Sari la conținut
Forum Roportal

Evaluează acest topic

Postări Recomandate

Icoana

 

Într-o zi, casa unui credincios fu călcată de hoţi, dar, ciudat: hoţul nu luă nimic. Toată casa fusese răsturnată pe dos, - hoţul ar fi putut lua bani şi alte obiecte - şi cu toate acestea, nu luase nimic. Şi doar ar fi putut lucra în voie, întrucât nu era nimeni acasă.

Credinciosul îşi zise: „M-a păzit Dumnezeu” şi şi-a căutat de treabă.

După o bucată de vreme însă, el primi o scrisoare de la un străin, care zicea aşa:

„Eu sunt acela care am vrut să jefuiesc casa dumitale. Am căutat peste tot - am spart sertarele şi am răvăşit toată casa. Eram gata să iau cu mine lucruri şi bani, când am dat cu ochii de icoană. Atunci, s-a petrecut ceva cu mine. Mi-am adus aminte cum în copilărie mă ducea mama la icoană şi mă punea să mă închin. Şi n-am mai putut să fur. Am fugit ruşinat - şi de atunci, răscumpăr necontenit. Te rog şi pe domnia ta să mă ierţi.”

Credinciosul a zis nevestei sale:

-„Vezi ce putere au amintirile religioase din copilărie - şi ce tainică tărie poartă cu ele icoanele?!”

Şi amândoi au mulţumit lui Dumnezeu pentru toate.

 

„N-a ştiut ce face…”

 

Sfântul Eusebiu mergând într-un oraş unde se aflau mulţi necredincioşi, fu lovit greu, pe negândite, cu o piatră, aruncată de unul din ei.

Căzu jos şi începu să-şi dea duhul.

Mai înainte de a muri, fu adus în faţa lui, cel ce aruncase piatra. Norodul voia să-l ucidă.

Sfântul Eusebiu îi opri şi-i rugă:

-„Cruţaţi-l, că n-a ştiut ce face... Eu îl iert.”

Şi după câteva clipe, muri.

Păgânii, care văzură atâta bunătate şi iertare, crezură şi ei în Hristos şi se botezară.

 

„Ca şi Iuda…”

 

Un preot misionar făcea cunoscut pe Domnul Hristos, copiilor de negri din Africa. Într-una din zile, vorbindu-le despre luda, le-a zis:„Copiii mei, dacă Iuda, după ce L-a vândut pe Domnul, s-ar fi căit, Domnul l-ar fi iertat, şi el nu s-ar fi spânzurat. Aşa de mare este iubirea lui Hristos.”

Printre copii era unul care, mai osebit, înţelegea propovăduirea preotului - şi iubea din ce în ce mai tare pe Iisus.

A doua zi, după ce le-a povestit despre Iuda, preotul i-a întrebat:

-„Spuneţi-mi, voi aţi fi făcut ca Iuda sau aţi fi cerut iertare lui Iisus?”

Toţi tăcură. Copilul cel ales, a zis cu îndrăzneală:

-„Eu, părinte, aş fi făcut ca Iuda...”

Preotul rămase surprins şi mâhnit.

Zise:

-„Cum? Te-ai fi spânzurat şi tu?”

-„Da” - răspunse, aproape lăcrimând, copilul.

Preotul nu mai înţelegea nimic.

Atunci copilul, lăsând să-i curgă lacrimile, zise:

-„Da, m-aş fi spânzurat, dar nu de copac... ci... de gâtul lui Iisus cu braţele mele… ca să mă ierte.”

Preotul plânse şi el.

 

______________________

 

Sursa : EDIT- cititi mai mult , sunt foarte frumoase !

 

In copilaria mea nici la sate nu era purtarea baticului o obligatie al femeii catolice.

