kyroptus a scris:Iata si cateva poze care vor intari terioa "conspiratiei"!
O vor intari cam in acelasi mod in care o supradoza de viagra intareste maioneza. <_<
Poza 1, afirmatia 1: nu se vad stelele.
Incearca sa faci o poza noaptea, avind o sursa de lumina in apropiere (nu prea puternica, un bec e suficient). O sa observi urmatorul fenomen: stralucirea stelelor e mult mai slaba decit lumina reflectata de obiectele din apropiere; drept urmare daca reglezi timpul de expunere al aparatului in asa fel incit sa prinzi stelele toate celelate obiecte dimprejur vor fi supraexpuse, in timp ce daca reglezi timpul de expunere pentru obiectele din jur stelele nu vor mai apare in imagine. Acum tine cont ca sursa de lumina din poza de mai sus e soarele (practic acea poza e facuta "ziua" si cred ca nu mai e nevoie sa explic de ce nu se vad stelele ziua :evil: )
Poza 1, afirmatia 2: pata de lumina
Pata de lumina nu e in locul in care se afla umbra, ci in spatele ei. Ca o observatie personala: vizorul nu e o oglinda plata, ci convexa, deci imaginea reflectata e distorsionata (mai putin in centru, mai mult spre margini). o posibila explicatie pentru 'pata' de lumina: suprafetele inclinate diferit fata de sursa de lumina reflecta lumina diferit (e suficient sa privesti o zona deluroasa intr-o zi cu soare si o sa vezi ca nu toate pantele dealurilor sint la fel de 'luminoase').
Poza 1, afirmatia 3: inclinarea camerei
Asta e de-a dreptul stupida :P ; ce parere ai, daca inclini o oglinda imaginea reflectata de oglinda se va inclina si ea? Evident ca nu...deci e perfect normal ca imaginea reflectata de vizor sa fie dreapta chiar daca vizorul e inclinat lateral.
Poza 1, afirmatia 4: pozitia umbrelor.
In primul rind chipurile celor doi nu sint iluminate la fel; astronautul din imagine e luminat din dreapta in timp ce cel din imaginea reflectata de vizor e iluminat din fata. Se observa ca cei doi nu stau fata in fata (astronautul din imagine priveste in stinga celui care face poza).
Poza 2, afirmatia 1: cutele de pe steag
Sint doua poze luate de la distanta, din pozitii diferite, in conditii de iluminare diferite, la intervale de timp diferite (timp in care in jurul steagului s-au desfasurat diverse activitati, steagul insusi si-a modificat temperatura, etc). Nu vad cum se poate trage o concluzie pertinenta cu privire la cute. (nici macar nu sint sigur ca pozele au fost luate in cadrul aceleiasi misiuni...)
Poza 2, afirmatia 2: motorul superputernic care ar fi trebuit sa lase cratere in urma.
Google e prietenul nostru. El ne spune asa (http://astronautix.com/craft/apollolm.htm):
Ascent Stage: Main Engine Thrust: 1,588 kgf
Descent stage: Main Engine Thrust: 4,491 kgf
Observam ca modulul lunar e compus de fapt din doua etaje. Daca ai avea curiozitatea sa vezi unul din filmele care prezinta decolarea modului o sa vezi ca o parte din el (inclusiv "picoarele" ) ramine pe luna, greutatea la decolare fiind mai mica decit cea la aselenizare, de unde si motorul mai putin puternic necesar.
Mai observam ca textul asociat pozei 2 e gresit, puterea maxima a motorului e de doar 5000 kgf si nu 12000 ...cineva nu si-a facut bine temele (desi eu cred ca mai degraba nu s-a obosit sa traduca din sistemul american in cel metric...in sistem american ar veni ceva de genul thrust: 12000 pounds, ceea ce e destul de aproape de cele 5000 kgf)
Buuuuun...ce inseamna de fapt 5000kgf? Pai in primul rind in faza finala a aselenizarii n-a fost folosita decit un sfert din aceasta putere (daca ar fi mentinut motorul la putere maxima tot timpul s-ar fi intors inapoi in spatiu, nu? :roll: ); suprafata ajutajului de evacuare fiind de aproximativ 15.000 cm patrati (de fapt jetul avind un diametru mult mai mare la nivelul solului datorita imprastierii rapide in vid) asta inseamna o presiune de vreo 0,1 kg/cm patrat. Nu ma mira deci ca n-au rezultat cratere...
Un exemplu mai terestru: avionul britanic Harrier cu decolare verticala. N-am auzit sa lase gauri in pamint la decolare, desi foloseste exact acelasi principiu de functionare. 
Si oricum stratul de 'nisip' lunar nu are decit citiva centimetri grosime, solul de dedesubt fiind solid.
Poza 3, afirmatia 1: vechea poveste cu umbrele...
Pai sa vedem niste exemple: http://www.clavius.org/shad15.html
http://www.clavius.org/trrnshdow.html
Asta clarifica si problema de la poza 4, afirmatia 2 (de ce nu sint umbrele egale).
Poza 3, afirmatia 2: dupa cum am spus stratul de 'nisip' e adinc de doar citiva centimetri. Mai e cazul sa spun ca in praf uscat pina si un copil lasa urme foarte usor?
Poza 4, afirmatia 1: astronautul care coboara scara ar trebui sa nu fie luminat in nici un fel, deoarece e in umbra modului
Conform acestei explicatii sub patul tau ar trebui sa fie intuneric bezna. Dar nu e...pentru ca lumina ajunge acolo fiind reflectata de celelalte obiecte din camera. In cazul fotografiei de mai sus lumina provine de la insasi suprafata lunii, luminata de soare. Cred ca ai observat ca zilele si noptile de iarna sint mult mai luminoase atunci cind e zapada...asta ca sa-ti faci o idee asupra importantei reflexiilor pe obiecte. 
