Noua harta a Romaniei - 8 Judete in loc de 41

[Two 1995]

Foarte corect explicat.

UE ne impune regionalizarea, iar politicienii mioritici daca tot trebuie s-o faca , atunci incearca sa obtina cat mai multe avantaje personale si de grup posibile.

Pe scurt si in traducere libera, ar rezulta ca: o sa ne ia dracul! :crazy:

Nu ramaneam si eu politician. Acu imi dadeau si mie ceva pamant.

[marinaru 133]

Lasa ca e bine...la cat mai multa birocratie ca ducem o lipsa acuta de asa ceva...pe langa judete si regiuni...o sa avem conti pe langa baroni :) Imi place din ce in ce mai mult Romania asta uselista :)

[Moftangiu 396]

Foarte bun articolul! De la democraţia lui Ion Iliescu la regionalizarea lui Liviu Dragnea

(fragmente)

„Vor fi opt sau nouă regiuni” - a noua pare a fi Dobrogea. Dacă ar conta într-adevăr identitatea regională, identitatea dobrogenilor ar fi dublată de cea a ardelenilor, bănăţenilor, bucovinenilor şi a tuturor celorlalţi români. Numai că nu peste tot există câte un Mazăre, nu-i aşa?

 

Apoi ni se mai spune că banii pentru regiuni tot de la Bucureşti vor veni – adică adio celor ce credeau în bugete şi strategii regionale. Mai mult: va conta mai întâi principiul solidarităţii: cei care produc mai puţin vor primi mai mulţi bani. Dar despre principiul muncii recompensate de ce nu se face vorbire? Tot n-am înţeles de ce nu e ok ca banii să rămână celor ce se spetesc cu munca.

 

Iarăşi: Consiliile Regionale vor fi, ca sumă a competenţelor, sub cele judeţene. Peste toate va plana inspiraţia miniştrilor de resort, care vor “analiza” proiectele bune de finanţat cu bani europeni – ca şi până acum. Nu autonomie administrativă şi financiară, nu reguli clare de solidaritate inter-regională, nu competenţe partajate cu guvernul central şi cu comunităţile locale. Cedezi suveranitate celor de la FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană – şi refuzi de o sută de ori mai puţin propriilor cetăţeni?: străinii sunt de încredere şi noi, românii, nu?

..

La noi democraţia nu are nicio latură participativă, la noi micile popoare ideologice sunt mulţumite că ies la vot din patru-n patru ani – şi cu asta, basta democraţia, hai la mici şi bere.

..

Asta nu mai e nici regionalizare şi nici descentralizare. Până când resursele nu vor rămâne (în mare parte) la dispoziţia unor instituţii regionale reale şi până când nu va exista un transfer real de competenţe – să ne luăm gândul.

..

E, până la urmă, o chestiune de caracter: care îţi e reperul?: partidul sau propria ţară?

Editat Iunie 16, 2013 de Moftangiu

[Felix_B 47]

Ar mai fi varianta unui singur judet, mare cat Romania, cu acelasi nume ca si tara. Asta pentru uz extern. La intern, e voie sa zica fiecare cum stie, ce vrea, cat a invatat si, pentru cei ce mai stiu "la sigur" ca vine Mosul, ce si-ar dori. De exemplu, nativii nascuti in proximitatea actualului judet Arges, in timpul vacantei pe litoral, respectiv actualul judet Constanta, se pot declara liberi si nestingheriti "argeseni". Mai mult decat atat, pentru a intari prezenta lor acolo, pot arbora pe plaja stema judetului, pot folosi expresii si vestimentatie traditionala, pot asculta muzica, intr-un cuvant, se pot simti ca acasa. Eventual, in functie de puterea de cumparare, pot influenta cultura locala pentru a diminua cat mai mult disconfortul departarii de casa. La fel, si constantenii care nu mai suporta invazia de turisti autohtoni, au dreptul reglementat prin lege, de a-si cumpara proprietati in orice alt judet actual si de a se manifesta neingradit ca si constanteni autentici, liberi, cu cabane la munte, gratar, bere si povesti vanatoresti. Toata povestea asta ar incheia formal dispretul pentru ceva ce nu ne apartine: Romania. Romania este ceva abstract, inventat de straini, sa ne prosteasca pe noi. Noi suntem argeseni, constanteni, teleormaneni, suceveni, brasoveni si tot asa, pana la Ionesti, Popesti, Dumitresti, sor-mea, tac-su, vara-sa, ce vrei ba? Zi ba, ce belesti ochii asa? Lasa-l ba in pace, ca e ai lu' aia din Stefanesti, Gorila si Plecatu, il stiu io pa vara-su, ne-a batut in discoteca la Vartoapele, ca cica am venit sa le luam femeile. Bine, ma, da-i drumu, glumeam si noi asa, suntem la mare. Zi-i lu Marcel ca nu l-am uitat cu treaba aia, se rezolva, actele, stie el, ii zici ca te-ai intalnit cu Relu, a lu' Secara, da, stie el. Si multa sanatate de la sor-mea, de la Gabita, stie el, e in Italia. 'Ai, sa cresti mare! Hai Steaua!

