Lion79 3 Raportează post Postat Iunie 5, 2007 nici o fapta buna nu ramane nepedepsita Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Ravl 171 Raportează post Postat Iunie 5, 2007 Fetita are 10 ani si e o razvratita, vrea totul pentru ea, fiind mai mult decat alintata. Carentele din educatie sunt evidente ...Ce sa fac? Merita sa renunt la LINISTEA SUFLETULUI pentru a nu mai fi singura? Ce bine mi-ar prinde sfaturile unor persoane nepartinitoare.... care "liniste sufleteasca" ? aia-i singuratate, nu liniste... C Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Lion79 3 Raportează post Postat Iunie 5, 2007 care "liniste sufleteasca" ? aia-i singuratate, nu liniste... oho... eu cred ca-i al naibii de important s-o accepte in viata ei , asa cum e ea ... chiar daca asta va presupune un razboi al nervilor, insa cu dragoste si caldura ... lucrurile se pot aranja . fata aceea are nevoie de o mama , tatal nu-i poate patrunde in camara sufletului asa cum o poate face o femeie . sunt de acord cu ravl. consider ca e f important ca fetita respectiva sa o accepte pe ea.atata timp cat nu este acceptata vor exista mereu tensiuni. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
SelectAwoman 6 Raportează post Postat Iunie 5, 2007 baietii iubitului meu m-au acceptat de la inceput ... E clar , copii ii vor alaturi pe amandoi, ca sot si sotie, ca mama si tata... Dar atata timp cat este armonie in amandoua partile .. nu ar trebui sa fie nici o problema. Fac lectiile cu cel mai mare dintre baieti si s-a atasat foarte tare de mine... poate pentru ca sunt tanara sau nu stiu... poate ca am noroc. Rabdare si multa blandete. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
mareexecutor 475 Raportează post Postat Iunie 5, 2007 Deci problema ta e practic nu te acepta o pustoaica de 10 ani ? Uite sa-ti spun drept mie nu-mi placi. De la acel "tigari machiaj". Sincer cunosc "lozinca". Un sfat . Gratis ca vorba cuiva practic m`i se rupe in basca. (la?!) Ma rog. Dute. Lasa-i. Fata nu te va accepta never. Vorba ta ..sa treaca (fata) de la tigari-machiaj la... Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Miss Bitch 343 Raportează post Postat Iunie 5, 2007 Va salut pe toti! Pe scurt....Vaduva de 8 ani. Doi copii mari,cu scoli terminate... Am cunoscut un OM dar mama copilului lui inca ii da tl, il viziteaza sub pretextul...copilului...evident, e omniprezenta si i se destainuie. El mi-a tot povestit la fiecare intalnire de ea si ii repet ca nu e vindecat, ca o mai iubeste. Refuza ideea si ma asigura ca totul e sfarsit cu atat mai mult cu cat ea a ales calea unei vieti usoare si cu ceva ani in urma; aceasta fiind de fapt si cauza despartirii. Fetita are 10 ani si e o razvratita, vrea totul pentru ea, fiind mai mult decat alintata. Carentele din educatie sunt evidente dar tatal, in iubirea lui asa a crezut ca e bine(mai ales de un an si jumatate de cand o creste singur). Incercand sa ii atrag atentia fetitei la ceea ce e bine sa faca si, mai ales cum, am intalnit un refuz(de inteles intr-o anumita privinta!) si un comportament care ma face sa cred ca nu voi fi acceptata ca partenera a tatalui EI. Recunoaste in fata lui ca sfaturile mele sunt bune dar...comportarea ei e duplicitara sau chiar deranjanta de cele mai multe ori. Iar acest lucru ma doare.... Am tratat-o considerand-o copilul meu, nu numai al lui si cred ca aici am gresit. Ea era invatata sa faca ce o taia capul caci mama naturala se gandea la a arata cat mai bine...tigari, machiaj...chiolhanuri ....adulter....iar eu veneam cu normalitatea unei casnicii de 22 de ani. Ce sa fac? Merita sa renunt la LINISTEA SUFLETULUI pentru a nu mai fi singura? Ce bine mi-ar prinde sfaturile unor persoane nepartinitoare.... Sunt convinsa ca aveti sa-mi dati muuuuuuulte sfaturi, de aceea, cu multumirile anticipate, le astept! Este oarecum normal ca fetita sa reactioneze asa, doarece vede in tine ca fiind dusmanul mamei ei, ca fiind persoane care doreste sa ia locul mamei ei. Desi stie ca esti bine intentionata, tot reprezinti un pericol pentru ea. Poate ar fi mai bine sa o faci sa inteleaga ca nu asta e intentia ta, aceea de a-i lua locul mamei ei. Fosta nevasta nu ar reprezenta un pericol daca n-ai mai fi asa tematoare. Incearca sa o excluzi din gandurile tale si din viata si discutiile voastre si ai sa vezi ca vei fi mai sigura pe tine astfel. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
