Logica - analiza atipica

Va propun sa analizam fenomenul numit logica (act logic de realitate), dintr-o perspectiva mai putin evidentiata.

In viziunea mea actuala, logica este un act de traire alcatuit dintr-o componenta de gandire si o componenta afectiva, altfel spus, este un atasament, o convingere.

Nimeni nu traieste sclipirea ce il face sa considere ideea (informatia referitor la orice act de realitate) ca fiind ceva logic, pana ce nu traieste emotia fermitatii care ofera prin alipire de idee, incredintarea.

deci fara emotii nu am mai putea gândi logic ? nu am mai putea constata relatii intre obiecte, evenimente din realitate ?

ca mintea mea sa poata realiza ca un obiect este mai mare(in dimensiune) decat altul are nevoie de o componenta afectiva ?

o maşină iti poate spune ca un obiect este mai mare decat altul dar fara a avea nevoie de aceasta componenta afectiva. deci logica este posibilă fără afecte.

In realitatea naturii, nu exista mai mare si mai mic, tot asa cum nu exista bine si rau, doar in mintea omului apar aceste convingeri intelectuale.

Iar convingerea, asa cum spunem, are doua componente, una informationala, ideea, iar alta afectiva, fermitatea acelei idei, este doar un atasament.

O masina nu poate "spune" nimic, decat prin prisma algoritmilor umani conform carora ea e programata, iar umanul functioneaza cum am spus mai sus.

Daca nu e asa, as fi bucuros sa aflu cum e de fapt.

Asa cum am zis, de gandit gandim non-stop, dar gandirea logica presupune corectitudinea gandirii, ori corectitudinea a orice, se bazeaza numai si numai pe incredintarile celor ce legifereaza acea gandire ca fiind corecta.

nimeni d’nimic a scris:

In realitatea naturii, nu exista mai mare si mai mic, tot asa cum nu exista bine si rau, doar in mintea omului apar aceste convingeri intelectuale.

Iar convingerea, asa cum spunem, are doua componente, una informationala, ideea, iar alta afectiva, fermitatea acelei idei, este doar un atasament.

O masina nu poate "spune" nimic, decat prin prisma algoritmilor umani conform carora ea e programata, iar umanul functioneaza cum am spus mai sus.

Daca nu e asa, as fi bucuros sa aflu cum e de fapt.

Asa cum am zis, de gandit gandim non-stop, dar gandirea logica presupune corectitudinea gandirii, ori corectitudinea a orice, se bazeaza numai si numai pe incredintarile celor ce legifereaza acea gandire ca fiind corecta.

Foarte frumos!

Nici eu nu cred ca logica poate fi despartita de afecte, ceea ce numim noi rezultat al unei gandiri logice nu este altceva decat amprenta pe care si-au pus-o asupra noastra toate experimentele traite de-a lungul vietii, care astazi ne determina sa gandim intr-un anume fel si sa tragem anumite concluzii, experiente care au avut si o componenta emotionala.

Redondo a scris:

o maşină iti poate spune ca un obiect este mai mare decat altul dar fara a avea nevoie de aceasta componenta afectiva. deci logica este posibilă fără afecte.

Mai Redondo, iar personifici uneltele ? Parca iti explicasesi ceva. O masina nu iti spune nimic. O masina nu functioneaza pe baza de semantism, ci e pur sintactica. Masina nu functioneaza pe baza niciunei logici. Ea doar muta simboluri de colo-colo. Ca la final afiseaza pe ecran "3>2" nu inseamna absolut nimic dpdv al masinii. Ci doar din punctul de vedere al observatorului care stie deja ce e ala ecran, ce e ala 3, ce e ala 2, ce inseamna sa fie mai mare sau mai mic si in final sa poate evalua valoarea de adevar al lucrului scris pe ecran. Dar pentru o masina nu exista nici ecran, nici 3, nici 2, nici >, nici nimic.

Iar acum despre intrebarea principala a topicului. E o chestie cam suspecta toata faza asta cu logica, avand in vedere ca la fel ca orice alt proces constient, functioneaza pe baza de intelegere. Doar ca intelegerea asta nu e chiar ceva absolut. Poate aparea oricand. In vise vezi unicorni roz si intelegi ca e perfect normal sa vezi asa ceva. Cred ca ceea ce se intampla cu logica e ca e logic atata timp cat corespunde cu structura deja existenta a universului in care ne gasim. Si cum am evoluat ca sa ne adaptam la univers, e normal sa cream o asa zisa "logica", care sa corespunda relatiilor "logice" apriori care se gasesc in universul nostru. Si simtul nostru de intelegere, s-a adaptat la aceasta realitate obiectiva. Asa ca atunci cand descoperim teoreme matematice, intelegerea se activeaza in cazuri precise, care corespund cu realitatea din jur, nu ca in vise in care se activeaza in cazuri mai putin precise.