[Abbie M. 6295]

Nu imi e familiar subiectul insa ma gandesc ca orice obiectii ar avea la baza temeri in legatura cu probleme administrative, birocratice, nu cu asa-zise orgolii regionale. Deja suntem mancati de birocratie si formalitatile pentru lucruri comune sunt multe si marunte; se satura lumea sa le tot schimbe de pe o zi pe alta.

[The Bitch 15151]

Atat timp cat Brasovul ramane ca judet, dupa restul potopul. :lol:

[tadayo 3390]

Faza cu cele 8 judete ar duce la un haos si la niste conflicte pentru putere si resurse in Romania.

La romani orice e nou aduce dezastru.

Mai bine sa pastrezi ce era si sa imbunatatesti. Daca se poate. 

[Moftangiu 396]

Atat timp cat Brasovul ramane ca judet, dupa restul potopul. :lol:

Eu l-as desfinta ca judet!

As prefera modelul polonez.

Regionalizarea ar fi bine sa fie insotita de o autonomie locala pronuntata.

Motivele pentru care autonomia este necesara, sunt urmatoarele

1. Necesitatea certitudinii surselor de finantare, de care am amintit la majoritatea subiectelor cu tematica reformei administrative.

Actuala alocare discretionara, preferentiala, de multe ori este evitata de adminstratiile locale pentru ca este insotita de conditionari ilegale. Banii de regula se aproba si/sau se aloca in a doua jumatate a anului si daca administratia nu reuseste sa-i valorifice pana la sfarsitul anului, ei se returneaza la bugetul central. Destinatia lor nu poate fi modificata pentru ca schimbarea destinatiei constituie infractiune. Este un sistem conservat din comunism, asa cum s-au conservat multe alte anomalii adminstrative.

2. Fexibilitatea alocarii si randamentul fondurilor de investitii ar fi mult mai bune.

Daca administratiile ar avea fonduri proprii colectate din taxe si impozite pentru investitii publice, le-ar aloca dupa nevoi, ar putea schimba destinatia daca apar elemente neprevazute, pentru ca nu ar mai fi contolati de guvern, ar putea sa transfere sumele neconsumate in anii urmatori, ar putea sa faca planuri cu finantare multianuala. Sigur legea ar trebui sa oblige autoritatile sa fie transparente si sa faca planurile de investitii si prioritizarea lor consultand cetatenii, care sunt finantatori si beneficiari.

 

3. Absortia de fonduri de la UE ar creste, pentru ca proiectele de investitii presupun cofinantare, iar cofinantarea presupune resurse certe care sunt resurse proprii, si se ajunge la o dependenta de primul argument.

Banii repartizati de la Bucuresti nu sunt resurse certe pentru ca se repartizeaza discretionar, aleatoriu si politic/clientelar. In concluzie autoritatile locale nu pot sa faca planuri cu finantare multianuala, pentru ca nu au certitudinea cofinantarii.

4. Gradul de colectare a banilor la buget ar creste daca ar fi autonomie financiara locala.

In orasele mici coonsilierii si functionarii care colecteaza taxele si impozitele sunt amici cu oameni de afaceri, sunt fosti colegi de liceu sau chiar parteneri de afaceri. In sistemul centralizat, functionarii nu au nici un interes sa colecteze taxe de la prieteni pentru a le trimite la un bugetul central.

