Controlul emotiilor

Allexandrra a scris:

Ce sa faci cand iti vine sa spargi lampa de pe biroul sefului?

Am sa ma aventurez si eu la un raspuns.

In primul rand as vrea sa atrag atentia asupra unui aspect: Multa lume gandeste in termeni de rezolvare a crizelor ("Ce fac atunci cand X?"). Foarte putini sunt cei ce se gandesc la prevenire ("Ce fac pentru a preveni reactia Y?"). Prevenirea e mult mai usoara decat tratarea chiar daca poate implica un efort cumulativ mai ridicat.

Sunt o serie de sentimente valide ce indica spre o gandire judicativa agresiva: Furia, Rusinea, Vinovatia si Depresia.

Furia apare cand gandirea judicativa sau agresiunea este indreptata spre exterior, spre altii.

Rusinea, Vinovatia si Depresia apar cand agresiunea este indreptata spre interior, cand ne autoflagelam.

Cu exercitiu, se poate face conexiunea intre Furie si depistarea gandirii judicative.

Cu exercitiu, se poate sabota gandirea judicativa prin redirectionarea gandirii spre perceptia nevoilor prezente.

Astfel, cu exercitiu, se poate preveni escalarea furiei. Nu este eliminata ci prevenita sa escaleze. Furia e ok in doze mici, energizeaza si motiveaza.

In doze mari, Anger leads to Hate, Hate leads to Suffering.

S.R. a scris:

Macedon a avut motive, in general, pentru a ucide oameni(razboiul de cucerire). Psihopatul din Oslo i-a omorat pe oamenii aceia degeaba.

Nu cunosc detaliile cazului din Oslo, dar cred că şi Anders a avut un motiv. A redactat un adevărat manifest, dacă nu mă

Tom Bishop a scris:

Jedi, dar exerciţiile despre care vorbeşti (şi controlul emoţiilor) nu duc la o alterare a autenticităţii? Eu cred că da.

Te transforma dar asta nu inseamna ca nu mai esti autentic.

Esti altfel.

Daca un copil mic invata sa nu mai faca pe el si scapa de pampersi nu inseamna ca nu mai e autentic ci ca are un control mai bun.

La fel si cu Furia. Daca inveti sa o controlezi, sa o intelegi, sa o stapanesti, iar in urma procesului nu mai esti persoana aceea ce devenea turbata la cea mai mica problema, asta nu inseamna ca esti mai putin autentic.

Inca ceva, poate m-am exprimat aiurea si n-a fost clar, nu vorbesc despre reprimarea furiei ci despre sublimarea ei prin intelegere. Este o diferenta ENORMA intre cele doua.

Reprimarea duce la frustrari si la refulari prin alte zone. Intelegerea duce la control.

Tom Bishop a scris:

Fapt: în liceu, am rămas corigent pentru că nu am preferat să îmi stăpânesc emoţiile şi să îmi reneg credinţa.

Fapt: în facultate, am restanţe din cauză că am avut îndrăzneala să reproşez unui profesor, în prezenţa colegilor mei, inutilitatea cărţilor pe care recent le-a publicat. Pentru că eu le consider inutile. Ţi se pare că atitudinea mea, condusă 100% de impulsuri veritabile, este distructivă, nu? Şi eu cred asta, dar gândul că am fost autentic pur compensează din plin.

:)

Si eu am avut exact aceeasi pb in liceu si in facultate.

Din cauza ca doar eu si cu un coleg aveam curajul de a spune in fata profilor pb si nedreptatile, am ajuns in situatia urmatoare:

- in liceu neincheiati la materiile lor, ceea ce insemna ca nu puteam da intra in bac

- in facultate am avut tot asa un prof spaima tuturor, caruia i-am spus adevarul ingrozitor despre el in fata colegilor, ce nu indraznea nimeni sa vb nici macar prietenilor, de teama sa nu fie parat

proful a facut o criza de furie, m-a dat afara, apoi m-a tinut cu 4 la examene si reexaminari in serie timp de 3 ani, aveam restante la el pe 3 ani (6 examene) si nu puteam da licenta

Pana la urma am gasit solutii pt a intra in bac si in licenta (pe care le-am luat primul :) ), ramanand totusi autentic. Solutiile au fost neobisnuite si au insemnat aplicarea unor strategii psihologice... :)

Nu iti voi spune cum am rezolvat eu situatia cu profii din liceu, sau cu cel din facultate, si nici cum a reusit colegul meu sa termine liceul.

