Sari la conținut
Forum Roportal
no-user-name

Probabilitate colonizare sistem solar

Postări Recomandate

La 15.10.2021 la 10:01, The Unknown a spus:

Americanii si multi altii cu Germania din partea Europei, Rusia, etc, vor sa ocupe Africa, nu sint sigura de Arabia Saudita dar pe restul il vor stapani fara mare efort si exploata la maxim, insa populatia araba si africana se vrea in Europa de East, am citit in ziarul roman recent.  

In Americile de nord si sud au venit foarte multi din Asia si Africa insa nu le prea place unde se aplica si Legea.   Ei vor sa fie LIBERI ce animal vad il prind si-l mananca. 

Vaneaza cam mult si orice, oriunde, pe langa asta nu se imbraca cortespunzator eticii, bea unde vor si se narcotizeaza la fel unde si cum vor, toata noaptea asculta muzica la maxim si se destrabaleaza, nu lucreaza, ceea ce nu prea merge niciunde, pe locurile unde ei sint repartizati de ONU sau Crucea Rosie sau de alta culoare.

America de Sud este inca stapanit de nemti refugiati, finanteaza multe de acolo cu elvetieni si francezi dar in tacere, ei nu se dau tari dar nu este prea accesibil nici pentru americani continentul, daca n-ai observat. 

 Ei dau de lucru mai mult la localnici, moda vine si de acolo, marfuri de marochinarie pentru Dior, Gucci, YSL, si restul caselor de moda de clasa superioara.  Mereu m-am intrebat de ce este asa de imposibil totul in Sud, ca atare nici ei nu pot sa se plimbe cum vor pe aici in State sau Canada. 

Nici cu Mexico nu sint relatii foarte bune, turismul este doar de la aeroport in Hotel cu masina speciala.  Acolo stai in piscina si bei cat vrei alcool!!!  In localitate daca mergi singur, te pot ucide si nimeni nu-i responsabil. 

Parca Cuba este mai usor de vizitat decat alte tari sud americane.   Mai merg cu vapoarele de ocolit continentul, turism de mare Lux, croaziera, si se opresc in porturi mari pentru cumparaturi ca de vizitat nu prea se recomanda.  Sint amenajate magazine si stand-uri din marfurile ce se produc si cu care incarca vapoarele spre LUME, dar la pret de nimic, din cat va costa la destinatie.  Nu-i scump calatoria dar nici nu se vede nimic inafara de apa oceanului si cerul.  

M-am referit la o situatie in care puterea Gulf Stream-ului se va diminua suficient de mult, iar emisfera nordica va cadea in microglaciatie.

A 2015 study suggested that the Atlantic meridional overturning circulation (AMOC) has weakened by 15-20% in 200 years.

https://en.wikipedia.org/wiki/Shutdown_of_thermohaline_circulation

Lohmann and Dima 2010 found a weakening of the AMOC since the late 1930s.[6] Climate scientists Michael Mann of Penn State and Stefan Rahmstorf from the Potsdam Institute for Climate Impact Research suggested that the observed cold pattern during years of temperature records is a sign that the Atlantic Ocean's Meridional overturning circulation (AMOC) may be weakening. They published their findings in 2015, and concluded that the AMOC circulation showed exceptional slowdown in the last century, and that Greenland melt is a possible contributor, with the slowdown of AMOC since the 1970s being unprecedented over the last millennium.[7]

A study published in 2016 found further evidence for a considerable impact from sea level rise for the U.S. East Coast. The study confirms earlier research findings which identified the region as a hotspot for rising seas, with a potential to divert 3–4 times in the rate of rise, compared to the global average. The researchers attribute the possible increase to an ocean circulation mechanism called deep water formation, which is reduced due to AMOC slow down, leading to more warmer water pockets below the surface. Additionally, the study noted, "Our results suggest that higher carbon emission rates also contribute to increased [sea level rise] in this region compared to the global average.

