[Mephistofel]

Neo-zeelandeza Alana Cleland - care a luat în plasament un bãietel român de sase ani - a ajuns la Timisoara si a discutat cu reprezentantii Directiei pentru Protectia Copilului Timis despre posibilitatea de a rãmâne împreunã cu copilul. Alana Cleland a fost somatã de autoritãtile române saã se întoarcã în tarã cu copilul, noua lege care reglementeazã regimul juridic al adoptiilor - care a intrat în vigoare anul acesta - interzicând adoptia ori plasamentul cetãtenilor strãini. Reprezentantii Directiei pentru Protectia Copilului Timis au declarat într-o conferintã de presã, cã au fãcut un plan pe termen scurt si cã au gãsit o solutie pentru ca cei doi saã nu fie separati, având în vedere relatia afectivã foarte puternicã dintre Alana Cleland si orfanul român.
"Doamna Cleland si Iani vor locui la Timisoara, la o prietenã a domniei sale, care este de profesie asistent social - voluntar în cadrul unei fundatii care desfãsoarã activitãti în domeniul protectiei copilului. Directia va realiza de urgentã o anchetã socialã la domiciliul respectiv, pentru a vedea conditiile de trai oferite copilului", se aratã în planul de mãsuri al institutiei de protectie a copilului Timis. "deânsa sa-a îngrijit foarte bine de copil. Existã o foarte puternicã afectiune între cei doi si doamna Cleland doreste saã colaboreze îndeaproape cu noi, pentru a gãsi o solutie ca cei doi saã rãmânã împreunã. Nu existã nici un fel de suspiciune sau interes ca cei doi saã fie separati", a declarat Rodica Negrea, director executiv al Directiei pentru Protectia Copilului Timis.
De asemenea, autoritãtile de la Timisoara vor încerca saã gãseascã o solutie ca Alana Cleland saã poatã rãmâne în România. "Voi rãmâne aici câte va fi necesar", a declarat neo-zeelandeza. "Vreau saã mã consult cu juristii, saã vedem dacã doamna Cleland poate obtine cetãtenia mai devreme. Existã câteva exceptii", a declarat Negrea. Conform reglementãrilor în vigoare din anul 2003, cetãtenia românã poate fi obtinutã dupã opt ani în care solicitantul strãin a stat în România. În cazul cãsaãtoriei cu un cetãtean strãin, perioada de asteptare se reduce la cinci ani. Existã însã exceptii, în cazul celor care au fãcut servicii statului român sau pentru personalitãti remarcabile.
În martie 2001, Iani a fost declarat abandonat, astfel cã sarcina deciziilor legate de viitorul lui a fost preluatã de autoritãtile locale pentru protectia copilului. În vara lui 2003, Alana Cleland a peãrãsit România, însotitã de copilul pe care îla primise în plasament, ei plecând împreunã în Noua Zeelandã. Autoritãtile române au cerut ca bãietelul saã fie adus înapoi în tarã întrucâte nu exista un acord ca el saã plece din România, iar femeia în grija cãreia se aflã nu îla poate adopta. Secretarul de stat Theodora Berti, seful Oficiului Român pentru Adoptii (ORA), declara, saãpentruãmâna trecutã cã un caz precum cel al micutului Iani nu se poate repeta în conditiile noilor legi privind protectia copilului, care prevãde clar cum sunt dati copiii în plasament si cum pot pleca ei din tarã. Potrivit lui Berti, articolul 58 din Legea 272/2004 privind protectia drepturilor copilului prevede cã minorii români pot fi dati în plasament doar la persoane sau familii care au domiciliul stabil în România.
În plus, cel ce vrea saã aibã un minor în grijã trebuie saã fie evaluat de directia de asistentã socialã si protectia copilului, fiind necesare anumite garantii morale si conditii materiale pentru a primi un copil în plasament. Legea reglementeazã si modul în care un copil poate pleca din tarã. Potrivit articolului 18 din aceeasi lege, deplasarea copiilor în tarã si în strãinãtate "se realizeazã cu înstiintarea si cu acordul ambilor peãrinti".