nimeni dnimic a scris:In viziunea mea actuala, logica este un act de traire alcatuit dintr-o componenta de gandire si o componenta afectiva, altfel spus, este un atasament, o convingere.
Ai raspuns, da.
CONVÍNGERE, convingeri, s. f. Acțiunea de a (se) convinge; convicțiune. ♦ Părere fermă asupra unui lucru. ◊ Loc. adv. Cu convingere= ferm, hotărât, răspicat. Fără convingere = în chip vag, nehotărât; fără entuziasm, fără tragere de inimă, în silă. – V. convinge.
Sursa: DEX '98 (1998)
Convingerea este o parere ferma;
PĂRÉRE, păreri, s. f. 1. Opinie, punct de vedere; concepție, idee, credință.
Sursa: DEX '98 (1998)
FERMITÁTEs. f. Însușirea de a fi ferm, starea a ceea ce este ferm; stabilitate; hotărâre neclintită, tărie morală, statornicie. – Ferm+ suf.-itate (după fr.fermeté).
Sursa: DEX '98 (1998)Fermitatea este componenta convingerii, care ii ofera acesteia caracter afectiv, fermitatea nu e numai un act de vointa banal, prin afectivitate vointa devine putere, altfel am fi legume umblatoare oricat liber arbitru ne-am aloca, afectivitatea ne da tarie, "determinare", in tot ceea ce facem.
Daca logica nu e neaparat adevarata si nici fermitate, atunci logica e doar o parere oarecare, o banalitate pana si pentru cel ce o enunta (traieste).
Nimic, dar absolut nimic din ceea ce traieste un om, nu are cum sa nu fie act de constiinta, emergenta creierului este actul de constiinta (pana la noi descoperiri).
Corect, proceseaza logic din perspectiva celui ce e la fel de robotizat ca si masina, a celui ce uita ca masina proceseza un set de axiome relative, a celui ce a statuat logica, "gandirea corecta", a sa sau a altora ca fiind adevar indubitabil.
Logica e o convingere personala, o credinta personala indiferent pe ce se bazeaza.
Nici bulimicul nu simte de unde i se trage, mai ales acuma cand se cultiva la greu denaturarea patimilor ca fiind boli.
Nici cel ce citeste un text nu isi da sema ca de fapt si-a format algoritmii recunoasterii formei, simbolisticii generale a cuvintelor, dar la temelia acestei culturi sta invatarea recunoasterii literelor si citirea pe litere.
Noi suntem asa de pierduti in conventionalism incat am ajuns sa consideram o bautura racoritoare (si enorm de multe altele), sintetica evident, drept firescul natural; asta pana ce distructiva dobandeste putere de corupere a naturaletii functionale; pe urma sa vezi si sa nu crezi, incepe durerea ce urmeaza intotdauna placerii
Logica e o convingere personală, poate că e bine spus aşa. Sau poate mai bine spus ar fi că prin intermediul logicii ajungem să avem convingeri personale din ce în ce mai conforme cu realitatea. Şi aici trebuie subliniat că prin intermediul logicii, adică pe măsură ce ne cultivăm logica, ajungem să avem convingeri din ce în ce mai îndreptăţite, mai aproape de realitate, adică mai aproape de ceea ce este şi nu de ceea ce pare a fi. Şi asta spre deosebire de o serie de (false) "convingeri" la care ajungem din diverse motive: fie asumându-ne în mod necritic tradiţii neconforme cu realitatea, fie că nu reuşim să facem distincţia între un act logic şi unul afectiv etc.
Da, suntem pierduţi în convenţionalism tocmai prin faptul că nu înţelegem importanţa logicii şi pentru că nu ne-o cultivăm.
Tu de fapt ce vrei să spui? Că afectivitatea, emoţiile ne influenţează gândirea şi deciziile din viaţa de zi cu zi? Păi ăsta e un lucru cert, un truism deja. Sigur, scopurile şi deciziile noastre sunt influenţate de dorinţele noastre, de factorul afectiv - şi asta e un lucru subliniat de Platon şi de întreaga filosofie greacă de mai bine de 2000 de ani. Dar a spune că, te citez, "logica este un act de traire alcatuit dintr-o componenta de gandire si o componenta afectiva", în opinia mea nu e corect. mai corect spus, poate, ar fi că un act de trăire al omului este alcătuit dintr-o componentă logică şi una emotivă, afectivă. Componenta logică este una iar componenta afectivă este alta. Sigur că componenta afectivă, emoţională, ne influenţează deciziile, însă hai să facem totuşi distincţie între logică şi afectivitate. Logica ar fi, simplu spus, cea care se ocupă de formele si legile generale ale raţionarii corecte.