 

In 2005 a 30% reduction in the warm currents that carry water north from the Gulf Stream was observed from the last such measurement in 1992. The authors noted uncertainties in the measurements.[25] Following media discussions, Detlef Quadfasel pointed out that the uncertainty of the estimates of Bryden et al. is high, but says other factors and observations do support their results, and implications based on palaeoclimate records show drops of air temperature up to 10 °C within decades, linked to abrupt switches of ocean circulation when a certain threshold is reached. He concluded that further observations and modelling are crucial for providing early warning of a possible devastating breakdown of the circulation.[26] In response Quirin Schiermeier concluded that natural variation was the culprit for the observations but highlighted possible implications.[13][27]

In 2008, Vage et al. reported "the return of deep convection to the subpolar gyre in both the Labrador and Irminger seas in the winter of 2007–2008," employing "profiling float data from the Argo program to document deep mixing," and "a variety of in situ, satellite and reanalysis data" to set the context for the phenomenon. This might have a lot to do with the observations of variations in cold water chimney behaviour.[28]

In January 2010, the Gulf Stream briefly connected with the West Greenland Current after fluctuating for a few weeks due to an extreme negative phase of the Arctic oscillation, temporarily diverting it west of Greenland.[29][30]

Post-2020

A study published in Nature Climate Change in August 2021 draws on more than a century of ocean temperature and salinity data and shows significant changes in eight indirect measures of the circulation’s strength.[31]

There is a possibility that the AMOC is a bistable system (which is either "on" or "off") and could collapse suddenly.

Editat de zod
  • Like 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

61 Virginis (abbreviated 61 Vir) is the Flamsteed designation of a G-type main-sequence star (G7V) slightly less massive than the Sun (which has a G4V mass), located about 27.9 light-years away in the constellation of Virgo. The composition of this star is nearly identical to the Sun.

61 Virginis (G7V) is the first well-established main-sequence star very similar to the Sun with a potential Super-Earth,[9] though it was preceded by COROT-7 (a borderline orange dwarf).

https://en.wikipedia.org/wiki/61_Virginis

On 14 December 2009, scientists announced the discovery of three planets with masses between 5 and 25 times that of Earth orbiting 61 Virginis.[9][17] The three planets all orbit very near the star; when compared to the orbits of the planets in the Solar System, all three would orbit inside that of Venus. The outermost of these three, d, has not yet been confirmed in the HARPS data.

HR 4523 (66 G. Centauri) is a binary star system that is located in the northeastern part of the Centaurus constellation, at a distance of about 30.07 ly (9.22 pc) from the Solar System. The larger member of the system is a G-type star that is smaller than the Sun but of similar mass. It has a common proper motion companion that was discovered by W. J. Luyten in 1960.[5] This M-type star appears to be in a wide orbit around the primary at a current separation of about 211 astronomical units (AU),[5] (or 211 times the separation of the Earth from the Sun). By comparison, Neptune orbits at an average distance of 30 AU.

The primary star is believed to be orbited by a Neptune-like planet with a mass 16 times that of the Earth. The orbital period of this planet is 122.1 days. No other planets have been discovered orbiting this star.[17] An examination of this system in the infrared did not reveal an excess emission that would otherwise suggest the presence of a circumstellar debris disk.

https://en.wikipedia.org/wiki/HD_102365

47 Ursae Majoris (abbreviated 47 UMa), formally named Chalawan /ˈɑːləwən/,[7][8] is a yellow dwarf star approximately 46 light-years[1] from Earth in the constellation of Ursa Major. As of 2011, three extrasolar planets (designated 47 Ursae Majoris b, c and d; the first two later named Taphao Thong and Taphao Kaew) are believed to orbit the star.

The star is located fairly close to the Solar System: according to astrometric measurements made by the Hipparcos astrometry satellite, it exhibits a parallax of 71.11 milliarcseconds, corresponding to a distance of 45.913 light-years.[1] With an apparent magnitude of +5.03, it is visible to the naked eye and its absolute magnitude of +4.29 implies a visual luminosity around 60% greater than the Sun. A solar analog, with a spectral type of G1V, it has a similar mass to that of the Sun but is slightly hotter at around 5,882 K.[3] and slightly more metal-rich with around 110% of the solar abundance of iron.

Like the Sun, 47 Ursae Majoris is on the main sequence, converting hydrogen to helium in its core by nuclear fusion. Based on its chromospheric activity, the star may be around six billion years old, though evolutionary models suggest an older age of around 8.7 billion years.[6] Other studies have yielded estimates of 4.4 and 7 billion years for the star.[9] The low level of magnetic activity makes it a Maunder Minimum candidate star.[

 

 

  • Like 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

zod, ți-aș propune să postezi în limba română și nu să dai copy-paste-uri. Vezi că sunt și motoare de traducere, tre doar să le ajustezi oleacă. 

