Buddhism Theravada

Allexandrra a scris:

In toate cazurile, daca nu ma insel, lasandu-i la o parte pe aia care se inchina la statuete aurite. Atasamentul e sursa suferintei. Detasarea duce la eliberarea de suferinta. Chiar ma gandeam mai adineauri daca totusi nu se ataseaza si ei de un sistem de gandire, iar in felul asta se indeparteaza de propriul ideal. Familia, cariera de care se ataseaza oamenii obisnuiti sunt puncte de sprijin. Poate ca buddhistii suplinesc lipsa acestor puncte de sprijin prin atasamentul fata de propria doctrina.

Se leaga de impermanenta lucrurilor. Oamenii se schimba, cei pe care care azi ii iubesti, peste un timp vor deveni straini. Masina luxoasa de care esti tare mandru este doar o bucata de metal ce va rugini. Nimic nu este permanent, totul este in miscare, schimbare. Iar cand toate astea se intampla, apare suferinta.

Asta nu inseamna ca nu trebuie sa iubim, ci doar sa constientizam ca totul este schimbator. Hai sa zicem ca ar fi excelent sa nu mai ne lasam prinsi in iluzia ca totul va ramane la fel, sau va corespunde intru totul dorintelor noastre.

Este tot un atasament gresit si refugiul in credinta. Impiedica evolutia, deschiderea. Dogmele raman dogme, oricat de frumos ambalate ar fi.

"Sa nu crezi nimic din ce ai citit sau ai auzit, chiar daca am spus-o chiar eu, daca nu este in acord cu propria ta gandire si cu propriul tau bun simt."

Buddha

Brukner a scris:

Nu-i nicio problema, pentru asta l-am deschis, ca sa putem discuta, analiza, trece prin filtrul ratiunii tot ce tine de aceasta miscare filozofico-religioasa.

Eu zic ca ai dreptate, nimeni nu ar trebui indepartat dintr-o discutie pt. ca nu-i de acord cu pararile majoritatii ce participa la aceasta. Dimpotriva, cred ca se poate invata ceva si de la oamenii care isi manifesta dezaprobarea fata de ideile aduse intr-o discutie, spre exemplu, poti invata de la ei ce sa nu spui, de ce n-ar trebui sa spui anumite lucruri, de ce e rau sa gandesti intr-un anume fel. Si mai cred ca manifestarilor unor astfel de persoane, mai intotdeauna neprietenoase, n-ar trebui sa li se acorde mai multa atentie decat bazaitului unui tantar la ureche.

Fiero a scris:

n-ar trebui sa li se acorde mai multa atentie decat bazaitului unui tantar la ureche.

Vezi ca suntem pe un topic budist si s-ar putea ca tantarul asta sa fie vreo cunostinta reincarnata..

:flowers:

Brukner a scris:

Nu-i nicio problema,

Sunt de acord si eu sa participe oricine la discutii atata timp cat se discuta despre budism.( pro sau contra)

De discutiile off-topic imi faceam eu griji. :)

Renaissance a scris:

... de ce te strofoci atat sa-l denigrezi. Ti-e ca e mai bun decat religia ta ?

Nu-ti suna cunoscut fraza asta?

Melissa Rebeca a scris:

Sunt de acord si eu sa participe oricine la discutii atata timp cat se discuta despre budism.( pro sau contra)

De discutiile off-topic imi faceam eu griji. :)

Ar fi ideal, prin urmare imposibil. Discutile despre orice religie genereaza polemica, pana la urma aduce atingere unuia din cele mai intime si durabile atasamente, credinta intr-o anumita ordine a lucrurilor. Omul cauta ordine in haos, asa functioneaza mintile noastre. Cati n-am vazut dragoni in nori?

As dori sa atrag atentia asupra unui aspect: multi oameni asociaza detasarea cu raceala, indiferenta, nepasarea, ei vor sa fie detasati, de fapt, pt. a se feri de suferinta pe care le-ar prococa-o interactiunile cu alti oameni. Eu, insa, din putinul pe care l-am citit despre budism, am observat ca budistii nu-s deloc oameni reci, nici indiferenti, ci oameni care nu se mai tem de nimic din ceea ce le-ar aduce relatiile cu semenii lor si chiar manifesta intelegere, compasiune si toleranta pt. ei, influentele negative ale oamenilor asupra budistilor fiind aproape nule.

Brukner a scris:

Ar fi ideal, prin urmare imposibil. Discutile despre orice religie genereaza polemica, pana la urma aduce atingere unuia din cele mai intime si durabile atasamente, credinta intr-o anumita ordine a lucrurilor. Omul cauta ordine in haos, asa functioneaza mintile noastre. Cati n-am vazut dragoni in nori?

Viata n-are niciun sens, nu-i asa? Depinde doar de noi sa-i dam unul. Ideal e sa reusim sa facem asta facandu-ne cat mai putin rau.

Fiero a scris:

As dori sa atrag atentia asupra unui aspect: multi oameni asociaza detasarea cu raceala, indiferenta, nepasarea, ei vor sa fie detasati, de fapt, pt. a se feri de suferinta pe care le-ar prococa-o interactiunile cu alti oameni. Eu, insa, din putinul pe care l-am citit despre budism, am observat ca budistii nu-s deloc oameni reci, nici indiferenti, ci oameni care nu se mai tem de nimic din ceea ce le-ar aduce relatiile cu semenii lor si chiar manifesta intelegere, compasiune si toleranta pt. ei, influentele negative ale oamenilor asupra budistilor fiind aproape nule.

Din punctul meu de vedere detasarea se asociaza cu acceptarea. Sau, mai precis, detasarea se fundamenteaza pe o atitudine de acceptare neconditionata.

Oamenii care "se feresc" nu fac decat sa puna in actiune un mecanism defensiv, menit sa le asigure adaptarea la situatii despre care stiu in forul lor interior ca nu le pot nici accepta, si nici gestiona.

Fiero a scris:

Excelenta remarca. Asta se intelege in mod uzual din detasare.

Intr-adevar, practicantii buddhismului nu se transforma in lorzi Sith, ci continua sa ramana umani, sau mai bine zis sa devina mai umani in relatia cu ceilalti si cu ei insisi. Asta aduce toleranta, acceptarea conditiei umane si compasiune fata de ei si celalalte fiinte.

Excelente sunt observatiile voastre, Tancut si Brukner. :)

Fiero a scris:

Viata n-are niciun sens, nu-i asa? Depinde doar de noi sa-i dam unul. Ideal e sa reusim sa facem asta facandu-ne cat mai putin rau.

Acum cativa ani citisem undeva urmatoarea afirmatie: "Voi da realitatii tot sensul ce-l are pentru mine."

E o constructie personala. In marea majoritate a cazurilor situatiile, evenimentele nu sunt neaparat prin natura lor bune sau rele, noi le dam astfel de atribute, construind sensuri.

Omul are propensiunea de a cauta si da sens pentru a ramane intr-o stare de echilibru cognitiv. (a evita disonantele).

Si da, intr-o lume a optiunilor interpretative, ideal ar fi sa alegem intotdeauna interpretarile care se insotesc de emotii pozitive si raspunsuri adaptative.

Fiero a scris:

Excelente sunt observatiile voastre, Tancut si Brukner. :)

Raspunsurile nu ar fi astfel daca intrebarile nu ar fi minunate. :)