Multe filme, documentare si articole stiintifice ne prezinta o realitate deformata si de obicei potrivnica ratiunii umane.
Se prezinta zborul spre Marte plecand de pe orbita Pamantului si direct pe suprafata martiana, cand de fapt in realitate zborul spre Marte are doua statii intermediare, mai precis nava martiana va porni de pe Luna si va cobora pe unul dintre satelitii martieni Phobos si Deimos si de aici un segment mai usor al navei va cobora efectiv pe Marte.
In acest fel navele de asolizare sunt mai mici si chiar capsule si in loc sa avem incarcaturi uriase care pornesc direct de la suprafata Terrei, vom avea mai multe nave mai mici care indeplinesc misiunea martiana pe bucati.
In acest caz navele cu propulsie clasica chimica sunt extrem de eficiente, in timp ce in spatiul interplanetar propulsia electro-ionica solara va fi eficienta pe distantele mari, producand o acceleratie slaba dar constanta pentru perioade lungi de timp, castigul total fiind unul mare ca viteza finala insumata.
Recent savantii de la NASA au cultivat bacterii, alge si licheni de sub banchiza antarctica intr-o atmosfera martiana simulata la aceleasi temperaturi si aceeasi compozitie chimica iar plantele au prosperat.
Revenind la voiajul interplanetar se spune ca nu putem proteja astronautii de radiatiile din spatiu, cand de fapt plasticul este foarte eficient alaturi de folia de aluminiu ori compozita, iar anumite meta-materiale dopate cu atomi de hidrogen, xenon ori kripton ar putea absorbi eficient razele X si gama.

.png.360d98b6e3b5aaf761301f987d190096.png)