  • Like 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Că dacă o ții așa, iote, îți răspund și io:

Doppelsterne, die aus zwei Weißen Zwergsternen bestehen, sind eine zuverlässige Quelle für Gravitationswellen. Sie könnten uns sogar dabei helfen, die Struktur unserer Heimatgalaxie, der Milchstraße, zu kartieren!

https://www.einstein-online.info/spotlight/doppelsterne_weisse_zwerge/

Sterne entstehen, wenn interstellare Gaswolken in sich zusammenstürzen. Mindestens genau so oft wie einzelne Sterne (wie unsere Sonne) entstehen dabei Mehrfachsysteme, in denen mehrere Sterne aufgrund ihrer jeweiligen Schwerkraftanziehung umeinander laufen.

Ende der 1960er Jahre  wurden Doppelsternsysteme mit einer ungewöhnlich kurzen Umlaufzeit von weniger als einer Stunde entdeckt – die Sterne benötigen weniger als eine Stunde, um sich gegenseitig einmal zu umkreisen.

Beschreibt man ein Doppelsternsystem mit Hilfe des Newtonschen Gravitationsgesetzes und der klassischen Mechanik, dan findet man einen direkten Zusammenhang zwischen der Umlaufzeit eines Doppelsterns und dem Abstand seiner zwei Sterne: Je geringer der Sternabstand, umso schnellen umkreisen sie einander (sprich: umso kürzer ist ihre Umlaufzeit).

Bei einer Umlaufzeit von weniger als einer Stunde müssen sich die Sterne so nahe sein, dass keiner von beiden ein gewöhnlicher Stern wie unsere Sonne sein kann – die Sonne wäre schlicht zu groß, um auf eine solche enge Umlaufbahn zu passen! Offenkundig handelt es sich bei den Himmelskörpern, die sich da gegenseitig umkreisen, um Sterne im Endzustand ihrer Entwicklung – um dichte Objekte, die übrig bleiben, wenn Sterne am Ende ihres Lebens den „Treibstoff“ für die Kernfusion in ihrem Inneren aufgebraucht haben: Weiße Zwerge (als Endstadium verhältnismäßig leichter Sternen wie unserer Sonne), Neutronensterne oder Schwarze Löcher (die Endstadien von massereicheren Sternen).

Asta ca să fie treaba clară! :laugh:

  • Like 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

@zod, te rog să nu mai scrii în braziliană, argentiniană, elvețiană sau evrikeză.

Da. Nu. Să nu mai scrii. Scrie decât în română.

Data viitoare te curentez.

 

  • Like 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Acum 2 minute, gargbird a spus:

@zod, te rog să nu mai scrii în braziliană, argentiniană, elvețiană sau evrikeză.

 

... nu stiu de ce, dar continuarea naturală era reptilianeză...

  • Like 2

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Engleza a ajuns sa fie vorbita inclusiv in lumea germanica, in cea hispanica si in cea francofona, asa ca nu se poate pune semnul egal intre engleza si orice alta limba de pe planeta la capitolul comunicare.

Am sa sintetizez putin datele si le voi prezenta in romana desigur, mai ales ca nu sunt oricum prea multe in acest moment.

Cu privire la colonizarea galaxiei, eu cred ca aceasta se va face cat mai curand in viitorul nu prea indepartat si va merge mana in mana cu avansul tehno-genetic cat si in stiinta metamaterialelor.

Warp-driveul aka propulsia supra-luminica cred ca nu este o realitate stiintifica ci doar o fantasma a acestei epoci, mai ales ca nu are un fundament in structuraa spatio-timpului ci doar intr-o realitate matematica teoretica pur speculativa.

Iata cum cred eu ca vor decurge lucrurile:

In prima etapa oamenii vor deveni foarte rezistenti, niste ciborgi imbunatatiti genetic cu programe genetice de la animalele extreme, iar aceste noi aptitudini ne vor oferi o putere musculara mai mare, eliminarea tuturor bolilor si slabiciunilor fizice, eliminarea durerii, vedere in UV, suspensie criogenica, samd.