Sunt curios cum te vei descurca tu. Daca acesti profi au un rest de umanitate, te vor trece din mila. Dar daca dai peste un manipulator fara suflet, nu vei da licenta niciodata.

Am o prietena, din cauza unui astfel de examen, nu a reusit sa isi termine facultatea, desi a facut 4 ani. La 10 ani de la terminare, inca nu are licenta, si munceste in joburi sub pregatirea ei. Si oricat a incercat sa isi ia examenul, nu a fost trecuta. Nici din mila. Ea s-a descurajat si s-a resemnat.

Sa imi spui cum s-a terminat afacerea, cand va veni vremea licentei, sunt curios.

CavalerulJedi a scris:

se poate preveni escalarea furiei. Nu este eliminata ci prevenita sa escaleze.

Sunt de acord cu tine, dar fac o precizare: cred ca ai vrut sa spui ESCALADARE.

Escalare nu exista in romana.

In rest, de bine. :)

downtempo a scris:

Am o prietena, din cauza unui astfel de examen, nu a reusit sa isi termine facultatea, desi a facut 4 ani. La 10 ani de la terminare, inca nu are licenta, si munceste in joburi sub pregatirea ei. Si oricat a incercat sa isi ia examenul, nu a fost trecuta. Nici din mila. Ea s-a descurajat si s-a resemnat.

Daca invata materia super bine si tot nu este trecuta, cred ca poate sesiza conducerea facultatii in legatura cu abaterea profesorului. Daca nu se sesizeaza conducerea facultatii, poate apela la un avocat si poate fi dat profesorul in judecata pentru abuz in functie. Solutii cred ca sunt daca intradevar stie materia.

downtempo a scris:

Sunt de acord cu tine, dar fac o precizare: cred ca ai vrut sa spui ESCALADARE.

Escalare nu exista in romana.

In rest, de bine. :)

Ai dreptate!

Multumesc frumos pentru corectie.

CavalerulJedi a scris:

Daca invata materia super bine si tot nu este trecuta, cred ca poate sesiza conducerea facultatii in legatura cu abaterea profesorului. Daca nu se sesizeaza conducerea facultatii, poate apela la un avocat si poate fi dat profesorul in judecata pentru abuz in functie. Solutii cred ca sunt daca intradevar stie materia.

Gandeste-te ca e vorba de matematica, deci un nivel inalt, la care unele minti pot sa nu mai faca fatza dpdv al concentrarii (daca punem la socoteala ca fata era si emotiva, depresiva, etc). Adica era o materie deja ft grea in cadrul celor de la matematica.

Pe de alta parte fii sigur ca decanatul si restul profilor de la acea facultate de matematica stiau ft bine situatia, dar nu se baga, ca asa e in romania. NU doar prietena mea era in situatia aia, ci multi.

La filo in cluj sunt materii unde cad 80% dintre cursanti la examene. Toti profii de acolo stiu asta, dar nu se face nimic.

Si decanatul facultatii mele stia situatia cu proful meu care m-a picat 3 ani, au fost colegi care au incercat sa arate situatia cat de "sus" au putut, dar sa stii ca profesorii vor fi solidari intre ei si nu cu studentii.

Cel putin in Romania.

Sa spunem ca ai mers la decanat si nu ai obtinut nimic.

Oricand poti fi picat din razbunare. Daca e vorba de materii exacte ti se dau subiecte prea grele si nu mai iei 5-ul, daca e vorba de materii umaniste atunci tot ce spui e interpretabil si se rastalmaceste in defavoarea ta.

Daca te duci la ziare, atunci fii sigur ca nu vei mai termina acea facultate, dar tot nu vei rezolva nimic. Trebuie sa mergi la alta, iar anii facuti la prima facultate ii pierzi. Nu traim in Occident, din pacate...

