Început de sereniti, Lun 8 mai 2006 · 12 răspunsuri · 15.153 vizualizări
m-ar interesa sa aflu daca stiti ritualuri sau obiceiuri de inmormantare din alte culturi. eu stiam ca musulmanii si evreii isi ingroapa mortii fara cosciug ci intr-un cerceaf. voi ce stiti despre alte religii? ce traditiii au? e foarte diferit fata de noi?
si nu numai despre inmormantari.. despre orice legat de alte religii...
Editat Lun 8 mai 2006 21:56
Citeva cuvinte despre daci: http://www.dacii.ro/modules.php?name=News&...article&sid=781 , apoi despre oamenii de neanderthal ( http://www.fortunecity.de/lindenpark/miro/.../neandertal.htm - "Neandertalienii aveau o comportare sociala bine inchegata, tribala, familia fiind celula de baza a organizarii. Comunicarea intre indivizi se facea printr-o limba vorbita. Batranii, care nu mai luau parte la vanatori din motive de slabiciune sau schilodare, un erau eliminati sau izolati de grup, ci erau hraniti de membri tineri, experienta lor de viata fiind transmisa mai departe, caci procuparea lor de baza era cresterea si educarea copiilor. Unelte primitive, chiar si sulite erau intrebuintate in mod curent. Foloseau oase de mamut pentru a construi colibe. Existau ritualuri de inmormantare ce se desfasurau in doua faze. Mai intai cadavrele erau spanzurate si astfel lasate pana la uscare si scheletizare, apoi osemintele erau ingropate").
Unii dintre indieni isi incinereaza mortii si arunca cenusa in Gange.
- ma gheo, ma, apai la voi cum ii treaba cand moare cate cineva, il ingroapa cu popa?
- da, ma ioane, ma.
- au, bolunzilor !
- apai di ce, ma ioane ? no, amu la voi cum ii ?
- baaaa, pai la noi popa ramane afara, ma ... !
dark_light a scris:- ma gheo, ma, apai la voi cum ii treaba cand moare cate cineva, il ingroapa cu popa?- da, ma ioane, ma.
- au, bolunzilor !
- apai di ce, ma ioane ? no, amu la voi cum ii ?
- baaaa, pai la noi popa ramane afara, ma ... !
ha,ha...tare rau!
dark_light a scris:- ma gheo, ma, apai la voi cum ii treaba cand moare cate cineva, il ingroapa cu popa?- da, ma ioane, ma.
- au, bolunzilor !
- apai di ce, ma ioane ? no, amu la voi cum ii ?
- baaaa, pai la noi popa ramane afara, ma ... !
Ziua buna !
LA mozaici lucrurile se desfasoara cam asa:
In zilele noastre obiceiurile funerare ale reformatilor difera de cele ale aschenezilor(evrei care la inceputul Evului Mediu erau raspanditi pe tot cuprinsul Europei de N-V) si ale sefarzilor(urmasi ai evreilor care au trait in Spania si Portugalia, inaintea expulzarii din 1492) traditionali. La reformati, imbalsamarea si incinerarea sunt in general acceptate si se gasesc destul rabini dispusi sa tina slujba funebra la crematoriu. Atunci cand se practica inhumarea ceremonia poate fi intarziata mai multe zile, iar in locul giulgiului traditional, defunctul este imbracat in haine obisnuite, fara sal de rugaciune si fara pamant din Israel in sicriu.
In cimitire nu se rezerva locuri speciale pt preoti (desi sunt parcele intregi cu capete luminate evreiesti)si nu exista prevederi speciale pt sinucigasi.
Inhumarea mortilor in traditia evreiasca presupune depunerea defunctului in pamant sau sub o gramada de pietre.
Sarcina ingroparii mortilor revine in prima instanta femiliei. Daca defunctul nu are rude, sau acestea dintr-un motiv sau altul, nu sunt in masura sa intreprinda cele cuvenite, sarcina revine comunitatii. Obligatia este valabila si pt cadavrul descoperit la marginea drumului:acesta trebuie ingropat cat mai aproape de locul unde a fost gasit.
In general, comunitatile evreiesti mai mari au o asa-numita societate sfanta care se ingrijeste de inmormantari. Deoarece inhumarea mortilor este una dim poruncile pozitive ale Pentateuhului, toti cei care participa activ la o inmormantare trebuie sa fie de preferinta evrei.
CAndva, daca un evreu decedat trebuia inhumat in prima zi a unei sarbatori, legea permitea ca defunctul sa fie inhumat de neevrei. Acum acest procedeu este evitat si se prefera amanarea funerariilor pana ce evreii se pot ocupa de cele necesare.
Inhumarea trebuie efectuata intr-un interval cat mai scurt de la deces.Legea iudaica nu admite intarzierea decat in imprejurari speciale:ca sa poata ajunge rudele de departe, sa fie timp pt pregatirea giulgiului etc Deseori ceremonia intarzie peste cele 24 de ore. In special la Ierusalim inmormantarea poate avea loc si noaptea, inclusiv noaptea de dupa incheierea Sabatului.
Nu se fac inmormantari de sarbatorile: Sabat, Anul nou.
