Inventii si descoperiri romanesti folosite in intreaga lume
Detalii
| Categorii | Stiinta |
|---|---|
| Taguri | Inventii |
| Ultima actualizare | Marti 5 august 2014 |
| Vizualizari | 14724 |
Voteaza & Distribuie
Descriere
Sunt folosite zilnic pe tot globul, sunt indispensabile sau stau la baza altor mecanisme si obiecte pe care le utilizam. Este vorba de inventii si descoperiri romanesti folosite in lumea intreaga in diferite domenii, de la medicina la aviatie, dar si in viata de zi cu zi.
Gerovital
Tratamentul Gerovital H3 anti-imbatranire a fost inventat de Ana Aslan si are la baza procaina, un anestezic local. Medicii, in special chirurgii, au observat imbunatatiri ale starii de sanatate a pacientilor la care au folosit procaina. Ana Aslan, medic la Institutul National de Geriatrie si Gerontologie din Romania, a cercetat efectele anti-imbatranire ale procainei pe o perioada de doi ani, la sfarsitul careia a iesit la rampa cu Gerovital H3. Produsul final avea la baza procaina, antioxidanti si alti agenti de stabilizare.
Gerovital H3, tratamentul antiimbatranire pus la punct de Ana Aslan
In urma tratamentului efectuat pe pacienti din Romania, dar si din afara granitelor, s-a constatat o imbunatatire vizibila a starii de sanatate a acestora. Functiile circulatorii s-au ameliorat, pielea a recapatat elasticitate si stralucire, muschii si-au redobandit tonusul, bolile asociate cu batranetea precum senilitatea, artrita, Parkinsonul si-au diminuat gravitatea iar caderea parului a fost stopata. Practic toate fenomenele asociate cu imbatranirea au fost reduse.
Celebritati precum Salvador Dali, Marlene Dietrich, John F. Kennedy sau Kirk Douglas au primit tratamentul Gerovital H3.
Vaccinul antiholeric
Ioan Cantacuzino, medic, microbiolog, fondator al scolii romanesti de imunologie si patologie, a desfasurat o ampla si aprofundata activitate de cercetare in ceea ce priveste tratamentul si vaccinarea antiholerica. Medicul roman a pus la punct o metoda de vaccinare impotriva holerei numita Metoda Cantacuzino.
Ioan Cantacuzino a pus bazele metodei de vaccinare antiholera care ii poarta numele
Avionul cu reactie
La baza avionului cu reactie sta devierea jeturilor de fluid in apropierea suprafetelor curbe, denumit Efectul Coanda. Fenomenul poarta numele savantului si fizicianului roman Henri Coanda, fiind si cel care a observat pentru prima data efectul la unul dintre avioanele sale, Coanda-1910. Descoperirea sa a revolutionat complet constructia motoarelor de avioane, ducand la ceea ce astazi reprezinta pentru noi un mijloc de transport eficient, rapid, fara de care nu putem trai: avionul cu reactie.
Henri Coanda
Scaunul ejectabil
La baza scaunului ejactabil modern, folosit in caz de urgenta de piloti, sta inventia romanului Anastase Dragomir numita celula parasutata. Scaunul ejectabil conceput de el a fost brevetat la Paris in 1930 si aparea sub forma unui scaun detasabil prevazut cu doua parasute, care se ejecta vertical printr-o deschizatura a aeronavei sau a oricarui vehicul folosit.
Scaunul ejectabil, inventie romaneasca folosita in aviatie
Insulina
Cel care a descoperit hormonul antidiabetic secretat de pancreas a fost medicul si fiziologul Nicolae Paulescu. Paulescu si-a denumit descoperirea "pancreina" si consta intr-un extras apos al omogenizatului tisular de pancreas bovin, pe care l-a purificat partial cu acid clorhidric si soda caustica.
Nicolae Paulescu, romanul care a descoperit insulina
Medicul a obtinut brevetul de inventie asupra pancreinei si procedeului de fabricare insa meritele descoperirii insulinei (denumirea noua oferita secretiei pancreatice) apartine in intregime cercetatorilor canadieni F. Grant Banting si C. Herbet Best. Comitetul de acordare a Premiului Nobel din 1923 ignora contributia marcanta a lui Paulescu la descoperirea insulinei si ofera premiul numai celor doi cercetatori canadieni.
In prezent, forurile stiintifice internationale au recunoscut meritele savantului roman. Cu prilejul semicentenarului descoperirii insulinei, s-a admis in unanimitate prioritatea lui Nicolae Paulescu in descoperirea hormonului pancreatic impotriva diabetului.
Stiloul
Brevetul pentru primul stilou din lume apartine lui Petrache Poenaru, care si-a inregistrat inventia la Viena, apoi la Paris in anul 1827. Pe atunci student la Scoala Politehnica din Paris, Poenaru inventeaza un instrument de scris cu rezervor pe care il denumeste "Condeiul portaret fara sfarsit, alimentandu-se insusi cu cerneala". Astazi, stiloul este folosit pe scara larga, devenind chiar un instrument de scris asociat cu eleganta si sobrietatea.
Stiloul, inventat de un roman
Ribozomii
In 1974, George Emil Palade devenea laureat al premiului Nobel pentru medicina si fiziologie. A fost decorat in Statele Unite cu Medalia Nationala pentru Stiinta in domeniul biologiei pentru descoperiri de pionierat in citologie (stiinta care studiaza celulele).
Structura atomica a ribozomului
Studiile aprofundate ale savantului roman au dus la evidentierea unor particule din structura celulei care realizeaza sinteza proteinelor, numite ribozomi sau Corpusculii lui Palade. Prin descoperirea sa, palade a pus bazele biologiei celulare moderne.
Amfetamina si metoda de rafinare a petrolului
Lazar Edeleanu a fost primul cercetator care a sitetizat amfetamina. In 1887, in timpul studiilor doctorale realizate la Berlin in domeniul chimiei, Edeleanu descopera amfetamina, substanta cu actiune stimulatoare asupra sistemului nervos.
Pe langa descoperirea amfetaminei, Lazar Edeleanu mai este cunoscut si pentru descoperirea metodei de extractie si rafinare a hidrocarburilor. Metoda Edeleanu este folosita si astazi in industria petroliera.