Jump to content
Forum Roportal
Sign in to follow this  
The Bitch

Prieteni "binevoitori"

Recommended Posts

Aveti prieteni sau amici din aia care se baga in viata, casniciile, relatiile voastre cu tot felul de sfaturi si opinii nesolicitate ? In special cand acele sfaturi si opinii sunt idioate, spuse in necunostinta de cauza si daca ar fi ascultate ar fi vai si amar de voi.

 

Mi se pare absurd sa emita omul opinii si sfaturi cu privire la relatiile si viata altora, raportandu-se la mentalitatile lor, la propriul stil de viata si prioritati, valori. Acum sa intelegem diferenta intre a spune "daca as fi in locul tau, as face asta" si "ar trebui sa faci asta, ar trebui sa gandesti astfel ". Nu e acelasi lucru.

 

 

 

 

  • Upvote 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Le-am dat cartonas rosu multora dintre cunostintele mele, iar daca altii mai faulteaza le dau galben cat ai zice "sfaturi idioate".

  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Evident, unii chiar sunt convinsi ca iti vor binele. Despre cei care iti dau sfaturi "pe invers" nu zic, ca n-ai pus ghilimele la "prieteni".

Share this post


Link to post
Share on other sites

Evident, unii chiar sunt convinsi ca iti vor binele.

 

Da, da. Mai nou, una dintre prietenele mele care nu e casatorita, nu a fost niciodata intr-o relatie serioasa sau de durata, nu are copii, are un stil de viata de holtei, fara responsabilitati, prioritatile sunt cu totul altele, samd, imi da mie sfaturi despre cresterea unui copil, disciplinare, despre chestii matrimoniale, etc. :roll: Are niste idei atat de desucheate incat imi sta mintea in loc cateodata.

Share this post


Link to post
Share on other sites

 

Da, da. Mai nou, una dintre prietenele mele care nu e casatorita, nu a fost niciodata intr-o relatie serioasa sau de durata, nu are copii, are un stil de viata de holtei, fara responsabilitati, prioritatile sunt cu totul altele, samd, imi da mie sfaturi despre cresterea unui copil, disciplinare, despre chestii matrimoniale, etc. rolleyes.gif Are niste idei atat de desucheate incat imi sta mintea in loc cateodata.

Spune-i ca meciul se vede intotdeauna altfel din tribune.

Share this post


Link to post
Share on other sites

cel mai usor lucru este sa dai sfaturi.

 

eu am cunostinte/amici care imi dau sfaturi, prietenii (aia putini) nu isi permit. ei dau sfaturi, eu nu le aud. eu daca ma frig, ma frig pentru ca e vina mea, nu pentru ca am avut un moment de slabiciune si am auzt la X sau Y.

Share this post


Link to post
Share on other sites

 

Are niste idei atat de desucheate incat imi sta mintea in loc cateodata.

Dar ce idei are? Sunt curios daca vrea sa se faca utila si nu intelege ca nu e bun modul ei, sau daca plaseaza pastile ca sa-ti saboteze competenta de mamica.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Dar ce idei are? Sunt curios daca vrea sa se faca utila si nu intelege ca nu e bun modul ei, sau daca plaseaza pastile ca sa-ti saboteze competenta de mamica.

 

Tadayo, inainte sa am copil aveam si eu idei cretine despre cum o sa fac si ce o sa fac in privinta cresterii si educatiei unui copil. Vorbeam din burta. Am realizat ca atunci cand esti pus in fata faptului, multe chestii nu sunt si nu functioneaza precum credeam sau precum in teorie. Un exemplu simplu: copiii la varsta la care e al meu (1 an si 9 luni) cat si la 2 ani, sunt vestiti pentru accesele de furie, plans, tipete, rebeliune, pandalii. De aia se si spune ca varsta de 2 ani a unui copil e cea mai dificila pentru parinti. Inainte sa am copil spuneam ca vai doamne al meu nu o sa-mi faca scandaluri din astea, ca o sa fiu drastica, o sa fac militarie cu el, ca al meu o sa fie disciplinat si ascultator, bla bla bla. O laie. Am invatat mult intre timp.