A fi ingropat in pamantul lui Israel e o mare cinste. Unii evrei, nu neaparat practicanti isi cumpara locuri de vezi in Israel. Cand inmormantarea are loc in diaspora, exista obiceiul de a aseza putin pamant din Israel in sicriu, sub capul sau trupul defunctului.
Maimonide (mare invatat evreu) sustinea ca evreii trebuie sa fie ingropati in sicrie de lemn.Unii evrei fac gauri pe fundul sicriului ca defunctul sa intre in contact direct cu pamantul. In sicriu mortul este dus la groapa cu capul inainte.
S-au iscat unele controverse cu privire la obiceiul de a pune flori pe sicriu sau pe mormant, obicei raspandit printre evreii din tarile musulmane. Controverse iscate pe motiv ca ar fi o imitatie a practicilor neevreiesti.
Copiii nascuti morti sau care mor inainte de a implini 30 de zile trebuie de asemenea inhumati dar nu se tine doliu in acest caz.
Am sa revin, daca se va vrea cu mici date despre slujba funebra...acum fac o mica pauza.
Haruka a scris:Am sa revin, daca se va vrea cu mici date despre slujba funebra...acum fac o mica pauza.
Personal, eu vreau sa aflu mai multe.
Slujba funebra la mozaici
Textele prescrise pt citire si ordinea lor in cadrul ceremoniei de inmormantare variaza de la un rit la altul si chiar in interiorul riturilor aschenaz si sefard.
Printre trasaturile comune sunt: sfasierea vesmintelor de catre cei indoliati, versetele biblice si extrasele liturgice psalmodiate de rabin.Elogiu funebru este rostit fie in capela funerara fie cand cosciugul este coborat in mormant iar cei de fata ajuta la acoperirea acestuia cu pamant. Rugaciunile de pomenire a indoliatilor incheie slujba propriu-zisa.
*Slujba funebra de rit aschenaz
Rudele si prietenii defunctului se intalnesc la cimitir, unde cei indoliati recita: "Binecuvantat fie judecatorul adevarului", sfasiindu-si vesmintele.
Cei care nu au fost in cimitir in ultimele 30 de zile trebuie sa recite o binecuvantare speciala.
In Israel in mod deosebit elogiul funerar este rostit in capela cimitiruluiin in fata cosciugului care apoi e dus la mormant. Rabinul citeste apoi a 2 a binecuvantare:"Tu esti atotputernic"
In zilele cand nu se recita Tahnun (rugaciune adaugata recitarii la slujbele de dimineata si dupa amiaza din zilele lucratoare. Este compusa din mai multe rugaminti, invocand indurarea divina), in ajun de Sabat si de sarbatori sunt spuse alte versete biblice...
In anumite comunitati din diaspora unele parti ale slujbei sunt repetate in limba locului.
In timp ce conduce cortegiul pana la mormant rabinul psalmodiaza Ps 91, el (rabinul) poate face 3 pauze pt a le da posibilitatea participantilor sa-si exprime oful.
Familia mortului arunca cateva lopeti cu pamant pana ce mormantul este acoperit, rudele mortului recita ceva legat de invierea mortilor si de restaurarea Ierusalimului.
Participantii se aliniaza pe 2 randuri printre care trec cei indoliati pt a primi formula traditionala de consolare: Fie ca Atotputernicul sa te intareasca pe tine ca si pe ceilalti loviti de jale al Sionului si ai Ierusalimului.
Inainte de a parasi cimitirul , se smulg cateva fire de iarba recitand un verset din Psalmi (fie Ps 72, 16 fie Ps 103,14) Toti se spala pe maini si unii recita Isa 25,8
*Slujba funebra de rit sefard
Sefarzii incep deseori slujba funebra la sinagoga, nu la capela cimitirului iar femeile pot sa asiste numai la aceasta si sa lipseasca la inhumarea propriu-zisa. La sinagoga, dupa Kadis (rugaciune in aramaica) evreii obisnuiesc sa sufle din sofar (un soi de corn de berbec) daca defunctul a avut urmasi
Sefarzii recita Ps 91 pt un barbat si Ps 31 pt o femeie. Au obiceiul de a inconjura sicriul de 7 ori rugandu-l pe D-zeu sa se indure de cel mort. Cortegiul face 7 opriri in drum spre mormant in fata caruia se recita de 3 ori Ps 78,38 in timp ce trupul este coborat in groapa. Apoi indoliatii isi sfasie hainele si recita Kadis dupa care se spune Haskava (rugaciunea pt odihna sufletului)
La inmormantarea unei femei se recita Ps 16.
La evreii spanioli si portughezi ceremonia funebra incepe si se sfarseste in capela cimitirului, unde cei de fata isi sfasie hainele inainte de a porni spre mormant.
Si sefarzii obisnuiesc sa rupa acele firicele de iarba si sa se spele pe maini la iesirea din cimitir.
yeap, super, mai vrem, [haruka] !
;)
dar de unde sunt luate?
Unele din spuse sunt din ce am retinut eu din cele citite altele din cartea: "Dictionar enciclopedic de iudaism" Ed Hasefer Bucuresti 2001