Vom dezvolta metamateriale foarte usoare si rezistente perfect opace la radiatiile cosmice, care ne vor facilita construirea de nave hiper-usoare si habitacluri sigure si de lunga durata pe orice planeta.

Oamenii vor deveni un fel de zei care vor trimite mini-sonde interstelare ultrarapide care vor lansate de pe nave interstelare spre mai multe sisteme planetare si planete, adica un fel de nave care lanseaza de la distante interstelare drone mai mici care lanseaza la randul lor altele si mai mici samd, acoperind in timp util zeci de sisteme planetare de unde se vor primi datele pe Pamant după mai multe decenii de la debutul misiunilor de explorare de proximitate galactica.

Intre timp odata cu detectarea unor noi Pamanturi se va porni in colonizarea acestora, totul durand alte cateva decenii bune, insa aceste noi civilizatii vor fi de sine statatoare si vor comunica intre ele cat si cu Pamantul aproape exclusiv prin emisii televizate.

Lumea viitorului nu va mai fi o lume a vitezei ci din contra o lume a lentorii, o epoca a unui viitor continu si predictibil.

Intre timp oamenii vor teraforma si coloniza planeta Venus, apoi Marte, Mercur, Io, Europa, Ganimede, Calisto, samd.

Oamenii s-ar putea imbarca in cargoboturi cosmice cu reactoare de thorium avand propulsoare proprii unda-particula care ar lovi fie o mare parasuta ori umbrela frontala, fie un disc /calota posterioara accelerand astfel nava.

Sistemul planetar ar avea o structura de realimentare-accelerare de la mica distanta care s-ar alinia cu aceste nave si le-ar realimenta din mers printr-un flux raza-particula suflandu-le in panze /vela.

Pot fi raze tubulare care accelereaza ioni si plasma ori microparticule, MASERI, LASERI cu electroni, samd.

Oamenii hibernati vor ajunge spre noile Pamanturi după multi ani deoarece avem acceleratie dar si franarea in sistemele de destinatie, asadar in loc de cca. 20-40 de ani vom avea cca. 40-80 de ani poate chiar mai mult deoarece aceste durate implica viteze de cca. 50% din viteza luminii, dar daca vom zbura cu doar 1-10% din viteza luminii atunci ne-ar lua 400-800 de ani pana la 4-8 milenii, ceea ce ar fi mult pentru cei de pe Pamant dar nu le-ar afecta existenta ei vazandu-si de treburile lor cotidiene din sistemul solar, adica de planuri interplanetare iar nu interstelare.

Poate ca nu vor mai conta deceniile si secolele deoarece oamenii vor fi devenit deja un fel de zei genetici vesnic tineri, cu vedere completa in UV si chiar IR, miros si auz foarte dezvoltate, organe multiple cu autoregenerare, toate organele cu autoregenerare totala, fibre musculare extrem de puternice, hemoglobina absoluta, fotosinteza, chiar si aripi, organ proiector de ganduri un fel de retina inversa-reflector spre exterior organ luminescent, ...

Dar sa vedem care vor fi sistemele planetare de destinatie:

 

La 12 ani lumina distanta avem doua planete superpamanturi aflate in zona habitabila din sistemul Tau Ceti.

18,7 a.l Sigma Draconis are 40% din luminozitatea Soarelui si poate avea doua sau chiar trei planete locuibile intre Mercur si Terra.

19,7 a.l 82 Eridani - doua sau chiar trei planete habitabile intre Venus si Pamant.

20 a.l Delta Pavonis, ar putea dispune de cca. 2-3 planete habitabile, steaua fiind cu 24% mai luminoasa decat Soarele, adica chiar si Marte ar fi ceva mai caldut acolo.

24,3 a.l Beta Hydri, avand de 3 x luminozitatea Soarelui Regiunea habitabila s-ar intinde undeva intre Marte si Ceres.

26 a.l π³ Ori «Tabit» Pi3 Orionis, de 3x luminozitatea Soarelui, ar putea avea planete locuibile undeva intre Marte si Ceres.

 

 

Tau-ceti.jpg

  • Like 2

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
On 10/19/2021 at 11:23 PM, zod said:

 

Am sa sintetizez putin datele si le voi prezenta in romana desigur, mai ales ca nu sunt oricum prea multe in acest moment.