Da, e indicat sa incepi de pe acum sa introduci ceva disciplina, sa sa introduci limite, dar la varsta asta nu ai cu cine sa te intelegi. Sunt prea mici incat sa poti comunica cu ei ca cu copii mai maricei dar in acelai timp au crescut si s-au dezvoltat indeajuns incat sa aiba propria vointa. Faptul ca ei nu pot inca sa comunice elocvent ii frustreaza, la care mai adaugam si faptul ca un copil are o singura idee in minte mereu si anume vreau, vreau, vreau si iese varza din tot. Nu poti controla un copil de nici 2 ani si nu poti aborda lucrurile rational cu el pentru ca nu are capacitatea sa inteleaga pe deplin inca. Deci ca parinte faci ce poti si in rest trebuie sa treci prin faza asta de plansete si accese de furie, scandaluri cu tavalit pe jos, samd. Incerci sa fii calm cat poti, sa-i explici copilului cat poti in speranta ca asa va intelege intr-o buna zi pe timp ce creste. Dar nu ai cum sa-l faci sa taca, sa stea drepti in fata ta, sa nu vrea sa traga de tot si sa darame tot. E curiozitate naturala exploratorie la varsta asta. In plus de toate astea mai trebuie luat in considerare si personalitatea copilului. Fiecare copil e unic in felulu lui. Unii sunt mai linistiti din fire altii mai vioi, mai zvapaiati. Nu poti sa le starpesti personalitatea de pe acum doar ca sa ai tu liniste si pace.

 

Ei bine, chestiile astea nu le intelege ea si se contrazice la cutite. Zice ca daca ar avea copil ar face si drege asa si pe dincolo. Pai sa-l aiba prima data si dupa aia mai vorbim.

 

Intr-o zi mi-a zis ca prea il cocolosesc, ca prea ii suflu in fund, ca prea numai pentru copil sunt si ca nu fac bine ca nu-i trag cate o palmuta la fund ca sa-l disciplinez. In opinia ei asa faci un copil sa nu mai planga, cu palme la fund. doh.gif Sau mi-a zis odata ca de ce nu-i dau ceva tranchilizante ca sa taca si sa doarma. Doamne fereste.

A venit odata in vizita seara tarziu si asta mic il pusesem la culcare. Peste vreo cateva ore l-am auzit plangand in patut si m-am dus sa vad ce are. A zis ca ea l-ar fi lasat sa planga acolo singur pana ar fi adormit la loc. WTF ? Nici macar sa te duci sa vezi ce are copilul ? Eu m-am dus si sure enough era ud si trebuia schimbat.

 

Cat despre sfaturi in casnicie si relatie, de alea nici nu mai zic. Eram divortata de mult daca ascultam de ele. Ori asta ori aveam in fiecare zi certuri cu al meu. Imi reproseaza ca nu ma duc pe la ea cand ma invita. Pai ma invita seara dupa 9. Eu sunt treaza de 6 dimineata si am o mie de treburi. La 10 sunt coapta de oboseala si trebuie sa-l pun pe ala mic la somn la 9. Al meu se culca si el ca munceste a doua zi. Ea e single si se trezeste la 2 dupamasa cand nu lucreaza.

Edited by Naeema
  • Upvote 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu am si nu am avut asa amici. Adica, au fost care au incercat, dar i-am pus repede la punct. Care a inteles bine, care nu... pa.

 

Naeema, eu nu inteleg de ce o mai accepti ca prietena. Pe bune. E clar ca niciodata nu va intelege lucrurile ca tine, si nici tu ca ea. Mi se pare energie consumata aiurea, sa ii tot explici cum stau lucrurile, sa`i tot spui ca e in eroare.

Sunt oameni carora le place sa critice, indiferent cat de bine si corect ai face tu ceva. Asa ca...

Am si eu o amica, care e singura. De cate ori ii spun ca ma enerveaza Dl Bidi, imi spune sa tac, pt ca e foarte greu singura. Pai, numai varianta asta este: enervata sau singura? E clar ca ea nu poate filtra altfel situatiile si am renuntat. Cand ma mai intreaba ce fac, chiar daca sunt flesca de suparata ( pt ca se mai intampla si asa, ca in orice cuplu ), ii spun ca sunt bine, si atat! :D

 

Cat despre copii, asa ma enerveaza astia care isi dau aiurea cu parerea...!

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
Sign in to follow this  

×