[bistro]

diclona, la Oct 24 2008, 07:04 PM, a spus:

Na că am şi eu un vis pe care nu ştiu cum să-l descâlcesc. De regulă prefer să mi le pun singură cap la cap deoarece consider că interpretările alea standard îs basme.
Visul ăsta al meu e din categoria celor care se repetă. O dată la 2-3 zile, îl am iarăşi pe pânza ochilor în somn.
Sunt într-un mare complex şi cumpăr, cumpăr, nu mă opresc din achiziţionat haine, toate care mai de care mai faine şi deosebite, ciudăţele aşa cum îmi plac mie. Am o stare de exaltare ceva de speriat, îs fericită, veselă, bucuroasă, mă simt bine. (Îmi place şi-n viaţa de zi cu zi să fac acelaşi lucru, aşadar, până aici n-ar fi ceva nemaipomenit.)
La un moment dat, ies din MALL şi mă îndrept spre o tarabă la care vinde o doamnă de vreo 50 de ani, grăsuţă bine, blondă spre cărunt. O faţă frumoasă, hâtră cumva.
Are de vânzare tot felul de obiecte-n miniatura (tre' să spun că şi-n realitate-mi plac lucrurile miniaturale), dar cel mai mult îmi atrage atenţia o geantă în stil hippie micuţă, cam de 3 cm, în dreptul căreia scrie pe un bileţel "indian pawn". N-ul era oleacă şters şi nu înţeleg ce înseamnă, astfel încât o întreb pe duduia care vindea, nefiindu-mi deloc familiară expresia.
Ea-mi spune răspicat "INDIAN PAWN, nu vezi? Reţine, e INDIAN PAWN, cu N. SĂ ţii minte! INDIAN PAWN". Eu dau din cap şi mă uit în spate, erau foarte mulţi oameni care mi se uitau peste umăr să cumpere şi ei, iar înainte era taraba goală, fără muşterii. Asta ştiu că m-a mirat puţin în vis.
Visul se repetă, după cum spuneam, şi de fiecare dată am impresia că partea cea mai importantă e când ajung la tarabă şi vânzătoarea spune TARE şi parcă să-mi bage odată-n cap că e "INDIAN PAWN", cum de nu-mi dau seama?!
Şi eu nu-mi dau seama nici în vis şi nici în realitate, habar n-aveam ce înseamnă indian pawn înainte de visul ăsta.

Acum ceva timp în urmă v-am povestit un vis care mi se tot repeta. La momentul respectiv am fost ajutată cu sfaturi foarte bune (mulţam, Bagherra, încă o dată pt acest lucru ) şi pt o perioadă lungă de timp visul nu mi-a mai apărut.
Acum 2 săptămâni în urmă însă visul a reapărut. Aceeaşi femeie, acelaşi "indian pawn", iar de data asta m-a întrebat "Dar tu n-ai de gând să te grăbeşti să faci ce trebuie?"
Ţin să precizez faptul că mai toate visele mele-s în engleză, nu-i un element esenţial, nu mă pot lega de asta. Dar tot căutând şi căutând o dezlegare, storcându-mi creierii, mi-am amintit că acum mulţi ani în urmă, am fost atrasă de vitrina unui magazin de AMANET pe care-l aveam în drum. Pe o perniţă străluceau 2 perechi de cercei ţigăneşti, mari, uriaşi aproape, din aur.
Cum sunt înnebunită după inele opulente şi cercei aşijderea, am intrat imediat în amanet şi am cumpărat ambele perechi. Parcă niciodată nu văzusem nişte cercei mai frumoşi. Ţin minte că eram cu mama şi ea mi-a zis "Nu mai bine cumpărăm de la un magazin normal unii noi?", iar eu am răspuns aproape hipnotizată "Nu. Aşa ceva nu o să găsesc nicăieri. Uită-te cum îţi iau ochii, atât sunt de frumoşi. De unde ştiu eu că o să mai găsesc modelul ăsta? N-am mai văzut vreodată asemenea bijuterii."
Şi aproape că mă bâlbâiam de încântare, nu voiam altceva decât să-i iau cât mai repede şi să-i port. Atunci a fost singura dată când am luat ceva de la centrele de AMANET, dar am pus în alcool cerceii, i-am şters bine şi imediat mi i-am atârnat de urechi.
De atunci încoace, cam toate îmi merg de-a-ndoaselea. Mă rog, alţii ar spune că-s una dintre fericite pt că nu duc lipsă de nimic şi mi se suflă-n popou, dar eu sunt total nemulţumită de viaţa mea, iar ăsta e singurul aspect important.
Ei bine, am pomenit toate acestea pt că până acum căutam alt sens la INDIAN PAWN, dar ieri parcă m-a trăsnit deodată.
Era totul foarte clar. Mai limpede de atât şi mai mură-n gură nici că mi se putea da mesajul din vis, nici nu ştiu de ce n-am "văzut" dezlegarea până acum. Indian pawn înseamnă AMANET.
Dar eu ce trebuie să fac? De ce tot visez acest lucru?
Să duc bijuteriile înapoi? Să le arunc? E ceva "necurat" în ele? Stăpânele lor au "blestemat"? (că tot am vorbit de blestem pe un alt topic)
Dacă le duc înapoi, ce fac apoi cu banii? Îi dau la un om nevoiaş? Dar dacă arunc "blestemul" asupra lui? Cum rup lanţul? Ştie cineva?

