa spun că este posibil să fi observat depozite uriașe de apă de gheață sub suprafața lui Marte.

Se estimează că depozitele au o grosime de aproximativ 3,7 kilometri, ceea ce înseamnă că ar putea umple Marea Roșie a Pământului dacă s-ar topi sau ar putea acoperi întregul Marte într-un strat de apă de aproximativ doi metri adâncime.

Potrivit oamenilor de știință, noile descoperiri sugerează că Marte arăta cândva foarte diferit de cum arată astăzi, cu ghețari, lacuri și canale ale râurilor.”

Mai departe, se spune:

„Am văzut dovezi de ghețari, ghețari dispăruți care nu mai sunt acolo, dar și niște ghețari acoperiți cu praf. Cea mai mare parte a gheții de apă pe care am văzut-o astăzi pe Marte se află la latitudini mai mari, unde temperaturile sunt mai reci și astfel gheața poate fi stabilă”, a spus Colin Wilson, om de știință al proiectului la ESA.

„Este o dovadă a câtă apă ar fi existat pe Marte în trecut pentru a aduna grămezi de gheață de apă grosime de câțiva kilometri. Aceasta este o cantitate mare de apă. Așadar, am văzut dovezile unei mulțimi de apă pe suprafața marțiană. în alte locuri”, a adăugat Wilson.

 https://www.euronews.com/next/2024/01/20/esas-mars-express-orbiter-discovers-ice-water-deposits-at-the-red-planets-equator

Ok, deci începe să fie clar că, în trecut,  pe Marte a existat apă și implicit viață, clar!

Să fi existat poate chiar și vreo civilizație?...

Este posibil sa fi existat civilizatii pe mai multe planete din sistemul solar inclusiv pe Luna, Venus, Marte, samd.

Cateva miliarde de ani Luna a avut un camp magnetic chiar mai puternic decat al Terrei.

Si Marte a avut un camp magnetic si probabil si Venus.

La inceputul sistemului solar in primele miliarde de ani mai multe planete aveau oceane, atmosfera si camp magnetic: Mercur, Venus, Terra, Luna, Marte, Ceres, si lunile lui Jupiter.

Asadar au existat mai multe lumi locuibile cu viata si civilizatie pentru mai multe miliarde de ani chiar aici foarte aproape de Pamant.

Mercury has possessed a magnetic field for billions of years, and that field may have once been as strong as the Earth's, researchers say. The discovery, made by studying data from NASA's recently crashed MESSENGER spacecraft, helps whittle down scenarios for how Mercury has evolved over time, scientists added.

https://www.space.com/29340-mercury-ancient-magnetic-field.html

Pe Marte este posibil să fi existat civilizații. Asta ne-o spun ultimele descoperiri și interpretări care arată că o mare cantitate de apă ar fi existat pe Marte în trecut pentru a aduna grămezi de gheață de apă grosime de câțiva kilometri. Aceasta este o cantitate mare de apă, care apă înseamnă viață și care viață înseamnă că ar fi fost posibil ca în trecut, pe Marte, să se fi dezvoltat forme de viață inteligente și eventual chiar civilizații. Mă rog, zicem și noi.

În cazul Lunii și al lui Venus, problema se schimbă. Nu există așa ceva, adică dovezi în acest sens. Ar fi existat viață pe Lună și pe Venus doar dacă acceptăm teoria propusă de mult hulitul Velikovky, cum că  Luna și Venus au fost corpuri cerești cu o istorie mult mai veche și care au fost captate ulterior pe actualele orbite. 

Luna este aproape goala pe interior, ma refer la masconi, zone uriase de dimensiuni continentale cu densitate foarte mica, ceea ce inseamna gheturi complexe si materii volatile sub presiune.

Ceea ce credeau savantii despre peisajul vechi de la suprafata Lunii, a lui Mercur, Ceres, Marte, samd, nu are noima astazi cand stim ca stratul de eroziune, acel praf si nisip, este un strat relativ recent care a imbracat aceste planete.

Practic daca toata Terra ar ingheta, dupa milioane de ani ar fi imbracata in praf si nisip mascand totul si toti asteroizii ar lasa din nou urme vizibile, dar si cele vechi ar contrasta mai bine de pilda marile inchise, Golful Hudson, samd si astfel totul ar parea arhaic!

Uite ce ne spun cei de la NASA despre apa de pe Lună:

https://scitechdaily.com/we-asked-a-nasa-scientist-is-there-water-on-the-moon/

Ei zic așa:

„Există apă pe Lună?

De fapt da. Dar nu așa cum o experimentăm aici pe Pământ. Pe Lună, apa se găsește pe toată suprafața, dar este în principal sub formă de gheață și nu bazine de apă lichidă. Unele locuri au mai multă apă decât altele. La polii Lunii sunt zone care nu primesc niciodată nicio lumină solară și, prin urmare, sunt extrem de reci. Numim aceste regiuni permanent umbrite și ar putea fi multă gheață în interiorul lor. Gheața din interiorul acestor regiuni poate fi amestecată cu solul lunar, îngropată adânc sub suprafață, sau ar putea fi o foaie de gheață.