Cu privire la colonizarea galaxiei, eu cred ca aceasta se va face cat mai curand in viitorul nu prea indepartat si va merge mana in mana cu avansul tehno-genetic cat si in stiinta metamaterialelor.

 

Ești optimist. E ok, și io sunt. Dar nu ai specificat cât de curând va fi acest viitor nu prea îndepărtat, în estimarea ta. 

On 10/19/2021 at 11:23 PM, zod said:

 

Iata cum cred eu ca vor decurge lucrurile:

In prima etapa oamenii vor deveni foarte rezistenti, niste ciborgi imbunatatiti genetic cu programe genetice de la animalele extreme, iar aceste noi aptitudini ne vor oferi o putere musculara mai mare, eliminarea tuturor bolilor si slabiciunilor fizice, eliminarea durerii, vedere in UV, suspensie criogenica, samd.

Vom dezvolta metamateriale foarte usoare si rezistente perfect opace la radiatiile cosmice, care ne vor facilita construirea de nave hiper-usoare si habitacluri sigure si de lunga durata pe orice planeta.

Oamenii vor deveni un fel de zei care vor trimite mini-sonde interstelare ultrarapide care vor lansate de pe nave interstelare spre mai multe sisteme planetare si planete, adica un fel de nave care lanseaza de la distante interstelare drone mai mici care lanseaza la randul lor altele si mai mici samd, acoperind in timp util zeci de sisteme planetare de unde se vor primi datele pe Pamant după mai multe decenii de la debutul misiunilor de explorare de proximitate galactica.

Intre timp odata cu detectarea unor noi Pamanturi se va porni in colonizarea acestora, totul durand alte cateva decenii bune, insa aceste noi civilizatii vor fi de sine statatoare si vor comunica intre ele cat si cu Pamantul aproape exclusiv prin emisii televizate.

Lumea viitorului nu va mai fi o lume a vitezei ci din contra o lume a lentorii, o epoca a unui viitor continu si predictibil.

Intre timp oamenii vor teraforma si coloniza planeta Venus, apoi Marte, Mercur, Io, Europa, Ganimede, Calisto, samd.

Oamenii s-ar putea imbarca in cargoboturi cosmice cu reactoare de thorium avand propulsoare proprii unda-particula care ar lovi fie o mare parasuta ori umbrela frontala, fie un disc /calota posterioara accelerand astfel nava.

 

Sistemul planetar ar avea o structura de realimentare-accelerare de la mica distanta care s-ar alinia cu aceste nave si le-ar realimenta din mers printr-un flux raza-particula suflandu-le in panze /vela.

 

Pot fi raze tubulare care accelereaza ioni si plasma ori microparticule, MASERI, LASERI cu electroni, samd.

 

Oamenii hibernati vor ajunge spre noile Pamanturi după multi ani deoarece avem acceleratie dar si franarea in sistemele de destinatie, asadar in loc de cca. 20-40 de ani vom avea cca. 40-80 de ani poate chiar mai mult deoarece aceste durate implica viteze de cca. 50% din viteza luminii, dar daca vom zbura cu doar 1-10% din viteza luminii atunci ne-ar lua 400-800 de ani pana la 4-8 milenii, ceea ce ar fi mult pentru cei de pe Pamant dar nu le-ar afecta existenta ei vazandu-si de treburile lor cotidiene din sistemul solar, adica de planuri interplanetare iar nu interstelare.

 

Într-adevăr, cu viteze doar cu 1-10% din viteza luminii, n-ai cum să colonizezi galaxia. E un nonsens. Am arătat-o deja într-o postare anterioară. 

Nici cu viteze de până la 50% din viteza luminii nu se rezolvă problema. În afară de faptul că la astfel de accelerații se mai pune problema (1) cantității imense de combustibil și implicit (2) a efectelor relativiste care deja încep să se manifeste, aceaste viteze sunt insuficiente pentru colonizarea galaxiei. 

Sigur, dacă ne raportăm strict la colonizarea sistemului solar, atunci, într-un viitor apropiat probabil ne vom deplasa cu teleguțe spațiale, din ce în ce mai performante, care să atingă viteze de aproxim. 10-15% din viteza luminii. 

