Ab urbe condita - imperiul roman sub microscop

[tadayo 3390]

 

 

Si daca tot a venit vorba despre Nero, de ce, desi se cunoaste faptul ca Gaius Caesar aka Caligula avea relatii intime cu surorile sale, inclusiv Agrippina, mama lui Nero, nu se mentioneaza nicaieri, nici macar ca zvon, barfa sau can can, faptul ca exista posibilitatea ca Nero sa fi fost de fapt fiul lui Caligula si al surorii sale?

Pentru ca oroarea ar fi fost atat de mare, incat romanii si-au dat delete imediat la orice gand incipient de acest gen.

[tadayo 3390]

Acest articol sugereaza ca tatal lui Nero ar fi fost chiar Claudius. Si ca de aceea l-a preferat pe Nero lui Britannicus (de a carui paternitate nu putea fi sigur, avand in vedere ca Messalina era fasneata de felul ei).

 

http://www.jasperburns.com/gasnero.html

 

Pentru ca nimeni de pe planeta nu a mai lansat ipoteza ca tatal lui Nero ar fi fost Caligula, Aseneth, iti revine tie onoarea de a scrie un articol in engleza care va bulversa lumea stiintifica.

 

Poti spune acolo ca, din cauza ca nici Caligula nu era tare temperat in impulsuri, chinurile artistice ale lui Nero ar putea fi explicate genetic.

[Aseneth 15]

Claudiu nu ar fi initiat sau aprobat niciodata, nici  macar ideea casatoriei intre frati.

Nero era un claudian,facand parte din dinastia Iulio-Claudiana, nu trebuie gasite cine stie ce subterfugii sau ocolisuri ca sa il facem claudian.  Nu stau sa ma uit acum in arborele lui genealogic, dar stiu sigur ca strabunicul lui, Drusus, era un claudian, pe tatal lui chemandu-l chiar asa : Nero Claudius Drusus.

Cat despre gluma lui Caligula, era normal sa glumeasca pe seama lui Claudius, asa cum ii statea in obicei, dar se poate aplica si aici zicala "Hotul striga hotul". Din tot ce reiese din descrierile caracterelor celor trei, Caligula, Claudius, Nero, este mult mult mai probabil ca Nero si Caligula sa fi fost inruditi pe linie directa, decat Claudiu si Nero.

Cat despre faptul ca Nero ar fi fost succesorul consimtit al lui Claudiu, e de discutat. Da, stiu ca sunt dovezi clare, dar Josephus Flavius ne explica foarte clar cum se pot fabrica aceste dovezi si cum poti scoate un conducator peste noapte fara ca realii conducatori sa aiba habar.

-Bati monede cu chipul lui in anumite localitati unde ai oameni fideli. Le lasi sa circule, si cand imparatul afla de ele, te prefaci indignat/a si incepi o ancheta si condamni la moarte cativa insolenti, luand monezile de pe piata, dar nu pe toate, pentru ca, nu-i asa, e un lucru imposibil de tinut sub control. Cat timp se desfasoara asta, oamenii deja au in minte ca vor avea un nou conducator.

-Faci crize de isterie amestecate cu rugi fierbinti si .... dedicatii totale in patul conjugal, facand acuzatii "Numai pe copilul tau il iubesti, la al meu nici nu te uiti", pana cand celalalt cedeaza. Si cand cedeaza, ceri o dovada ferma a iubirii sale, cum ar fi sa ii dea un titlul mult prea onorific copilului tau, titlu care ar putea lasa impresia, poporului, din nou, ca el va fi noul conducator.

-Raspandirea a diverse zvonuri, in sus si in jos, legate de acest lucru.

Si multe, multe altele.....

[tadayo 3390]

Se face remake dupa serialul I, Claudius.

 

http://www.telegraph.co.uk/culture/tvandradio/10096739/I-Claudius-what-HBO-can-learn-from-the-BBC-classic.html

 

Cum credeti ca va iesi?

 

Dar serialul HBO "Rome" cum vi s-a parut?

[Aseneth 15]

De abia astept remake :cheer:

Cel clasic mi s-a parut prea clasic, prea cu tendinte flower power.

De aia e istoria arta si nu stiinta, avand si o muza alocata, pentru ca oamenii tind sa se piarda in detalii arhitectonice si delicii sexuale incat sa vada adevarul ascuns dupa acestea. Sa speram ca remake-ul va fi mai fidel lui RG decat originalul.