În afara acestor locuri extrem de reci este mult mai puțină apă, dar este încă acolo. Suprafețele de pe Lună care văd lumina soarelui experimentează schimbări extreme de temperatură de 300 de grade Celsius. Acest lucru face dificilă supraviețuirea apei pe Luna luminată de soare, dar apa care supraviețuiește este diferită de orice apă pe care o experimentăm aici pe Pământ.

Dar ce înseamnă asta? Imaginează-ți că ai o mână de nisip și ai întins grăunțele de nisip atât de departe încât niciun bob nu atinge un alt bob. Un grăunte de nisip individual reprezintă o singură moleculă de apă. Și asta este ceea ce observăm pe suprafața luminată de soare a Lunii. Cu toate acestea, Luna luminată de soare are de 100 de ori mai puțină apă decât Deșertul Sahara, dar polii Lunii pot conține tone de gheață.”

Cu privire la Venus, lucrurile sunt clare. Nu există apă pe suprafața planetei Venus. Bine, dar asta nu înseamnă că n-a existat vreodată.

Și d'aia ziceam de teoria mult hulitului Velikovsky...

Masconii sunt zone cu densitate foarte mica in profunzimile Lunii.

Gravitatia scazuta a facut ca pe aceste planete praful si nisipul erodat sa se aseze uniform pe suprafata lor, iar Ceres este dovada, la fel Ganimede si Calisto.

Sa ne gandim doar la Io si la celelalte luni ale lui Jupiter care au ramas calde si active vulcanic multe miliarde de ani, iar in timp ce Europa, Ganimede si Calisto si-au condensat atmosferele sfarsind in planete inghetate, Io a ramas cea din urma pana nu a mai ramas nici urme de apa in interiorul acestei lumi.

Io si Titan au ramas planete calde mult timp dupa ce ceilalti sateliti naturali si planete se racisera.

Efectul gravito-geo-mareico-vulcanic intretinut de Jupiter si Saturn, a facut ca Io sa ramana cald pana in prezent insa si-a vaporizat aproape toate elementele volatile de la suprafata cat si din interior, astfel ca astazi este cu adevarat cea mai uscata planeta din sistemul solar, insa probabil ca pana in urma cu cca. 1 miliard de ani inca avea mari, lacuri si o atmosfera densa de vapori si oxigen, viata si chiar civilizatie.

Titan in mod similar lui Io, insa aici in urma cu cca. 1-2 miliarde de ani pe masura ce planeta s-a racit, si-a pierdut campul magnetic, oceanele au inceput sa inghete, iar la urma metanul de deasupra atmosferei s-a condensat si a inghetat imbracand totul in gheata de metan, probabil si dioxidul de carbon din atmosfera initiala.

Asadar Titan nu si-a pirdut elementele volatile, ci acestea au inghetat deoarece efectul geo-mareic al lui Saturn a fost mai slab decat cel al lui Jupiter asupra lui Io.

Titan seamana mai mult cu luna Europa a lui Jupiter sub acest aspect.

De ce Titan are o atmosfera densa de nitrogen iar celelalte luni si planete mici nu au asa ceva, de fapt nu au atmosfera deloc?!

Explicatia este destul de simpla in sensul ca temperatura pe Titan este cu cca. 100 de grade celsius mai cald decat pe Pluto, Triton si lunile lui Jupiter.

De fapt pe luna joviana Europa este mai frig decat pe Titan, ceea ce face ca pe celelalte luni si planete pitice nitrogenul sa se afle doar in stare solida si lichida, ceea ce face sa nu poata sublima formand o atmosfera densa care la randul ei sa mentina caldura aproape de planeta.

Caldura geomareica de pe Titan este mai mica scalar decat caldura generata pe Io, dar substantial mai mare decat caldura generata pe luna Europa, de aici diferenta radicala dintre cele trei planete mici satelit.

Haidem sa ne intoarcem la Marte dar mai intai o mica paranteza despre apa de pe Venus.

Pe planeta Venus exista apa in mantaua planetara cat sa umple de 10 ori proprile oceane, in plus in partea superioara a crustei venusiene se gasesc rezerve uriase de apa freatica de profunzime.

Intorcandu-ne la Marte, probabil aceeasi apa lichida freatica de adancime se gaseste in cantitati colosale in subsolul martian separat de calotele kilometrice de gheata din imediata apropiere a suprafetei planetare.

Ultimele civilizatii martiene au existat pe fundul fosei Vale Marinensis la ecuatorul planetei, unde a existat o mare apoi un sistem de lacuri, o presiune atmosferica mai mare, ...