Nu stiu de ce fac sectele o problema din asta in secolul asta ca nici femeile lor nu mai poarta narframa de placere!!! si-si acopera parul/capul doar la intrarea pe usa cladirii

unde se tine adunarea. De ce atita prefacaciune la tot pasul ca se vede clar intentia contra sectei in care-si taresc viata multe scapate din comunism.

 

 

Cine a zis ceva de catolicism ?

Nu cunosc foarte bine diferentele dintre cele 2 religii dar obligatia purtarii baticului de catre femei in Biserica exista cel putin la ortodoxi .

Editat de BlueS
Scos link.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Nu-ţi face sufletul, cuib al ispitei

 

Un tânăr se plângea duhovnicului său, spunându-i:

-„Părinte, sunt necontenit ispitit de poftele trupeşti, şi mare mi-e tulburarea.”

Ca să-l liniştească, preotul îi zise:

-„Fiul meu, dacă o pasăre zboară pe deasupra casei tale, n-o poţi opri, şi nici vreun rău nu-ţi poate face. Ci numai dacă vrea să-şi facă cuib la tine, e primejdie şi trebuie s-o alungi. Aşa e şi cu ispitele trupului, dragul meu. Câtă vreme ele nu pot prinde sălaş în sufletul tău, nu ai de ce să fii îngrijorat. Fii aşadar strajă întru aceasta la uşa sufletului şi nu le primi”.

Şi tânărul a plecat cu sufletul liniştit de la duhovnicul său.

 

 

„Nu pot...”

 

Un soldat avea prostul obicei să înjure.

Într-o zi, stând de vorbă cu preotul regimentului, soldatul îi zise:

-„M-aş lăsa de înjurătură, dar nu pot.” Preotul îl luă cu sine în oraş şi-i zise:

-„Îţi dau o sută de lei, dacă tot timpul cât vei fi cu mine nu vei înjura.”

Şi vreme de două ceasuri, ei se plimbară prin oraş. Soldatul se ţinu de făgăduială şi preotul îi dădu suta de lei.

Când se despărţiră, preotul îi zise:

-„Tu, prietene, mi-ai spus că nu poţi să te laşi de înjurătură pentru nimic în lume. Şi iată, văd că numai pentru o sută de lei ai putut să nu înjuri două ceasuri. Atunci, cu şi mai mare înlesnire te vei lăsa de această rea apucătură, când vei şti că pentru această faptă bună, vei căpăta o răsplată neînchipuit mai mare şi mai frumoasă de la Dumnezeu!”

Şi de-atunci, soldatul acela n-a mai înjurat.

 

_____________________________

 

 

Sursa : EDIT- cititi mai multe , sunt foarte frumoase !

Editat de BlueS
Scos link.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Bogăţia - războiul - moartea

 

Un om mergea pe o potecă. Văzu înaintea lui trei azime.

-„Ce să fie?”, îşi zise.

Atunci, se ivi un om bătrân şi-i răspunse:

-„Rupe-le, şi vei vedea.”

Omul le rupse. În una erau câteva fire de grâu, în alta câteva picături de sânge, şi în a treia viermi.

-„Ce însemnează acestea?”

Bătrânul îi răspunse:

-„Firele de grâu înseamnă bogăţie, sângele război, iar viermii, moarte”.

-„Şi ce rost au ele?”

-„Bogăţia pune vrăjmăşie între oameni. Ei se încaieră şi îşi varsă sângele, iar la urmă, pe toţi îi paşte putrejunea morţii.”

Aşa se petrece viaţa oamenilor care nu cunosc pe Dumnezeu.

 

Foiţa de ţigară

 

Un om stricat şi beţiv, obişnuia să înjure de toate cele sfinte, şi să-şi facă ţigară din filele Noului Testament.

Într-o zi, ţigara i se tot stingea.

Vrând să vadă de ce nu arde, o desfăcu şi văzu atunci scris: „Care va fi sfârşitul celor ce nu cred în Evanghelie?”

Omul rămase cu inima străpunsă de această întrebare. Orice făcea, ori de ce se apuca, nu mai putea scăpa de aceste vorbe, care îi ardeau ochii şi sufletul.

