Buddhism Theravada

Tancut a scris:

Acum cativa ani citisem undeva urmatoarea afirmatie: "Voi da realitatii tot sensul ce-l are pentru mine."

E o constructie personala. In marea majoritate a cazurilor situatiile, evenimentele nu sunt neaparat prin natura lor bune sau rele, noi le dam astfel de atribute, construind sensuri.

Omul are propensiunea de a cauta si da sens pentru a ramane intr-o stare de echilibru cognitiv. (a evita disonantele).

Si da, intr-o lume a optiunilor interpretative, ideal ar fi sa alegem intotdeauna interpretarile care se insotesc de emotii pozitive si raspunsuri adaptative.

Asta e solutia tuturor depresiilor. Bine, sunt si oameni care iau viata asa cum e, nu o descoasa, poate e mai bine asa, pt. ca daca esti genul de om ganditor si daca esti incapabil sa reusesti sa-i dai un sens vietii tale, ajungi mai rau decat un om care nu-si pune vreodata nicio intrebare legata de existenta lui pe pamant, ci pur si simplu isi traieste viata.

Fiero a scris:

cred insa ca atasarea de un sistem de gandire, cum spui tu, care-i in avantajul omului, e preferabila atasamentelor obisnuite, care aduc cu sine multa suferinta, tu nu crezi asta?

Ba da, cred ca e preferabila atasarea de idei. Dar cred si ca Inception zice bine: "cel mai puternic virus e o idee". Sistemele totalitariste cu ideologiile aferente ne-au demonstrat asta. Exista idei aparent lipsite de orice pericol care pot face ravagii.

Brukner a scris:

"Sa nu crezi nimic din ce ai citit sau ai auzit, chiar daca am spus-o chiar eu, daca nu este in acord cu propria ta gandire si cu propriul tau bun simt."

Buddha

Atasamentul de idei insotit de acest amendament ar reduce mult din pericolul acestuia.

Allexandrra a scris:

Ba da, cred ca e preferabila atasarea de idei. Dar cred si ca Inception zice bine: "cel mai puternic virus e o idee". Sistemele totalitariste cu ideologiile aferente ne-au demonstrat asta. Exista idei aparent lipsite de orice pericol care pot face ravagii.

Atasamentul de idei insotit de acest amendament ar reduce mult din pericolul acestuia.

Prin urmare, tot sintamintele sunt acelea care hotarasc binele nostru, nu? :) Trebuie nu numai sa gandesti ca ceva iti face bine, ci si sa simti asta cu toata fiinta ta. De-aia emotiile si sentimentele nu trebuie considerate dusmani, ci prieteni.

Brukner a scris:

Se leaga de impermanenta lucrurilor.

Sper sa nu fiu off. Asta a observat si Heraclit din Efes. "Totul curge", "Nu te poti scalda de doua ori in apa aceluiasi rau". Dar el a pus ordinea, legitatea in spatele schimbarii, un mod de a gandi care i-a influentat mult pe occidentali. Si de-asta mi-o fi greu sa ii inteleg pe buddhisti, si nu numai mie, pt. ca noi cautam mereu pattern-uri.

Fiero a scris:

Prin urmare, tot sintamintele sunt acelea care hotarasc binele nostru, nu? :) Trebuie nu numai sa gandesti ca ceva iti face bine, ci si sa simti asta cu toata fiinta ta. De-aia emotiile si sentimentele nu trebuie considerate dusmani, ci prieteni.

Emotiile sunt cele care ne dau starea de bine. Dar tot ele sunt si cele care ne dau starea de rau. Am mai spus asta pe forum: ratiunea te ajuta sa elimini cat mai mult din emotiile negative, nu iti da o stare de bine in mod direct. De fapt, asta spun si cognitivistii. Am aflat ulterior.

Fiero a scris:

Prin urmare, tot sintamintele sunt acelea care hotarasc binele nostru, nu? :) Trebuie nu numai sa gandesti ca ceva iti face bine, ci si sa simti asta cu toata fiinta ta. De-aia emotiile si sentimentele nu trebuie considerate dusmani, ci prieteni.

