Pur si simplu nu mai pot

[Kilkoana 1265]

Nici eu nu mai pot. De sale insa.

La modul serios, pana la urma trece. Is des deprimata un pic,trece .

[S.R. 5188]

Credca SR ironiza

De data asta nu.

Delusionalul este capabil sa functioneze in societate, insa este un dezastru in relatiile interumane daca este alaturat realistilor. Pentru ca realistii au sistem de valori fix si relativ similar, delusionalii au sisteme de valori specifice fiecaruia, reticenta/ignoranta fata de orice ii poate darama iluziile, plus mega-egoism (esisti pentru ei doar daca le servesti la ceva, fara sa le strici iluziile). Sunt un fel de "We are borg".

[Fernandaa 2770]

cum poti sa traiesti in fantezie ? asta nu o inteleg

[S.R. 5188]

Cam ca atunci cand stai cu unu' care te trateaza ca pe un rahat, se serveste de tine pt nevoi sexuale si in rest te ignora, dar tu (nu tu personal, ma refer la modul general) ai iluzia ca ala te iubeste. Pt ca delusionalul nu vede realitatea. Ca nu vrea, sau nu poate, asta nu stiu nici eu.

[Athmy 2564]

De data asta nu.

Delusionalul este capabil sa functioneze in societate, insa este un dezastru in relatiile interumane daca este alaturat realistilor. Pentru ca realistii au sistem de valori fix si relativ similar, delusionalii au sisteme de valori specifice fiecaruia, reticenta/ignoranta fata de orice ii poate darama iluziile, plus mega-egoism (esisti pentru ei doar daca le servesti la ceva, fara sa le strici iluziile). Sunt un fel de "We are borg".

 

imi pare cunoscut

[Fernandaa 2770]

probabil nu vrea :roll:

[Fiero 23211]

Pentru ca traim in realitatea palpabila, nu in iluzii, iar un delusional este unreliable, nu poti face nimic cu el, ca nu stii daca apare cand si unde il chemi, daca maine are treaba sau nu, daca te aude ce-i zici si tot asa. Pentru ca el este jmeker, in capul lui, so, tu nu existi in fata delusionalului, decat ca mijloc catre un scop al sau, adica esti o unealta, nu o persoana. Delusionalii nu accepta persoanele reale, ci franturi din aceste persoane pe care aplica un sir de insusiri imaginare, daca respectivele nu ii strica iluzia. Daca i-o strica, le indeparteaza din anturajul sau.

Realitatea palpabila si nepasatoare, in care avem nevoie de reguli si stabilim reguli pt. a reusi sa dam un sens acestei vieti, viata ce la final observam ca nu duce nicaieri. Iar cei care nu accepta regulile sunt blamati ca nu iau parte la jocul ce-l jucam in fiecare zi, "de-a importanta".

[Fernandaa 2770]

viata e o cursa cu obstacole

Editat Decembrie 21, 2011 de Strut

[Lirio 3149]

Nu pot empatiza cu adolescenti care-si plang de mila ca vai ce neguroasa este viata, in timp ce sincer, ei habar nu au ce este viata. Am vazut oameni care intradevar au o viata de cosmar din toate punctele de vedere, oameni in varsta care au pierdut tot, oameni bolnavi, infometati, copii orfani, famiili intregi decimate de razboi, boala si foamete, oameni cu handicapuri fel de fel marginalizati de societate, batrani abuzati si abandonati, etc...aia ce sa mai zica ? Si tot traiesc si tot nu-si plang de mila si nu se vaita.

Asa ziceam si eu...pana cand mi-am dat seama ca depresia e o boala care merita tot atata atentie ca oricare alta.

E greu de inteles cand nu treci prin asta, dar nah...probabil acum vorbesc hormonii in locul meu. :roll:

[S.R. 5188]

Realitatea palpabila si nepasatoare, in care avem nevoie de reguli si stabilim reguli pt. a reusi sa dam un sens acestei vieti, viata ce la final observam ca nu duce nicaieri. Iar cei care nu accepta regulile sunt blamati ca nu iau parte la jocul ce-l jucam in fiecare zi, "de-a importanta".

In realitate fierul e fier, painea e paine, frigul e frig, femeile sunt femei, barbatii sunt barbati, banii sunt necesari, atentia reciproca e sine qua non, si tot asa. Ma lasa rece gandirea delusionala care o da in nihilism - daca nu pot sa fiu in capul meu ce visez eu, ce rost mai are sa traiesc ? Doar asa, ca sa mor ?

 

Exemplu: grasanca de 70 kg se vede Ileana Cosanzeana in capul ei. In realitate e o grasanca, pentru ca nu slabeste 25 kg (ca e nehalita), nu se imbraca cu gust (prefera stilul pokemon-pitzi), se machiaza strident sau nepotrivit cu culoarea tenului si tot asa. De ce ? Pentru ca ii ajunge iluzia ei in care ea e o printesa frumoasa. Asa ca sa stea acolo ca sa aiba un scop in viata, daca in realitatea aia rece si palpabila (care nu e rece deloc, btw, doar are ceva ce, de exemplu, romanii urasc - reguli) ar considera ca traieste degeaba(de fapt la realitatea aceasta nu s-ar adapta, pentru ca ar necesita ceva ce ea nu vrea sa faca - efort, de niciun fel).

 

In realitate nu joci niciun rol, esti TU si atat. Noi intre noi, in comunicare oricum jucam jocuri sociale, in cadrul carora fiecare isi schimba rolul, in conformitate cu mersul jocului. Exemplu: cineva iti cere un sfat - intri in rolul batranului sfatos, sau al prietenului suportiv moral, sau in alt rol.

Editat Decembrie 21, 2011 de S.R.