Ca sa fii autentic in romania trebuie sa iti pui pielea la bataie. Sunt curios cum va scapa bishop cu ea netabacita.

downtempo a scris:

Gandeste-te ca e vorba de matematica, deci un nivel inalt, la care unele minti pot sa nu mai faca fatza dpdv al concentrarii

Ooops... Matematica e speciala si necesita un volum mai ridicat.

Personal, nu cred ca tine de concentrare ci de o acumulare a golurilor in intelegere.

La mine asa a cedat intelegerea.

Solutia pe care o vad eu: Khan Academy de la 1+1 pana la capat in matematica.

Nu stiu cat de departe ajunge... dar... sunt sanse maxime sa solifice intelegerea, sa intareasca baza si sa-i permita sa atace mai bine materia superioara.

Allexandrra a scris:

Ce fel de echilibru? Ce am pe un talger si ce am pe celalalt, daca se poate pune problema in termenii astia?

Nu ma refeream la asta. Eu insistam pe extreme. E bine sa le evitam, de fapt imperios necesar.

Nu-i cazul sa devenim insensibili dar nici sa ne aratam emotiile in fata unei persoane inainte de a descoperi ca merita.

Tom Bishop a scris:

am restanţe din cauză că am avut îndrăzneala să reproşez unui profesor, în prezenţa colegilor mei, inutilitatea cărţilor pe care recent le-a publicat. Pentru că eu le consider inutile. Ţi se pare că atitudinea mea, condusă 100% de impulsuri veritabile, este distructivă, nu? Şi eu cred asta, dar gândul că am fost autentic pur compensează din plin.

În viitor nu ştiu ce va fi.

In viitor te vei maturiza :P

Atitudinile de genul "am sa-ti spun exact ce cred eu despre tine" sunt de-obicei neproductive. E OK sa-i spui sincer cuiva ce crezi despre el, daca iti cere asta. Si chiar si atunci trebuie sa ai grija sa nu desconsideri persoana, atunci cand critici rezultatele activitatii ei. Dar ma indoiesc ca acel profesor ti-a cerut asa ceva

Chiar daca presupunem ca respectivele carti chiar sunt inutile, ele sunt deja publicate acum, asa ca dpdv practic aprecierea ta nu mai foloseste la nimic. Gandul ca ai fost "autentic pur" iti satisface orgoliul, dar orgoliul e o forma exagerata de mandrie.

Te-ai gandit vreodata ca de fapt nu esti prea diferit de acel profesor ? Tot orgoliul l-a facut si pe el sa-si publice acele carti inutile si tot orgoliul (pe care tu i l-ai sifonat) il face acum sa aiba grija sa ai acele restante.

CavalerulJedi a scris:

Daca invata materia super bine si tot nu este trecuta,

De-obicei, in astfel de cazuri, adevarul se afla undeva la mijloc. Studenta nu stie materia "super bine", o stie cam de 5 sau de 6. Si e adevarat ca alti colegi au obtinut acel 5 sau 6, chiar daca stiau mai putin decat studenta in cauza. Dar daca ea ar fi stiut materia de 8 sau de 9, problema s-ar fi rezolvat demult.

harald a scris:

De-obicei, in astfel de cazuri, adevarul se afla undeva la mijloc. Studenta nu stie materia "super bine", o stie cam de 5 sau de 6. Si e adevarat ca alti colegi au obtinut acel 5 sau 6, chiar daca stiau mai putin decat studenta in cauza. Dar daca ea ar fi stiut materia de 8 sau de 9, problema s-ar fi rezolvat demult.

Cam asa cred si eu ca-i situatia, de asta am si zis ca poate merge mai departe doar daca stapaneste materia.

Eu daca ar fi trebuit sa trec ultimul examen de mate din facultate pe bune si sa mai iau si o nota decenta, cred ca as fi avut nevoie de un an de studiu continuu al matematicii ca sa recuperez. Recunosc sincer ca nu numai ca n-am inteles subiectul de la examen dar n-am inteles nici rezolvarea copiata.