On 10/19/2021 at 11:23 PM, zod said:

 

Warp-driveul aka propulsia supra-luminica cred ca nu este o realitate stiintifica ci doar o fantasma a acestei epoci, mai ales ca nu are un fundament in structuraa spatio-timpului ci doar intr-o realitate matematica teoretica pur speculativa.

Dar dacă vrem să colonizăm alte sisteme solare din galaxie, exact asta ar fi soluția: anume propulsia super-luminică printr-o metodă sau alta, fie Warp sau altceva. 

  • Like 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Tau Ceti ( 12 ani lumina distanta) aici toate cele 4 planete ar putea fi locuibile ori macar teraformabile, iar primele trei se gasesc foarte aproape una de alta, ceea ce inseamna o civilizatie multiplanetara cu cai de acces scurte si accesibile.

Sistemele multiplanetare imi par mult mai interesante decat  sistemele cu planete putine si aflate la mare distanta una de cealalta, indiferent daca sunt habitabile ori doar terraformabile cum sunt cele 7 planete din sistemul Trappist-1 (40 ani lumina distanta).

Tot la 12 ani lumina distanta se gaseste Epsilon Indi, un sistem  cu probabil doar o singura planeta locuibila deoarece steaua Indi lumineaza doar 20% din lumina soarelui.

Partea interesanta este ca am putea teraforma o multime de planete in Epsilon Indi, deoarece sistemul este unul urias si plin de planete, o adevarata constelatie de planete si doua stele pitice binare aflate la 1500 AU de Epsilon Indi si 2 AU intre cele doua stele binare pitice.

Epsilon Indi are o planeta de tip Jupiter undeva la nivelul la care este orbita lui Saturn in sistemul nostru planetar.

Cele doua stele binare pitice se gasesc atat de departe de Epsilon Indi pe cat se gaseste inceputul Norului lui Oort la frontierele sistemului nostru solar, ceea ce indica ca la formare acolo exista mult mai multa materie decat in sistemul nostru solar si deci a aparut un sistem planetar vast de tip constelatie si care ar putea deveni noua noastra casa.

In acest context chiar si sistemul Alfa Centauri (4,5 ani lumina distanta) cel mai apropiat sistem stelar de la soare devine atractiv.

Densitatea prafului cosmic in directia Alfa Centauri este dubla fata de aceea din sistemul nostru solar, iar intinderea acestui sistem ca sistem binar multiplu pana la o distanta de 11.ooo AU in Proxima Centauri inseamna un sistem colosal, foarte vast, ca si cum sistemul solar ar trece mult dincolo de Norul lui Oort cu mare lejeritate.

 

Cele doua stele mari Alfa Centauri A si B, este foarte posibil sa aiba fiecare in parte cel putin 7-10 planete aflate foarte aproape de aceste stele, adica pana la nivelul orbitei Pamantului, maxim orbita planetei Marte, apoi un sistem planetar colosal plin de stele pitice maro si uriase gazoase, sateliti plus superpamanturi toate orbitand in jurul perechii stelare binare si pana in Proxima Centauri.

Acesta super-constelatie de planete exterioare ar fi planete reci dar totusi luminate de cele doua stele mari din sistem, iar planetele superpamanturi binare la randul lor ar putea avea conditii locuibile sub o atmosfera densa care ar retine caldura geo-vulcanica captiva in superoceanele acestor lumi ciudate.

Editat de zod
  • Like 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
40 minutes ago, zod said:

Tau Ceti ( 12 ani lumina distanta) aici toate cele 4 planete ar putea fi locuibile ori macar teraformabile, iar primele trei se gasesc foarte aproape una de alta, ceea ce inseamna o civilizatie multiplanetara cu cai de acces scurte si accesibile.

Sistemele multiplanetare imi par mult mai interesante decat  sistemele cu planete putine si aflate la mare distanta una de cealalta, indiferent daca sunt habitabile ori doar terraformabile cum sunt cele 7 planete din sistemul Trappist-1.

Scuză-mă, dar tu visezi continuu la terraformare! Întâi să terraformăm noi planeta noastră, pe care, din nefericire, o aducem încet-încet pe butuci, și abia după aia să discutăm despre posibilitatea terraformării altor planete din Tau Ceti sau aiurea. 

  • Like 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum

×