Saga Ilfoveanu

Titlul expoziției: Saga Ilfoveanu

Expun: Sorin Ilfoveanu, Ana Ruxandra Ilfoveanu, Adrian Ilfoveanu, Nicu Ilfoveanu

Curator: Ruxandra Garofeanu

Perioada: 17 februarie – 29 martie

Locația: Galeria ArtSociety, Str. Logofat Luca Stroici nr. 18, Sector 2, București

Marți, 17 februarie, Galeria ArtSociety va gazdui vernisajul expoziției „Saga Ilfoveanu". Evenimentul face parte din seria expoziționala intitulata „Dinastii de artiști", in viziunea curatoriala a Ruxandrei Garofeanu, care iși propune sa urmareasca relațiile de afinitate sau dimpotriva, circumstanțele particulare ale operelor artiștilor inrudiți.

Prima expoziție din acest ciclu este dedicata celor patru membri ai Familiei Ilfoveanu – Sorin, Ana Ruxandra, Adrian și Nicu – prezențe puternic sedimentate in peisajul artistic contemporan. Aceasta constituie o prima incercare de a reuni creațiile lor, de limbaje și stiluri diferite, intr-o expoziție-eveniment care va fi deschisa publicului pana in data de 29 martie.

Expoziția „Saga Ilfoveanu" va prezenta lucrari de pictura, grafica, sculptura, fotografie și video ale celor patru, fiind insoțita de un catalog semnat de Ruxandra Garofeanu. Seria evenimentelor de marți seara, care vor acompania expunerea, va debuta, in cadrul vernisajului, cu lansarea carții „Desene". Intr-o realizare grafica deosebita, aceasta cuprinde reproduceri ale operei grafice a lui Sorin Ilfoveanu din perioada 1994-2007, intr-un volum consistent, articulat teoretic printr-un text de Cristian Velescu. Invitat in cadrul vernisajului va fi criticul de arta Pavel Șușara.

Sorin Ilfoveanu va expune lucrari de pictura și desen, alaturandu-le sculpturilor lui Adrian, precum și picturilor Anei Ruxandra. Fotografia, limbaj abordat de atat de Nicu cat și de Ana Ruxandra, va reprezenta o alta latura a traseului expozițional. Expoziția va mai cuprinde, in premiera, o serie de casete cu lucrari ale maestrului Sorin Ilfoveanu, puse spre vanzare impreuna cu carțile și cu casetele de vinuri oferite de Cramele Oprișor.

Marțea urmatoare, pe 24 februarie, va avea loc o degustare de vinuri in ediție limitata ale Cramelor Oprișor, organizata de George Moisescu intr-un cerc restrans. Vinurile de colecțiile sunt inspirate de creația lui Sorin Ilfoveanu și poarta etichete cu reproduceri dupa desenele artistului din seria „Fragmentarium". Asocierea artei lui Ilfoveanu cu vinul este intemeiata, pe de o parte, pe insași sugestiile bahice pe care le poarta lucrarile sale din seriile cu aceleași nume, iar pe de alta parte, pe ideea de vin produs in serie mica, asemenea lucrarilor de arta.

Sorin Ilfoveanu s-a nascut pe 23 mai 1946 in Campulung Muscel. In 1970 absolva cursurile secției de pictura ale Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu" din București, la clasa maestrului Corneliu Baba, avandu-i colegi pe Cornel Antonescu, Ștefan Calția, Mihai Cizmaru, Sorin Dumitrescu și Zamfir Dumitrescu. Se intoarce apoi in Pitești, unde, impreuna cu Virgil Poleac organizeaza Muzeul de Arta. In 1980 se muta in București și se dedica total picturii in atelierul sau de pe Strada Biserica Amzei. In 1985 cumpara o casa de vara la Radești, județul Argeș. La inceputul lui 1990 este chemat de catre studenții Academiei de Arte din București și devine profesor, iar intre anii 2000 și 2006 este decan și apoi rector al Universitații Naționale de Arte din București. In 2006 se retrage din invațamantul artistic, dedicandu-se exclusiv lucrului in atelier și producerii propriilor albume de arta. Cateva dintre expozițiile cu valoare personala pentru artist sunt cele din 1984 la Galeria IMS din Oslo, 1987 la Galeria Marais din Paris, 1999 „Maculata concepție" la Muzeul Literaturii din București, 2000 la Muzeul Național de Arta din București, 2002 la Muzeul Național de Arta din Cluj-Napoca și 2005 la Palatele Brancovenești de la Mogoșoaia.