Curând căzu în grea îndoială, pe urmă îl cuprinse o mare mâhnire pentru toate păcatele pe care le făcuse şi Dumnezeu îndurându-se de el, beţivul se prefăcu într-un om plin de credinţă şi de omenie.

 

_________________________

 

 

Sursa : http://www.parohiamacin4.org/pilde_parabole.htm -cititi mai multe , sunt foarte frumoase !

Editat de Neverknow1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

http://www.bibliaortodoxa.ro/cautare-rezultate.php?text=evanghelie

Asta este rezultatul cautarii in biblia ortodoxa online,pentru cuvantul "evanghelie".(e cel mai putin comun dintre cuvintele din fraza)

Daca tu gasesti aici acea fraza,sau in orice alta biblie ortodoxa,sa ma anunti si pe mine.

Pana atunci,inceteaza sa imi spui MIE ca EU nu am citit Biblia!

Cel care nu a fost curios macar sa verifice ai fost tu.

 

Da,eu am extras o invatatura din ea,si o poti gasi si in Evanghelie:

3. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, şi bârna din ochiul tău nu o iei în seamă?

 

4. Sau cum vei zice fratelui tău: Lasă să scot paiul din ochiul tău şi iată bârna este în ochiul tău?

 

5. Făţarnice, scoate întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.

 

Cei ce folosesc minciuni ca sa-i invete cica calea Adevarului pe altii,ar trebui sa-si caute barnele alea din ochi,nu sa dea invatatura altora.

Vrei invatatura de viata? -de ce nu cauti de la cineva care vorbeste din experienta? -nu din carti,nici din fabuulatiile mintii lui.

Editat de Arcangelo

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Prefer sa ignor si sa continui postarea pildelor .E clar ca n-are rost . in plus nu asta e scopul topicului .

 

...

 

 

În lume, dar nu ai ei

 

Un creştin spunea unui prieten că el nu înţelege vorbele Mântuitorului: „Voi să fiţi din lume, dar să nu fiţi ai lumii”.

Atunci, prietenul său, care era un om mai zidit în învăţătura Domnului, i-a răspuns:

-„Cu oamenii în lume se petrece întocmai ca peştii în mare. Cu toate că apa mării e sărată, peştii nu sunt săraţi ca ea. Aşa şi cu oamenii, ei pot să trăiască în lume, fără să ia „sărătura ei”, adică păcatele ei”.

 

N-am auzit, dar am văzut

 

În mijlocul Chinei se afla un preot creştin, dus acolo să propovăduiască la necredincioşi învăţătura lui Iisus Hristos.

Într-o zi, veni la el un chinez şi-i ceru să-l încreştineze şi pe el.

Preotul îl întrebă:

-„De unde cunoşti tu creştinismul, căci nu te-am văzut niciodată la predică?”

Negrul îi răspunse:

-„Adevărat, niciodată n-am auzit despre creştinism, dar am văzut. Vecinul meu era un om rău, se îmbăta, fura si-si bătea nevasta. Dar de când s-a făcut creştin nu mai bea, nu mai fură si nu-si mai bate nevasta. Mi-am zis atunci că, creştinismul trebuie să fie ceva foarte bun...”

 

Doua cuvinte editate .

Editat de Neverknow1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

mi se pare ca te ocupi asa putin cu discriminare rasiala. lui jesus nu-i pasa ce culoare are sau ce nationalitate fiindca el i-a facut pe toti dupa chipul si asemanarea lui. mai mult, toti cei care vor intra si vor citi pasajul tau se vor gandi la el ca un negru din africa traind intr-o coliba si ca era probabil ultimul om.

 

deci cred ca e timpul sa te autopedepsesti in numele acelui negru pe care tocmai l-ai denigrat si in numele lui jesus ca sa te ierte!!!

Editat de BlueS
Scos citat.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum

×