Athmy 2564 Raportează post Postat Noiembrie 24, 2011 Poate ca nu sunt la curent cu noutatile in materie, dar la sfarsitul unei relatii parca se trage linie si se merge de-a indaratul, se merge pe firul ei pana stii aproximativ care au fost greselile de neiertat, unde a fost nepotrivirea si de ce n-a fost sesizata la timp, care principii au fost incalcate sau nu au existat defel, unde a fost naivitate si ce se poate evita in mod sigur pe viitor. Procesul e cam chinuitor dar oricum nu prea esti bun de altceva si doar cand gasesti greselile de pe parcurs, pe cele proprii mai ales care ar fi salvat oarecum situatia la timp, atunci poti trece peste esec chiar si zambind. Voi ii ziceti constientizare, dar e de fapt mai mult, e invatare, recuperare, autoconstructie, intarire, principializare si reflectare. Este important sa stii concret unde ai gresit si sa nu te pierzi in generalizari: sunt sufletist, asa sunt eu, ce ma fac, eu sunt de vina, viitorul e sumbru.. Vorbesc serios, lucrurile concrete fac bine. Si de acolo ai ce invata si aplica pe viitor. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
YasmiSL 925 Raportează post Postat Noiembrie 25, 2011 Eu consider ca acest gen de oameni in general, nu pot gasi valori mai mari in nimic altceva in afara iubirii idealiste si nici stabilitate mai multa in altceva decat acest gen de sentimente. Eu ma gandesc la mine asa: sunt destui oameni rationali si insesnsibili; ok, sa conduca ei lumea, eu nu ma schimb. De ce? Pentru ca am incercat si mi-a adus numai frustrare interioara, depersonalizare. Nu mai eram eu. Foarte adevarat ceea ce spui, ma regasesc si eu pe-acolo. In final inveti sa accepti ca e bine sa fi mai detasat si sa te astepti sa o iei in freza. Fara asteptari nu se poate.Fara implicarea aia de care avem nevoie ca un drog, iar nu putem, pt ca suferim mai tare cind nu suntem lasati sa daruim decit cind nu primim suficient. Si atunci trebuie sa inveti sa sitezi caractere atita vreme cit inca nu esti asa dedicat, altfel....risti sa alegi tot prost. Altfel, dar tot prost.Si de la asta pleaca, de la dorinta de a oferi. Daca nu-i pui stop in prima etapa, atragi tot persoane egoiste care se hranesc foarte bine linga tine. Nu prea vezi oameni in toata firea varsand lacrimi dupa cineva, oricum nu ca in adolescenta. Ai de capu meu ! Inseamna ca n-ai vazut oameni de 40 de ani distrusi dupa un divort. E drept nu umbla pe strada cu batista dupa ei, e mai rau de-atit. Probabil v-ati dat si voi seama in tot acest timp, am momente cand ma simt mai mult decat optimist, parca as veni cu forte proaspete dintr-un concediu, apoi inexplicabil imi pierd toata increderea si ma intorc la vechile "probleme", de parca nu mai exista nici aer, nici apa, nici lumina in jurul meu. Prea imi pasa de tot ce se intampla cu ceilalti, prea le pun toate la suflet. De aici a pornit si topicul. Asta nu e comportament de barbat. Oscilatia asta face parte din vindecare, nu fi asa sever cu tine. N-o sa-ti treaca instant doar pt ca ai constientizat niste lucruri. Si ce-am boldat, e in firea ta, si da, trebuie sa inveti sa privesti mai detasat si selectiv relatiile cu ceilalti. Simtirea nu te face mai putin barbat. Chiar te poate face mai barbat, daca e canalizata unde trebuie. 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Loneheart 10 Raportează post Postat Noiembrie 25, 2011 (editat) A fost o relatie chiar foaarte complicata. Azi era bine un lucru, maine nu mai era. Azi stabileam o treaba, maine nu mai era valabila, guvernau alte legi. Greseli au fost multe, de ambele parti, niciuna de neiertat, toate au fost fleacuri pentru care ea se enerva si nu mai vorbea o saptamana, iar daca stau bine sa ma gandesc, mergea bine totul doar daca renuntam la toate idealurile mele, in favoarea dedicarii pentru viata si familia ei. Si la cat de mult o iubeam, faceam si asta. Dar n-a fost destul de dimplomata. Iar in ce priveste restul relatiilor... - prima era clar sortita esecului (ea cu 6 ani mai mare, divortata, cu un copil, fara loc de munca, fara nimic), - a 2-a mult mai mare, nici pe departe ce-mi doream, - a 3-a cu 7 mai mare, cu un copil, o relatie foaaarte complicata dar am ramas amici, ea fiind o tipa destul de ok, - urmatoarea a fost iar o tipa cu 10 ani mai mare, divortata fara copii ce s-a dovedit a nu fi ce-mi doream, - urmatoarea a fost cu o tipa de aceeasi varsta cu mine, ce ulterior am aflat ca e maritata si ca "ar vrea sa divorteze", - iar ultima... e cea in discutie. In principiu vad ca am ales din start relatii complicate si probabil sortite din start esecului. Daca erau tipe de-o varsta cu mine, fara obligatii, dispuse SA CONSTRUIASCA o relatie si o viata, probabil 90% din neintelegerile avute nu mai existau. Ce ma macina, e gandul ca daca faceam aia sau aia era mult mai bine in relatie. In acelasi timp, ce nu realizez e ca probabil daca faceam asa cum cerea ea, ajungeam vai de capul meu. Renuntam si la job-ul meu (unul mult peste medie), plecam si de-acasa si acum probabil vorbeam singur ca nu mai aveam nimic. Si tot asa ma invart intr-un cerc, ale carui margini desi slabesc, inca ma retin. Fara implicarea aia de care avem nevoie ca un drog, iar nu putem, pt ca suferim mai tare cind nu suntem lasati sa daruim decit cind nu primim suficient. ... Si de la asta pleaca, de la dorinta de a oferi. Daca nu-i pui stop in prima etapa, atragi tot persoane egoiste care se hranesc foarte bine linga tine. Cata dreptate ai... Editat Noiembrie 25, 2011 de Loneheart Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