Printre cele mai importante serii de lucrari se numara cea de desene inspirate de lumea scriitorilor sud-americani (nuvelele Incredibila si trista poveste a candidei Eréndira si a bunicii sale fara suflet, Blacamán cel bun, vanzatorul de miracole si Un domn foarte batran cu niste aripi uriase de Gabriel Garcia Márquez si romanul Razboiul sfarsitului lumii de Mario Vargas Llosa), desenele pe panza „Anabasis", „Bacantele", „Saturnaliile" și „Erotika Biblion", desenele in lemn traforat „Cainele pamantului" si „Anabasis", picturile din ciclurile portretelor „Pasararul", „Omul cu capra" și „Omul cu pisica" sau ale peisajlor de la Radești. Un alt aspect important al creației sale este reprezentat de desenele la lumea fantastica a scrierilor lui Ștefan Agopian, romanele Fric, Sara și Tobit, dar și de opera fotografica a artistului, care infațișeaza spațiul intim al atelierului.

In ceea ce privește opera, se remarca spiritul apropiat de postmodernism al personalitatii artistice a lui Sorin Ilfoveanu, care practica in opera sa un fel de citationism cultural, configurand teme si motive provenite din diverse momente ale istoriei artei, reasamblandu-le si reinterpretandu-le inainte de a le proiecta plastic. Lucrarile sale reflecta cu prioritate o sinteza personala de elemente culturale „interiorizate", ce nu se confunda cu constiinta unei rupturi fata de trecut, care ar fi specifica spiritului modern, ci cu o asimilare a acestuia intr-o maniera proprie, artistul decupand din trecut unele etape de care se simte cu predilectie atras. Eclectismul de surse de inspiratie de facutura traditionala, valorificate ordotox (iar nu parodic) poate reprezenta un simptom postmodernist integrabil orientarii revitaliste, istoriciste. Caracteristica operei sale este baza solida a traditiei pe care se intemeiaza discursul sau plastic, artistul asezand pe temeiul acesteia o opera puternic ancorata in contemporaneitate.

Ana Ruxandra Ilfoveanu s-a nascut in 1947 la Ploiești. In 1970 absolva Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu" din București, Secția de Pictura, la clasa maestrului Corneliu Baba. Urmeaza o perioada in care se dedica mai mult vieții de familie, fiind in același timp profesoara de desen in invațamantul gimnazial. Din 1985 acorda din ce in ce mai mult timp lucrului in atelier. Printre expozițiile cu valoare personala pentru artist se numara cea din 1995 de la Galeria Apollo din București, purtand titlul „Jurnal de familie", cu texte din „Jurnalul Fericirii" al Ninei Berberova și expoziția „Fecioara de Ceres" din 2005 de la Muzeul de Arta din Constanța, cu seria inspirata de Fiesta de Merce din Barcelona.

In creația Anei Ruxandra Ilfoveanu, o dimensiune importanta este constituita de ciclurile de lucrari inspirate de lecturile sale, la care imagineaza plastic personaje și pasaje cu forme descinse din propriul vocabular figurativ. Literatura care ii ofera cele mai multe sugestii este cu predilecție cea memorialistica și a scriitoarelor celebre ca Nina Berberova și Aglaja Veteranyi, dar și mitologiile, care devin pretexte pentru un demers imaginativ original. Intre sursele semnificative ale operei sale se numara ceremonia spectaculoasa a Fecioarei din Ceres, urmarita pe strazile Barcelonei in 2002, care a lasat urme pregnante in registrul figurativ. De altfel, personajul uman este elementul fundamental al creației Anei Ruxandra, alaturi de sugestia scenografica și de legatura cu lumea spectacolului, prin care infațișaza o lume aflata sub semnul simbolului. Aspectele realului revin insa periodic printre temele care o preocupa, in serii de peisaje cu note expresioniste, ce iși au originea in lungile șederi la Radești. Mijloacele de expresie abordate de artista sunt, pe langa pictura, desenul in creion, tuș sau baițuri și mai recent, fotografia colata cu elemente grafice.