Daca ar fi autonomie locala, politicienii (consilieri locali) ar fi si beneficiarii taxelor si ar avea interesul unei colectari mai bune.

5. Autoritatile locale cunosc mai bine nevoile locale si aloca mai corect fondurile publice, decat autoritatile centrale. Consilierii sunt interesati sa fie realesi. Locuitorii trebuie sa stabileasca prioritatile investitionale, pentru ca ei stiu daca au nevoie de panselute sau de un pod, de un teren de sport sau de un dispensar.

6. Subsidiaritatea si democratia participativa intr-un stat centralizat este o utopie. Nu ai cum sa participi la decizii cand deciziile sunt stabilite prin lege, hotarari de guvern si dispozitii ministeriale. Romania a ajuns in pragul copalsului functionand ca stat centralizat si unitar. Padurile se taie cu licenta de la Bucuresti, iar “baronii locali” sunt tentaculele “caracatitei” din capitala.

7. Un stat puternic centralizat este mult mai vulnerabil la coruptie si la instabilitate decat un stat descentralizat. Un numar redus de indivizi care sunt temporar la putere si nu raspund fata de nimeni, sunt usor de corupt.

Statul centralizat este responsabil de toti cetatenii din toata tara, si administrarea acestei responsabilitati nu poate fi gestionata corespunzator din capitala tarii, prin legi ordonante si norme.

Statul puternic centralizat este rigid -“osificat”, nu se poate adapta la schimbari bruste si la crize, cum se adapteaza un stat descentralizat.

Legea blocarii posturilor la functionarii publici a distorsionat structura de personal. Sunt institutii care au personal excedentar cu studii medii, si un deficit de personal cu studii superioare, pentru ca ultimii au plecat la salarii mai mari si posturile s-au blocat. Autoritatile locale nu pot sa-si stabileasca necesarul si structura de personal, sau nivelul de salarizare a functionarilor.

8. Dezinteresul conducatoriilor de regii ar dispare, pentru ca responsabilitatea s-ar transfera pe plan local. Pe cei din regiile sau companiile nationale nu-i intereseaza ce se intampla in teritoriu. Din cauza asta dezapezirile costa de 5 ori mai mult decat in Norvegia, si se fac doar pe sosele europene. Acelasi lucru cu intretinerea soselelor gestionata la nivel de judet. In mod normal la nivel national ar trebui sa fie gestinate doar autostrazile, la nivel regional/judetean soselele europene si toate celelalte sa fie intretinute de comune, sau daca se reinfinteaza plasele, la nivel de plasa.

9. Comunitatea locala este mai interesata de protectia mediului decat autoritatile de la Bucuresti. La localnici nu le este indiferent daca le infiltrezi panza freatica cu chimicale si nu o mai pot utiliza, daca se polueaza aerul sau solul.

Nu-i normala ca locuitorii sa se alega cu poluarea si guvernul cu fondurile.

Normal este ca banii sa revina adminstratiilor locale si ele sa negocieze clauzele, iar guvernul sa prevada conditii de mediu si garantii, prin care sa impiedice eventuala coruptie a autoritatilor locale.

Riscul poluarii panzei freatice trebuie sa beneficieze de garantii ca eventuale efecte nedorite sunt inlaturate pe cheltuiala celui care le-a provocat, o perioada de cel putin 20 de ani dupa incheierea exploatarii.

Autoritatile centrale pot sa nu includa in contract asemenea clauze, daca sunt “stimulate” de cei care au interes sa faca exploatari. Daca ele sunt prevazute in lege, autoritatile locale nu le pot evita.

10. Controlul autoritatilor de catre cetateni, printr-o legatura mai apropiata a celor care administreaza banii de cei care suporta taxele. Cand s-a facut lobi pentru sistemul electoral uninominal, s-a afirmat ca legatura directa intre electorat si candidat este importanta. Acum se poate spune ca legatura mai scurta/stransa intre autoritatile locale si cetateni permite contribuabililor sa urmareasca mai bine cum se gestioneaza fondurile.