 

Rome a fost excelent, cu un singur amendament, faptul ca, desi s-au inspirat 100% din scrieri istorice consacrate, au pus accentul, de dragul showului, pe ce ziceam mai sus : moda, arhitectura, sex.

[tadayo 3390]

Serialul documentar BBC despre femeile Romei: mame, asasine si amante.

 

http://www.bbc.co.uk/programmes/b021n60p

 

Se gaseste pe net, daca stii unde sa cauti.

:)

 

L-ati vazut?

[tadayo 3390]

recomand acest site tuturor pasionatilor de istorie antica

 

bookzz.org

 

veti putea descarca aici carti foarte rare, la care nu ati avea acces in Romania in biblioteci.

In engleza, franceza, germana.

 

Cautati dupa cuvinte cheie: christians, chretiens, jew, jewish, empire, emperor, mesopotamia, babilon, rome, greek, greece, egypt,

s.a.m.d.

[Aseneth 15]

Unul din putinele inscrisuri care ne-au ramas de la Claudiu, este scrisoarea catre Alexandria. Bineinteles ca putea sa nu fi fost scrisa de el, dar a fost aprobata, deci putem prezuma ca il reprezinta. Nu reiese de nicaieri caracterul violent, infect, pervers, psihopat, etc. al lui Nero.

 

 

Scrisoarea Imparatului Claudiu catre Alexandrieni

                                                                                                        

 

Edict al prefectului Egiptului:

 

 

 

    "Lucius Aemelius anunta: Vazand ca populatia, datorita numarului sau, nu a putut fi prezenta la citirea celei mai sacre si benefice scrisori catre cetate, am considerat necesar sa expun scrisoarea in mod public pentru a putea ca, fiind citita de toti, sa puteti vedea maretia Zeului nostru Caesar, si sa puteti aduce recunostinta pentru bunatatea sa fata de cetate. In anul 2 al domniei lui Tiberius Claudius Caesar Augustus Germanicus Imperator, 14th of Neos Sebastos."

 

 

(A.D. 41, dupa August 29)

 

------------------------------------------------------------------------

 

 

Scrisoarea lui Claudiu:

 

 

    "Tiberius Claudius Caesar Augustus Germanicus, Imperator, Pontifex Maximus, Detinator al puterii tribuniciale , Consul Desemnat , catre Cetatea  Alexandriei, salutari.

Tiberius Claudius Barbillus, Apollonius fiul lui Artemidorus,  Chaeremon son of Leonidas, Marcus Julius Asklepiades, Gaius Julius Dionysios, Tiberius Claudius Phanias, Pasion fiul lui Potamon, Dionysios son of Sabbion, Tiberius Claudius Archibius, Apollonius fiul lui Ariston, Gaius Julius Apollonius, Hermaiskos fiul lui Apollonius, ambasadorii vostrii ,dupa ce mi-au adus decretul, au tinut discursuri pe larg in privinta cetatii, atragandu-mi atentia asupra bunavointei voastre catre noi, care, demult, puteti fi siguri, a ramas in memoria mea spre propriul vostru avantaj; caci voi sunteti din natura respectuosi fata de Augusti, asa cum stiu din multe dovezi, si ca aveti in particular un interes special pentru familia mea, care este calduros reciproc, fapt pentru care (ca sa il mentionam ca ultima instanta, pe langa altele) martor suprem este fratele meu Germanicus cand vi s-a adresat cu cuvinte semnate si pecetluite de el.

 

Pentru acest motiv, accept cu bucurie onorurile pe care mi le aduceti, cu toate ca nu am nicio slabiciune pentru asemenea lucruri. Si in primul rand va permit sa celebrati ziua mea de nastere ca pe o Dies Augustus asa cum ati propus voi insiva; si sunt de acord sa ridicati in mai multe locuri statui cu mine si familia mea; caci vad ca sunteti nerabdatori sa construiti peste tot monumente ale respectului vostru pentru casa mea. Despre cele doua statui de aur, care sa reprezinte Pas Augusta Claudiana, asa cum prea onorabilul meu Barbillus a sugerat si a insistat atunci cand am refuzat, de teama sa nu fie considerata prea ofensiva, una va fi ridicata in Roma si cealalta conform cererii voastre va fi purtata in procesiuni in ziua omonima a orasului vostru, si va fi insotita de un tron decorat cu orice ornamente alegeti voi.

