Lumea virtuala, model de perfectionare pentru cea reala

Lumea virtuala, model de perfectionare pentru cea reala

Detalii

CategoriiIT
Taguri
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari3376

Voteaza & Distribuie

Descriere

Lumea virtuala ar putea fi tentanta pentru cei care o considera pe cea reala prea „dezgustatoare", refugiindu-se in mirajul oferit de tehnologie. Acest refugiu din calea realitatii se intampla deja pentru cei impatimiti de jocurile online precum „Second Life" sau „World of Warcraft", unde exista mediu ambiant virtual, economii virtuale, ba chiar si structuri politice in evolutie.




Lumea virtuala


Lumea virtuala




Jucatorii implicati in aceste aventuri virtuale sunt atat de absorbiti de lumile nou create, incat, de multe ori, fac orice pentru a scapa de obligatiile lor din lumea reala pentru a se intoarce la lumea lor imaginara (in fond). Totusi, aceste spatii nu sunt cu totul „virtuale", pentru ca nu exista o imersie totala, la nivel de perceptie, in interiorul lor. Ele sunt accesibile prin intermediul unei interfete, a unui computer, care ne pune la o oarecare distanta de acea lume, insa aceasta imperfectiune este pe cale sa fie corectata de inginerii care lucreaza la aparitia realitatii virtuale prin intermediul unor mijloace mult mai sofisticate.


Cercetatorii experimenteaza crearea lumii virtuale pentru a o intelege mai bine pe cea reala, pentru ca mediile virtuale ne pot ajuta cu perceptia noastra asupra realitatii. Subiectii „scufundati" in acele lumi virtuale respecta regulile lor, se adapteaza mediului ambiant si chiar au experienta unor reactii emotionale fata de stimulii virtuali, cu toate ca sunt constienti ca participa la o simulare a realitatii.


Ideea de baza este ca prin intermediul unor simulari foarte bine construite se pot corecta aspecte ale realitatii, se pot proiecta modele aplicabile in spatiul real fara a mai fi necesar un timp de asteptare si scurgerea reala a timpului. In spatiul virtual, totul se poate petrece mult mai repede. Si daca faci o greseala, oricand exista posibilitatea unui Restart.


Tinand cont de evolutia tehnologiei, este foarte firesc sa se creada ca o realitate virtuala complexa si convingatoare nu este departe, insa cum va fi ea aplicata? Nici celui inrait „soldat al norocului" din jocurile online nu-i poti vinde – nici macar pentru o clipa – ideea ca odata conectat la un joc in lumea virtuala, acel joc va tine loc de realitate. Insa jocuri precum SimCity, care presupune existenta unei vieti simulate a unui centru urban populat, pot oferi solutii pentru lumea reala.


Competitia Anuala Future City, gazduita ca parte a manifestarii National Egineers’ Week din SUA, ofera elevilor si studentilor sansa de a folosi mediul virtual al jocului SimCity 4 pentru a-si construi propriul lor oras si proiecta simulari complexe ale unor situatii dintr-un posibil oras al viitorului, traducand designul lor virtual in modele fizice pe trei dimensiuni (prin intermediul unor machete).


Obiectivul declarat al competitiei este stimularea interesului elevilor de gimnaziu si a studentilor spre inginerie, tehnologie, stiinta si matematica. Este absolut fireasca presupunerea ca ideile aplicate de acesti tineri in jocurile lor virtuale de astazi vor face parte din viata reala in viitor.


Pentru anul 2011, competitia s-a axat pe proiectarea unor produse sau sisteme capabile sa imbunatateasca sensibil calitatea vietii bolnavilor, a ranitilor sau persoanelor cu dizabilitati. Echipa castigatoare a creat un oras virtual cu aplicatii si mecanisme capabile sa-i ajute pe bolnavii de diabet tip 2.


In acelasi timp, modelarea virtuala, folosindu-se programe accesibile astazi, ar putea ajuta la proiectarea unor orase mai functionale, simularile virtuale putand duce la proiecte care sa transforme orasele actuale in locuri mult mai prietenoase si agreabile. Orasul virtual, pe care sa-l poti reproiecta si imbunatati, dupa care sa aplici ideile in realitate, nu este deloc „un pod prea indepartat".


Universitatea California ofera comunitatii o retea sociala geospatiala, o structura urbana virtuala clonata pe harti in stil Google. Numita iCampus, reteaua se foloseste de o tehnologie hibrida, imbinand elemente din lumea reala cu cele ale lumii virtuale, in timp real, pentru a le permite utilizatorilor sa vada problemele de trafic din zona, sa afle ce rute sunt mai aglomerate in campusul universitar, sau cele unde s-au petrecut incidente recente, sa localizeze restaurantele unde ar putea manca in timpul deplasarii lor zilnice. Se crede ca nu va trece multa vreme pana cand acest experiment va fi aplicat oraselor reale, iar lumea virtuala ar putea contine germenii perfectionarii lor.