Sarmizegetusa si calendarul dacic

Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei preromane, a fost cel mai important centru religios si politic al acelei perioade, iar pentru apararea locului a fost construit un sistem de fortificatii. Sarmizegetusa, ca si structura, a avut trei parti: asezarea civila, cetatea si zona sacra.

Fiind capitala politica si religioasa, Sarmizegetusa s-a bucurat mai apoi si de prosperitate economica. A fost un mare centru mestesugaresc, iar aici locuiau regii, o parte din aristocrati, artizani, medici, diversi mesteri etc.

Cetatea capitalei din Dacia a fost construita pe Dealul Gradistii, in singurul loc unde se putea inalta o fortificatie, la cota 1200, pe varful unei stanci. Aceasta cetate curpindea sase citadele si a fost centrul strategic al apararii dacice din Muntii Orastie.

Sarmizegetusa (foto: wikipedia.org)

Semnificatia cuvantului "Sarmizegetusa" nu este cunoscuta. In "Civilizatia geto-dacilor", Liviu Marghitan prezinta o teorie a profesorului Ioan Russu, care arata ca numele Sarmizegetusa este compus din doua elemente - zermi, care inseamna stanca sau inaltime si zeget, care inseamna cetate. Astfel, intelesul denumirii ar putea fi "Cetatea de pe stanca" sau "Cetatea inalta".

Mai sunt si teorii care sugereaza ca numele ar insemna "asezarea sarmatilor si a getilor", care provine de la termenii "sarmis et getusa" din latina. Aceasta teorie a fost respinsa de Vasile Parvan, prin faptul ca sarmatii au patruns in teritoriul getilor dupa epoca lui Traian, iar numele capitalei dacice era mai vechi.

Sarmizegetusa a atins apogeul sub conducerea lui Decebal, iar dupa ce dacii au fost invinsi de romani, acestia din urma au stabilit aici o garnizoana militara. Au inceput sa darame cetatea, iar la 40 de km au construit ceea ce urma sa fie noua capitala romana, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa.

Faptul ca apare si Sarmizegetusa in aceasta denumire, i se datoreaza imparatului Hadrian, care a dorit ca aceasta noua capitala sa fie vazuta drept o continuare a celei dintai. Pe locul capitalei Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, se gaseste comuna Sarmizegetusa.

Cetatea Sarmizegetusa Regia se afla astazi in patrimoniul UNESCO, alaturi de celelalte fortarete din sistemul de aparare al lui Decebal: Costesti - Blidaru, Costesti - Cetatuie, Luncani - Piatra Rosie, Capalna si Banita.

Sanctuarele de la Sarmizegetusa erau utilizate, conform descoperirilor arheologice si cercetarilor istorice, pentru masurarea timpului, devenind astfel un "templu calendar". Sunt doua sanctuare, micul si marele sanctuar circular.

Micul sanctuar are in componenta 114 piese, 13 lespezi ce separa 13 grupe de stalpi asezate astfel: opt grupe cu opt stalpi, o grupa cu sapte stalpi, trei grupe cu opt stalpi si inca una cu sase.

Sanctuarul mare circular de la Sarmizegetusa (foto: financiarul.ro)

Celalalt, marele sanctuar circular, este alcatuit din trei cercuri concentrice si o constructie ce are forma unei potcoave inchise, care se afla in centru. Cercul din exterior este format din 104 blocuri de andezit, care sunt lipite intre ele. Cercul urmator e alcatuit din 210 piese, iar al treilea cerc este compus din patru grupari de lespezi care separa patru grupari de stalpi.

In urma cercetarilor s-a descoperit ca dacii aveau un calendar care se baza pe ciclurile de 13 ani, anul dacic avea 47 saptamani, iar numarul de zile din an varia intre 364 si 367 zile. Secolul dacic ajungea, in urma calculelor, la 104 ani.