 

Probabil ar fi o prostie, de vreme ce am acceptat asemenea onoruri, sa refuz instituirea unui soi Claudian si plantarea lor in gradini conform metodelor egiptene. Asa ca va aprob si aceste cerinte, si daca doriti puteti ridica si statuile ecvestre donate de Vitrasius Pollio, procuratorul meu. Cat despre ridicarea acelor care trase de patru cai pe care doriti sa mi le dedicati la intrarile cetatii voastre, am fost de accord sa las unul la Taposiris, in orasul libian care se numeste asa, altul in Faros in Alexandria si al treilea in Pelusium in Egipt. Dar dezaprob numirea mea in functia de mare preot si ridicarea de temple in cinstea mea, intrucat nu vreau sa ii jignesc pe contemporanii mei, si opinia mea este ca templele si astfel de onoruri au fost de cand lumea prerogative doar ale zeilor.

 

In privinta lucrurilor cerute pe care doriti cu nerabdare sa le obtineti de la mine, decid dupa cum urmeaza. Toti cei care au devenit majori in timpul principatului meu, ii confirm si ii mentin in posesia titlului de cetateni ai Alexandriei cu toate privilegiile aduse de cetate, cu exceptia celor care au fost declarati cetateni aducandu-va linguseli, cu toate ca mamele lor sunt sclave. Si este de asemenea vointa mea sa fie confirmate toate favorurile care v-au fost garantate de fostii regi si printi si prefecti, asa cum si Divinizatul Augustus de asemenea le-a confirmat.

Este dorinta mea ca neokoroi (slujitorii templului n.t.) din Templul Divinizatului Augustus sa fie alesi prin tragere la sorti asa cum cei din Templul Divinizatului Augustrus din Canope sunt  alesi prin tragere la sorti.

Cu privire la magistraturile civice care sa fie facute pe durata de trei ani, propunerea voastra mi se pare foarte buna; caci de teama sa nu fie chemati din cauza oricarui abuz de putere magistratii vostri se vor purta cu mai multa circumspectie pe durata functiei lor.

In legatura cu Bula (camera senatoriala n.t.) care se poate sa fi fost un obicei al vostru pe vremea vechilor regi, nu am nimic de spus, decat ca voi nu ati avut senat sub precedentii Augusti, si stiti bine asta. Intrucat acesta este prima schita a unui nou proiect, a carui utilitate pentru cetate si pentru guvernamantul meu nu este evidenta, i-am scris lui Aemilius Rectus pentru a face o ancheta si sa ma informeze daca este cazul ca o Bula sa fie constituita si in ce fel trebuie facut acest lucru.     

      Cat despre problema, care parte este responsabila pentru revoltele si discordia (sau mai degraba, ca sa spunem adevarul, razboiul) cu Iudeii, desi in confruntare cu oponentii lor ambasadorii vostrii si in particular Dionysios fiul lui Theon, v-au sustinut cu mare zel, cu toate acestea am dorit sa fac o ancheta amanuntita, desi pastrez in mine o mare si imuabila indignare impotriva oricarei parti care reinnoieste conflictul. Si va spun o data pentru totdeauna ca daca nu opriti aceasta dezastruoasa dusmanie pe care o aveti unii impotriva altora, ma voi vedea obligat sa va arat cum poate fi un Print binevoitor atunci cand este pe drept indignat. Din acest motiv, va mai conjur o data ca, pe de o parte, Alexandrienii sa se arate rabdatori si blanzi fata de Iudei care stau cu ei in aceeasi cetate de multi ani, si sa nu dezonoreze niciunul din ritualurile aduse de ei pentru a-si adora zeul, in loc isi continue obiceiurile de pe vremea  Divinizatului Augustus, obiceiuri pe care, dupa ce am ascultat ambele parti, eu de asemenea le-am sanctionat; si pe de alta parte, am ordonat in mod explicit Iudeilor sa nu se agite pentru mai multe privilegii decat cele pe care le-au avut pana acum, si sa nu mai trimita pe viitor o ambasada separata ca si cum ar trai intr-un oras separat (ceva fara precedent), si sa nu isi mai faca loc in fata prin jocuri de culise si cosmetizari, in timp ce se bucura de propriile privilegii intr-o cetate care nu este a lor, si sa nu mai aduca in discutie sau sa declare ca Iudeii au venit in josul raului din Egipt sau din Siria, actiuni care ma vor conduce spre suspiciuni serioase. Altfel, ma voi razbuna pe ei prin toate mijloacele ca instigatori, caci este o plaga generala care infecteaza intreaga lume.