Aceasta postare a fost editata de tratra: 02 July 2009 - 08:44 PM

[abcde_f]

nu mai tin minte daca am citit sau am vazut la televizor ceva de acest gen. Am avut rabdarea de a urmari emisiunea pentru ca mi s-a parut mai ,,curatica" decit alte emisiuni.
Asadar se discuta acolo de energia pe care o poseda bijuteriile vechi, purtate.Posesorii lor , purtindu-le , le imprima fara sa vrea senzatii traite, sentimente si energie interioara.
Se poate sa fie si in cazul tau ceva de genul asta.Cum nu reprezinta penru tine valoare sentimentala(inteleg ca le-ai cumparat de la Amanet) de ce nu incerci sa le vinzi din nou aceluiasi Amanet?
Poate ca intre timp au venit sa si le ia inapoi , dorind sa nu le instraineze.

Aceasta postare a fost editata de nimfa: 02 July 2009 - 09:03 PM

[bistro]

nimfa, la Jul 2 2009, 10:01 PM, a spus:

Cum nu reprezinta penru tine valoare sentimentala(inteleg ca le-ai cumparat de la Amanet) de ce nu incerci sa le vinzi din nou aceluiasi Amanet?
Poate ca intre timp au venit sa si le ia inapoi , dorind sa nu le instraineze.

M-am gândit la acest lucru, mi-am zis chiar să le dau înapoi fără bani. Dar dacă acest lucru e împotriva politicii magazinului şi s-ar uita ăia la mine strâmb că nu vreau bani pe bijuterii?
Iar dacă le vând, ce fac mai apoi cu banii? Dacă-i folosesc, nu ard energia negativă, ci o reconvertesc în bunurile pe care le cumpăr etc.
Dacă-i dau unui om sărman, mi-e teamă să nu păţească el ceva, preluând "blestemul" meu. Chiar nu ştiu ce să fac.

[abcde_f]

tratra, la Jul 2 2009, 09:10 PM, a spus:

M-am gândit la acest lucru, mi-am zis chiar să le dau înapoi fără bani. Dar dacă acest lucru e împotriva politicii magazinului şi s-ar uita ăia la mine strâmb că nu vreau bani pe bijuterii?
Iar dacă le vând, ce fac mai apoi cu banii? Dacă-i folosesc, nu ard energia negativă, ci o reconvertesc în bunurile pe care le cumpăr etc.
Dacă-i dau unui om sărman, mi-e teamă să nu păţească el ceva, preluând "blestemul" meu. Chiar nu ştiu ce să fac.

banii au fost ai tai initial.
cu ei cumpara-ti alte bijuterii, de data asta noi...si o sa fii impacata.

[bistro]

nimfa, la Jul 2 2009, 10:15 PM, a spus:

banii au fost ai tai initial.
cu ei cumpara-ti alte bijuterii, de data asta noi...si o sa fii impacata.

Mulţam fain pt sfat. Deocamdată sunt în dubii, n-aş vrea să perpetuez o situaţie negativă, de aceea întorc problema pe toate feţele. Vreau să rup cercul ăsta şi nu ştiu cum.