Autonomia ofera posibilitatea cetatenilor sa faca manifestatii impotriva unor decizii proaste. Cetatenii din Banat nu se deplaseaza sa faca manifestatie la Bucuresti, dar daca deciziile s-ar adopta la Timisoara ar putea sa participe pentru impiedicarea irosirii banilor publici. Sentimentul ca nu se poate face nimic s-ar diminua si comunitatea ar deveni mai activa.

11. Politia ar fi mai responsabila – daca sefii de post si politistii ar fi angajatii de autoritatii locale, cu caiet de sarcini facut de primarii, si cu salarii negociate cu primariile. O asemenea subordonare ar face sa fie interesti de rezolvarea corecta si rapida a problemelor din localitatea deservita (furturi scandaluri etc…).

Actuala politie, care nu are nici o legatura de subordonare, nu are responsabilitate, nu deserveste interesele comunitatii. Exista complicitati intre interlopi si politisti, pentru ca superiorii politistilor si ai interlopilor se intalnesc la “centru” si isi salveaza subordonatii.

Ministerul de interne ar trebui sa le dea un atestat si un regulament general de functionare, si sa aiba doar drept de control asupra respectarii legii, si eventual sprijin cu unitati de interventie cand politia locala este depasita de evenimente.

12. Sistemul medical trebuie sa fie coordontat de Bucuresti sub aspectul procedurilor si controlata respectarea lor. Numarul spitalelor, a cadrelor medicale si a salarilor trebuie sa fie stabilite de autoritatile locale in functie de necesitati.

Nu poti transporta toti bolnavii cu elicopterul la spitale regionale, pentru ca devine mai costisitor decat intretinerea sectiilor de urgente teritoriale.

Tratarea la spitalele regionale se justifica doar in cazurile complicate/grave care necesita echipamente performante si personal cu inalta calificare.

13. Sistemul de invatamant poate fi finantat si gestionat de administratiile locale, si doar programa de invatamant si indicatorii de performanta sa fie stabiliti la Bucuresti. Limba de predare trebuie sa poata fi stabilita/aleasa de parintii pentru fiecare promotie in parte, si nu de decizii ale minsterului, ale inspectoratului regional/judetean, sau ale scolilor.

14. Serviciile oferite cetateanului sunt mult mai bune in sistem descentralizat. Cetateanul trebuie sa merga la primarie si acolo sa-si rezolve toate probelemele, de impozite si taxe, cele legate de pensie, de contributia la sanatate, de pasaport, de evidenta populatiei. Cetateanul nu are de ce sa mearga la resedinta de regiune, ca sa piarda o zi pe drum.

Serviciile trebuie aduse cat mai proape de cetatean, in comuna, sau in resedinta de plasa daca d.p.dv. economic nu se justifica incadrarea cu personala in fiecare comuna. Un cetatea nu trebuie sa faca mai mut de o ora pe drum pana la adminstratia care-l deserveste. La fiecare plasa trebuie sa existe notari, sectii ale judecatoriilor, spitale de urgenta, maternitati, licee etc..

In acest fel se evita concentrarea in mega-metropole regionale, si serviciile sunt mai operative.

Orice economie la buget cu plata functionarilor se deconteaza inzecit la cetateni. Daca se fac adminstratii in resedintele de regiune se pun sute de mii de cetateni pe drumuri, cetateni care consuma bani si timp.

Este ca in cazul soselelor cu gropi. Statul face economii mai mici cu asfaltarea, decat cheltuielile care cresc in bugetul cetatenilor cu repararea masinilor si cu combustiblilul, dar ca sa se arate “eficienta” se contorizeaza doar economia la bugetul statului.

15. Tensiunile interetnice s-ar diminua daca minoritatea compacta ar avea propria administrare, pentru ca nu ar mai putea acuza majoritatea ca nu-i ofera suport financiar, sau libertati specifice.

Problema pericolului maghiar si a dezmembrarii statului, este doar un pretext pentru apararea statului centralizat, asa cum in anii ’90 revenirea mosierilor era “vanturata” ca pericol ca sa combata retrocedarea terenurilor si a celorlalte proprietati.

Politica de tip Miliosevici nu este o solutie. S-a vazut ca tocmai un stat centralizat si sufocant poate duce la explozii regionale, si constituie o vulnerabilitate la siguranta si unitatea statului.

Tensiunile se descarca prin libertate si democratie si democratia fara autonomie este o utopie.