Daca, intorcandu-va de la aceste cursuri, veti consimti sa traiti in rabdare si bunavointa comuna, eu de partea mea voi exercita sustinerea pe termen foarte lung pentru cetate, ca una care ne-a legat prin prietenie de traditie. Sunt martor pentru prietenul meu Barbillus si solicitudinea pe care a prezentat-o in legatura cu voi in prezenta mea si a zelului extrem cu care a aparat cauza voastra; si de asemenea pentru prietenul meu  Tiberius Claudius Archibius.

 

Cu bine.”

Editat Martie 16, 2015 de Aseneth

[Canaris 966]

O  carte  buna  cu  domnia  lui  Nero   Ahenobarbus  este  Quo  Quadis  /Senkievicz. o  recomand  calduros  pasionatilor   de   istorie antica

[tadayo 3390]

Dar Sienkiewich a falsificat istoria intr-un mod abominabil. El a venit cu miturile ca Nero ar fi aruncat crestini la lei.

Istoricii moderni spun ca acei "crestini" au fost de fapt evrei (romanii nu prea faceau distinctie intre sectele orientale asemanatoare), si nu au fost aruncati la lei, ci au fost cativa executati demonstrativ ca sa potoleasca romanii indignati din cauza incendiului.

 

Nu are sens ca ar fi dat crestinii foc Romei, nu aveau de ce. Erau nou intrati pe scena, nu aveau resentimente, practic nimeni nu stia de ei, nu contau. Erau ocupati cu propaganda, cu diseminarea ideilor.

 

Insa evreii se ocupau cu incendieri si revolte in acea epoca, ei credeau ca incendierea si demolarea Romei va duce la slabirea Imperiului care ii subjuga in tara lor, Imperiu pe care il urau din toate puterile.

In plus, cu niste ani inainte au fost probleme asemanatoare in alte orase, unele orase au fost confruntate cu incendii suspecte, iar intr-un oras s-a descoperit o conspiratie evreiasca menita sa incendieze orasul. Nu mai tin minte care era, dar stiu ca era preponderent grecesc.

 

Persecutiile, luate bucata cu bucata:

 

http://www.jesusneverexisted.com/persecutions.html

 

"Professor Candida Moss, author of "The Myth of Persecution," says most stories of Christian martyrs were fabricated."

http://religion.blogs.cnn.com/2013/03/30/christ-was-persecuted-but-what-about-christians/

Nu reiese de nicaieri caracterul violent, infect, pervers, psihopat, etc. al lui Nero.

De fapt multi istorici de azi il reabilitatea.

Omul era chinuit de talente artistice, dorea sa cante si sa fie apreciat de jurii muzicale. Azi ar fi concurat la "Vocea Italiei" sau la X factor sau la Dansez pentru tine.

Avea multe talente, printre care dansul, poezia, muzica si teatrul.

Era doar un actor ratacit printre politicieni, pe care ma-sa l-a impins pe o scena pentru care nu era facut.

 

Romanii dispretuiau cantaretii din intrumente. Ii ascultau la ospete, insa considerau ca e o meserie degradanta.

Cand Imparatul lor a inceput sa cante si sa interpreteze pe scena au fost socati.

 

Atunci cand conspiratorul Piso a fost prins de Nero s-a justificat astfel: "te-am iubit cand iti faceai atributiile de imparat, dar cand ai devenit un cantaret, un actor, un conducator de care am inceput sa te dispretuiesc, gen".

 

M-a mirat pe moment. De ce sa nu fi fost romanii incantati de un talent multilateral dezvoltat, incat sa-l prezinte cu mandrie popoarelor straine? Dar nu, ei erau profund rusinati si jignositi.

Abia apoi am aflat ca a lor cultura dispretuia artele si promova politicul, oratoria si militaria ca indeletniciri onorabile.

 

Nero a fost urat de senatori si pentru ca a incercat sa scada taxele si sa se faca iubit de plebe (cea dispretuita de aristocrati).

 

Apropo, ati vazut serialul Plebs, cu trei tineri din epoca romana care incearca sa faca rost de bilete de intrare la orgii sau lupte de gladiatori? E amuzant.

 

Sa revenim. Nero nu a avut chiar asa multe pacate pe cat au incercat apoi aristocratii (din randul carora faceau parte si istoricii!) sa prezinte. Dupa ce l-au killerit, doreau sa se justifice in fata lumii.

 

Sa nu uitam ca Nero a fost iubit de popor, si ca multa vreme dupa moartea sa inca era regretat in Roma si in provincii.

Editat Martie 16, 2015 de mamungkukumpurangkuntjuny