[DidaJames]

tratra, la Jul 2 2009, 09:36 PM, a spus:

Mulţam fain pt sfat. Deocamdată sunt în dubii, n-aş vrea să perpetuez o situaţie negativă, de aceea întorc problema pe toate feţele. Vreau să rup cercul ăsta şi nu ştiu cum.

simplu: impacheteaza-i in ceva si pune-i in cosul de gunoi. tu vei rezolva problema TA, iar unde se duc cerceii cu tot ce poarta ei, nu mai este responsabilitatea ta.
as vrea sa-ti povestesc mai multe, ca sa te asigur ca ai inteles foarte corect visul, am incercat, dar doare intr-un hal ce nu-ti imaginezi.

intr-o buna zi, cu multi ani in urma, am gasit in magazia de unelte un cutit enorm. am aflat ca mama lui Gelu il furase de la un unchi al ei la care lucrase cateva ceasuri. unchiul acela il ura mult pe Gelu, nejustificat, si i-a facut de-a lungul anilor greutati de nesuportat. l-am ingropat pe Gelu pe 20 septembrie si pe 27 l-au ingropat si pe nenea asta de-ti zic.

ti-as povesti si ce vise avusese Gelu despre treaba asta, dar intelege-ma ca nu mai am rabdare sa mai tastez si oricum mi-i sa nu se interpreteze altceva.

in fine, in primavara, nora lu mosu asta de-a murit, baba si ea, ma implorase sa o ajut int-un proces. dar intr-o sambata a gasit ea un pretext idiot si a venit val-vartej peste mine, in curtea mea, cu o furie si-o ura ce nu le pot descrie. calmul si siguranta mea au innebunit-o si mai tare. peste cateva ceasuri ma impiedicam in magazie de cutitul lu socru-su. peste alte cateva ceasuri, bine camuflat, cutitu era in oras, intr-un tomberon din alea mari, in care nu se poate cauta nimic. din momentul ala si pana in clipa de fata nici un membru al familiei lor nu mai piscuie in fata mea.
vreau sa-ti spun ca, din punct de vedere social, in comparatie cu ei, eu sunt un simplu rahat cu ochi. dar este exact cum iti spun: le este groaza de mine si nu au curaj nici sa ma salute. PUNCT.

sfat: vezi ca e mai mult ca sigur ca mai ai prin casa multe, prea multe astfel de obiecte..."de imprumut", cadouri etc. lucrurile astea nu sunt simple lucruri, ci sunt persoanele de la care provin.

nu-si poate imagina nimeni ce valori am aruncat la tomberon. dar .....i'm really free now. and peacefull and selfsecure.

[bistro]

Dida_James, la Jul 2 2009, 11:23 PM, a spus:

Mulţumesc mult, dida, ceea ce ţi s-a întâmplat m-a făcut să văd şi mai clar lucrurile, mai ales că de ieri tot stau şi-mi cotrobăi mintea să găsesc soluţie.
Ceea ce e mai aiurea, e că am şi un soi de ataşament, ştiu că trebuie să-i arunc/dau înapoi, dar parcă nu-mi vine, parcă-s legată de cerceii ăia, chiar dacă n-au valoare sentimentală pt mine.

În plus, exact cum a spus şi NIMFA, mă gândesc la faptul că poate vechii stăpâni îşi vor bijuteriile înapoi. De asta nu ştiu dacă e mai bine să le returnez la casa de amanet sau să le zvârl. Dacă mă lepăd de ele, am zis să le arunc într-o apă.

Aceasta postare a fost editata de tratra: 02 July 2009 - 10:35 PM

[DidaJames]

iubita, cea mai grea e ruperea. EU STIU . dar te rog sa ai putina incredere, macar pentru lucrurile de zici ca le-ai suferit si.....fa cum ti-am spus.
si io puteam sa-i duc cutitul inapoi la ruda asta, dar as fi fost vinovata de un rau intentionat.
in fine, alegerea iti apartine. io una am descoperit asta absolut singura, din disperare si groaza. si n-am ezitat. si NU AM GRESIT.

[bistro]

Dida_James, la Jul 2 2009, 11:50 PM, a spus:

alegerea iti apartine.

Da' nu ştiu ce s-aleg, aici îi baiul. Deci tu zici că cel mai bine nu e să le returnez, ci să le arunc. Problema-i că mi-e puţină teamă, de asta mă codesc, nu din cauză de mofturi.
Mi-ar fi mai simplu să le arunc într-o pubelă sau în apă decât să mă duc înapoi cu ele la magazinul de amanet.
Dar mă gândesc la chestiunea că poate de aia tot visez acelaşi lucru, pt că cei cărora le aparţin bijuteriile le vor înapoi. De asta stau în cumpănă, că vreau să rup lanţul ăsta energetic.

LE - Adică vreau să fiu cu inima împăcată că am făcut ceea ce trebuia.

[DidaJames]

il vei rupe doar aruncandu-le in asa fel sa nu poata fi gasite. asta este tot ce voiam sa-ti spun. nici o alta solutie nu este viabila in cazul lucrurilor pe care le povestiram noi aici.