Emotiile si sentimentele sunt mereu prieteni, in sensul ca reflecta pozitia noastra in universul in care ne desfasuram existenta. Asa cum spunea si Alexandrra, de cele pozitive nu ne temem, le dorim. De cele negative ar trebui sa ne bucuram intrucat ele ne evidentiaza vulnerabilitati interioare asupra carora avem de lucrat. Psihologia pozitiva reia ceea ce budismul a inteles cu foarte mult timp in urma: exista 5 otravuri care trebuie transformate in 5 intelepciuni indispensabile constructiei fericirii. Orgoliul va fi preschimbat in umilinta, aviditatea in detasare, gelozia in bucuria pentru ce se intampla altora, mania in toleranta, ignoranta in cunoasterea adevaratei naturi a spiritului.

Gandul transformat in credinta, convingere, are deja o alta forta, cu impact mai mare la nivelul intregii fiinte.

Brukner a scris:

Dogmele raman dogme, oricat de frumos ambalate ar fi.

"Sa nu crezi nimic din ce ai citit sau ai auzit, chiar daca am spus-o chiar eu, daca nu este in acord cu propria ta gandire si cu propriul tau bun simt."

Buddha

Ce spune Buddha aici nu se refera la ce ai afirmat. Buddha spune sa nu crezi dogmele pana nu le intelgi, nu spune ca "dogmele raman dogme" - adica niste prostii acolo cu ambalaje mai urate sau mai frumoase. Multe dogme reprezinta adevaruri neintelese de majoritatea, dar in nici un caz niste "chestii urat sau frumos ambalate". Deci Buddha nu desconsidera in nici un caz dogmele prin afirmatia asta, ci spune doar sa nu le crezi pana nu le intelegi.

Allexandrra a scris:

Emotiile sunt cele care ne dau starea de bine. Dar tot ele sunt si cele care ne dau starea de rau. Am mai spus asta pe forum: ratiunea te ajuta sa elimini cat mai mult din emotiile negative, nu iti da o stare de bine in mod direct. De fapt, asta spun si cognitivistii. Am aflat ulterior.

Da, frumos este sa reusesti nu eliminarea emotiilor, cum multi vor, ci stapanirea lor cu ajutorul ratiunii, pt. ca emotiile folosesc si ele la ceva, fac parte din noi. Iar revin la "Emotii distructive" si la Richard Davidson, care facea referire in cartea citata la terapia cognitiva, lasand sa se inteleaga ca psihologia cognitiva si budismul au puncte de vedere foarte apropiate in ceea ce priveste modul de a privi emotiile.

Fiero a scris:

Da, frumos este sa reusesti nu eliminarea emotiilor, cum multi vor, ci stapanirea lor cu ajutorul ratiunii, ....

In alte cuvinte spui "ar fi frumos sa fiu crestin", deoarce crestinismul are la baza ideea de stapanire a emotiilor prin ratiune. Ironic, nu?

Pippo a scris:

In alte cuvinte spui "ar fi frumos sa fiu crestin", deoarce crestinismul are la baza ideea de stapanire a emotiilor prin ratiune. Ironic, nu?

Eu nu m-am gandit la o anumita religie care sa ajute la stapanirea emotiilor, ci doar la eforturile pe care le poate face omul, folosindu-si ratiunea in acest sens. Si, da, cred ca ar fi bine si frumos pt. el sa poata reusi asta. Eu n-am vrut sa fiu ironica, insa daca tu ai vazut ceva caraghios in postarea mea si ea a starnit ironicul din tine, f. bine. M-as bucura chiar sa-ti fi starnit rasul, rasul face bine sanatatii.

Fiero a scris:

Da, frumos este sa reusesti nu eliminarea emotiilor, cum multi vor, ci stapanirea lor cu ajutorul ratiunii, pt. ca emotiile folosesc si ele la ceva, fac parte din noi. Iar revin la "Emotii distructive" si la Richard Davidson, care facea referire in cartea citata la terapia cognitiva, lasand sa se inteleaga ca psihologia cognitiva si budismul au puncte de vedere foarte apropiate in ceea ce priveste modul de a privi emotiile.

Am indoieli mari ca pot fi controlate total de ratiune si indoieli si mai mari ca asta ar fi un lucru bun. O sa explic mai in detaliu alta data de ce.

Din slabele mele cunostinte, ce au in comun buddhismul si cognitivismul, spus pe scurt, este ideea "esti ceea ce gandesti". Dupa parerea mea suntem mai mult decat atat. Nu putem fi redusi la o formula simpla, ca apa, care este H2O. Astept replici.