ellla 8 Raportează post Postat Iunie 6, 2007 (editat) ce usor de zis! dar cum? ca rareori si-au dat mana ratiunea si inima.... la mine a functionat in casnicie si doream acelasi lucru si-acum... nimic mai mult decat normalul care inseamna RESPECT. consider ca restul vine de la sine cand primeaza respectul.... sau gandesc eu gresit??????????? daca a functionat in casnicia trecuta ... nu e neaparat ca barbatii sa semene intre ei, sa aiba aceleasi valori normalul... ce e normalul? normalul tau... sunt persoane distincte de tine si iubitul si fetita lui asa ca si ei au cate un normal ideea e sa reusiti sa va intercorelati normalele astea ... nimic nu vine de la sine intr-o relatie, trebe sa construiesti fiecare clipa ... fetita ... ei bine iubitul meu are o fetita, eu am un baiat , fetita lui e lipicioasa dar putin rautacioasa...m-a acceptat baiatul meu insa nu prea i-a convenit ca iubitul meu il cam punea la punct (cu acordul meu l-am lasat sa participe la educatia lui asa cum si eu m-am implicat in educarea fetitei lui) ... in timp insa baiatul meu l-a acceptat incet incet eu cred ca tie iti trebuie ceva mai mult tact cu fetita, poate sa ii fii mai mult prietena decat mama ... :( apoi, incet incet, printre randuri, o educi ... dar cu tact si prietenie nu impunandu-te ca o mama severa care considera ca, "copilul are nevoie de educatie, trebuie pedepsit si articulat" Editat Iunie 6, 2007 de ellla Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
9lives1left 1 Raportează post Postat Iunie 6, 2007 (editat) din ce am citit in posturile tale nu cred ca ai nevoie de sfaturi. esti un om suficient de cerebral si sunt convins ca vei lua decizia cea mai potrivita. intotdeauna dragostea implica unele sacrificii, mai mici sau mai mari, dar daca omul pe care le-ai intalnit le merita, parerea mea este sa incerci sa treci peste "problema" aparuta. pana la urma nu este decat un copil pentru care tu, prin puterea exemplului, ai reprezenta un mare pas inainte. numai bine si multa bafta Editat Iunie 6, 2007 de 9lives1left Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Enki 25428 Raportează post Postat Iunie 6, 2007 Inna 51, daca as fi in locul tau nu m-as mai stradui sa ma apropii de fetita. Nu as incerca nici sa ii fiu prietena, nici mama, daca va dori ea, va veni la tine cu intrebari, si atunci da, as ajuta-o. Dar nu as incerca sa fortez o relatie cu ea, doar asa, pentru ca sunt partenera tatalui ei. Tu vezi-ti de viata ta de cuplu cu acel barbat, si nu iti strica linistea gandidu-te de ce nu te accepta fata. Cat despre fosta... din moment ce a facut magarii, si sunt separati/divortati, nu cred ca mai are vreo importanta in inima lui, decat ca mama a copilului. 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Kilkoana 1265 Raportează post Postat Iunie 6, 2007 Problema este copilul de 10 ani? Fetitei i se prezinta o situatie fara a i se oferi alternative. Nu este ea cea care trebuie sau nu trebuie sa te accepte. Ii arati ca poate oricand conta pe ajutorul tau, mai mult nu poti face. Va trebui sa traiasca cu situatia. Si nu ai de ce sa vorbesti jignitor de cea care ii este mama naturala. Nu merita sa renunti la linistea ta sufleteasca pentru nimic in lume. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