YasmiSL 925 Raportează post Postat Noiembrie 25, 2011 (editat) Iar in ce priveste restul relatiilor... - prima era clar sortita esecului (ea cu 6 ani mai mare, divortata, cu un copil, fara loc de munca, fara nimic), - a 2-a mult mai mare, nici pe departe ce-mi doream, - a 3-a cu 7 mai mare, cu un copil, o relatie foaaarte complicata dar am ramas amici, ea fiind o tipa destul de ok, - urmatoarea a fost iar o tipa cu 10 ani mai mare, divortata fara copii ce s-a dovedit a nu fi ce-mi doream, - urmatoarea a fost cu o tipa de aceeasi varsta cu mine, ce ulterior am aflat ca e maritata si ca "ar vrea sa divorteze", - iar ultima... e cea in discutie. Toate mai mari ca tine, toate implicate in alte relatii si tu erai SALVATORUL din viata lor mizera. Esti atras de oameni cu probleme, chiar labili/ciudati, pe care vrei sa-i ajuti, astfel te simti mai bun si astepti sa fi apreciat pt asta. Vai ce te-am nimerit fara sa stiu ! Ti-am spus acu o saptamina probabil " sa nu iubesti din compasiune un om slab; nu o sa-l poti ridica, el te va cobori pe tine" Inceteaza sa mai salvezi ruina altora, asta te va distruge. Nu mai intra in relatii dificile , duplicitare. Editat Noiembrie 25, 2011 de YasmiSL 3 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
nu vreau 1357 Raportează post Postat Noiembrie 25, 2011 Oamenii cu probleme sunt si mai usor accesibili. Nu e musai sa fie din mila. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Athmy 2564 Raportează post Postat Noiembrie 25, 2011 Ce e interesant e ca relatiile tale seamana unele cu altele, parca ai cauta dinadins un tip de femeie. Ma gandesc ca iti lipseste increderea si de aceea mergi pe relatii complicate, pentru ca inconstient nu iti dai multe sanse, si se vede ca nici nu ai ce sa cladesti din start. Dupa parerea mea nu ar trebui sa te blamezi prea mult pentru ca nici nu puteai sa te astepti la ceva mai bun, relatiile tale sunt tip experiment de cunoastere, desi ar trebui poate sa iesi cat de curand din tipar, sa treci peste predispozitia pe care o ai de a incerca imposibilul. Singurul lucru bun sunt deocamdata intentiile tale bune dar cam idealiste pe care le resimti ca pe un fel de nevoie de a da tot ce ai mai bun, chiar daca nu se merita, din lipsa de alternative si de viziune. Esti prins in capcana initierii, acesta e cercul vicios, labirintul din care sa gasesti iesirea. Parerea mea este una subiectiva, bineinteles, dar poate foloseste. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
YasmiSL 925 Raportează post Postat Noiembrie 25, 2011 (editat) Oamenii cu probleme sunt si mai usor accesibili. Nu e musai sa fie din mila. Nu face asta constient si nu o face din vreun interes ascuns. Pur si simplu astfel de situatii ii stirnesc compasiune si ofera automat intelegere si atentie. De ce ? Pe undeva ar vrea ca si ceilalti sa aiba intelegere fata de el, tocmai pt ca este o persoana mai sensibila. Practic se poarta asa cum ar dori ca altii sa se poarte cu el, e un mesaj . Vrea si EL atentie si intelegere in momente dificile. Nu vreau sa se simta disecat, dar exista un motiv pt care involuntar cauta afectiunea femeilor mai in virsta ca el cu alte obligatii. E avid de afectiune si atentie intr-o relatie dificila cu o femeie mai in virsta. Asta e problema interioara peste care trebuie sa treaca. Mama ta nu se poate revansa daca tu reusesti sa smulgi din alte relatii acea afectiune, ca sa poti accepta ca nu-i vina ta ca ai avut o mama severa, rece, putin afectuoasa cu tine. Pe de alta parte iti atribui aiurea vina daca aceste relatii esueaza, asa cum un copil crede ca daca nu este iubit a facut el ceva rau. Incearca sa vezi daca nu cumva faci aceste conexiuni la nivel de experiente emotionale ca raspuns la niste stimuli deja cunoscuti. Sa nu fie o nevoie de validare a ta in fata altor relatii la fel de dificile. E ca si cum toate aceste relatii ar face parte dintr-un singur tablou, un singur razboi. Fiecare batalie pierduta o duci mai departe in noua relatie. Incearca sa nu mai proiectezi intr-o relatie noua nevoia de a invinge de data asta ,ca sa poti avea satisfactia cistigarii razboiului. http://www.roportal.ro/discutii/topic/79711-scheme-cognitive-disfunctionale/ cred ca ti-ar folosi sa citesti Editat Noiembrie 25, 2011 de YasmiSL 4 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