Adrian Ilfoveanu s-a nascut in 1971 la Pitești. Incepe inca din 1984 lecții de pictura in atelierul tatalui sau, dar iși descopera in scurt timp afinitatea pentru sculptura. In 1996 absolva Secția de Sculptura a Academia de Arte Plastice din București, iar in 1997 beneficiaza de un program de rezidența oferit de Grupul Lions, ocazie cu care i se comisioneaza o lucrare monumentala in orașul Etlingen, Germania. In 1999 primește o bursa de studiu la Roma, dupa care incepe ciclul de lucrari intitulat „Pasari". Din 1995 este cadru didactic la departamentul de Sculptura al Universitații Naționale de Arta. Printre expozițiile cu valoare personala pentru artist se numara cea din 1997 de la Muzeul de Arta Moderna din Sharjah, Emiratele Arabe Unite, in 2005 de la Palatele Brancovenești din Mogoșoaia, cand a expus alaturi de Sorin Ilfoveanu și cea din 2007 de la Muzeul de Arta Moderna din New Delhi, India.

Artist cunoscut mai mult publicului din strainatate, dupa ce expozițiile sale s-au bucurat de succes in Germania, Norvegia și Danemarca, Adrian Ilfoveanu este unul dintre cei mai valoroși scuptori ai generației sale. In cadrul expoziției din 2005 de la Palatele Brancovenești, el a prezentat o ampla selecție de lucrari realizate in decurs de opt ani, in atelierul de la Radești, județul Argeș. Creația sa se concentreaza in jurul a trei teme majore, care iși extrag vitalitatea din profuziunea de simboluri intrinseci și atribuite lor de istoria artei: „Pasari", „Ființe mitologice", „Adam și Eva". Elemente naturaliste, sintetizate și decontextualizate, articuleaza, impreuna cu forme abstracte, organisme grațioase și totodata dinamice, pasari mitice din lumi interiorizate. Ființele fantastice care populeaza universul sau de creație sunt alcatuiri armonioase din parți morfologice aparținand unor categorii eterogene, pe cand personajele veterotestamentare – Adam și Eva, David și Goliat – simboluri primordiale, sunt abordate prin prisma intregii lor incarcaturi culturale și semantice. Adrian a fost inspirat de contactul cu arta Antichitații grecești și romane, precum și cu cea a Orientului Apropiat, sugestii pe care le-a transpus intr-un vocabular formal de factura contemporana.

Nicu Ilfoveanu s-a nascut la Pitești in 1975. In 2000 absolva Academia de Arte Plastice din București. Inca din timpul facultații are șansa de a pleca in strainatate, participand la festivaluri și expoziții de grup, experiențe care ii largesc imaginea despre arta și ii ofera o noua perspectiva asupra noilor medii de expresie. In 2003 primește bursa „V. Parvan" și iși petrece anul la Roma. Incepand din 2004, odata cu apariția primelor galerii private de arta contemporana in București, incepe o activitate expoziționala susținuta. In prezent este cadru didactic la Secția Foto-Video a Universitații Naționale de Arta. Printre expozițiile cu valoare personala pentru artist se numara cea din 2000 sub numele de „Popicarie", la Centrul MAD din București, in 2001 „Marlene die Trich" de la Casa Tranzit din Cluj-Napoca, in 2005 „Tourist You Are The Terrorist" de la Galeria Posibila din București, in 2007 „Inbetweeness" de la San Michele a Ripa din Roma și in 2008 expoziția „Loop" de la Galeria Bed din Beijing.

Fotografiile lui Nicu iși extrag subiectele din zona periferica a orașelor, locuri in care natura, tranformata abia in mica masura de intervenția umana, intalnește peisaje industriale agresive. Terenuri de fotbal parasite, blocuri din cartiere marginașe, gari și fabrici abandonate sunt surprinse in imagini statice ca rezultat al unei observații calme. Lucarile sale video refac același traseu ideatic, printr-o zona hibridizata și aproape deșertificata, in care prezența umana pare de factura arheologica. Pe de alta parte, un aspect care il preocupa in egala masura este acela al naturii incipiente, pe care demersurile inevitabil distructive ale dezvoltarii nu a compromis-o și a carei supraviețuire este datorata anonimatului. El denunța neligitimitatea acțiunilor lipsite de raspundere fața de natural in general, intr-o maniera care nu iși propune sa șocheze, ci care reflecta cu prioritate intenția de a semnala o realitate cu simptome maladive.

Nicu combina tehnici fotografice vechi, ca procedeul Autochrome Lumière, unul dintre primele intrebuințate in fotografia color, cu procedee recente de prelucrare digitala. Ramane insa devotat practicilor mai simple din punctul de vedere al tehnologiei utilizate, care nu deviaza interesul de la mesajul lucrarii inspre caracterul spectaculos al realizarii acesteia.