LÓGICĂ, logici, s. f. I. 1. Știință a demonstrației, al cărei obiect este stabilirea condițiilor corectitudinii gândirii, a formelor și a legilor generale ale raționării corecte.
Sursa: DEX '09 (2009)

ÎNȚELÉGE, înțelég, vb. III. 1. Tranz. A-și face, a avea o idee clară și exactă despre un lucru, a pătrunde, a cuprinde cu mintea;.................
Sursa: DEX '98 (1998)

Dupa cum se poate observa, in ambele cazuri definitiile se refera la corectitudinea, exactitatea gandirii.

Care e competenta la nivel de individ, care decide corectitudinea, exactitatea gandirii sale sau a altora?

nimeni d’nimic a scris:

Care e competenta la nivel de individ, care decide corectitudinea, exactitatea gandirii sale sau a altora?

Accesul la lumea platonica a adevarurilor matematice. Cel putin de parerea asta este Penrose. Nu ma pricep eu la matematica, dar spune o chestie interesanta despre o teorema de-a lui Godel. Cica sunt unele teoreme pe care nu le poti demonstra folosind niciun calculator. Si cu toate astea, noi putem face lucrul asta. Deci e ceva ce tine de constiinta. Na, la urma urmei poti face tot felul de analize logice, formale, rationale, argumentate, despre ce anume reprezinta o gandire corecta. Dar cel mai la baza, lucrurile iar se lovesc de insasi existenta constiintei. Incat nu cred ca poti vorbi la modul serios despre conceptele enumerate mai sus, fara a face apel si la constiinta. Asa ca pana nu stim ce e constiinta, putem la fel de bine sa spunem ca logica e magie. Cam asta ar fi raspunsul meu...

Abc2009ro a scris:

Accesul la lumea platonica a adevarurilor matematice. Cel putin de parerea asta este Penrose. Nu ma pricep eu la matematica, dar spune o chestie interesanta despre o teorema de-a lui Godel. Cica sunt unele teoreme pe care nu le poti demonstra folosind niciun calculator. Si cu toate astea, noi putem face lucrul asta. Deci e ceva ce tine de constiinta. Na, la urma urmei poti face tot felul de analize logice, formale, rationale, argumentate, despre ce anume reprezinta o gandire corecta. Dar cel mai la baza, lucrurile iar se lovesc de insasi existenta constiintei. Incat nu cred ca poti vorbi la modul serios despre conceptele enumerate mai sus, fara a face apel si la constiinta. Asa ca pana nu stim ce e constiinta, putem la fel de bine sa spunem ca logica e magie. Cam asta ar fi raspunsul meu...

Candoare coane, ai dreptate.

Acuma depinde si cum definim constiinta, spectrul e foarte larg, de la "totul", la "inxeistenta".

Din perspectiva mea actele prefinale si finele sunt acte de constiinta (nu abordez aspectele inconstiente, ne complicam), dar nu as vrea sa deviem momentan de la ideea mea.

Este actul logic, un act de convingere, o incredintare?

CONVÍNGERE, convingeri, s. f. Acțiunea de a (se) convinge; convicțiune. ♦ Părere fermă asupra unui lucru. ◊ Loc. adv. Cu convingere= ferm, hotărât, răspicat. Fără convingere = în chip vag, nehotărât; fără entuziasm, fără tragere de inimă, în silă. – V. convinge.

Sursa: DEX '98 (1998)

nimeni dnimic a scris:

Este actul logic, un act de convingere, o incredintare?

CONVÍNGERE, convingeri, s. f. Acțiunea de a (se) convinge; convicțiune. ♦ Părere fermă asupra unui lucru. ◊ Loc. adv. Cu convingere= ferm, hotărât, răspicat. Fără convingere = în chip vag, nehotărât; fără entuziasm, fără tragere de inimă, în silă. – V. convinge.

Sursa: DEX '98 (1998)

Da.

nimeni dnimic a scris:

logica este un act de traire alcatuit dintr-o componenta de gandire si o componenta afectiva, altfel spus, este un atasament, o convingere.

LÓGICĂ, logici, s. f. I. 1. Știință a demonstrației, al cărei obiect este stabilirea condițiilor corectitudinii gândirii, a formelor și a legilor generale ale raționării corecte.

Sursa: DEX '09 (2009)

Păi, după cum ai definit logica, zi-mi şi mie unde e componenta afectivă...

te folosesti de dictionar de parca acolo ar fi adevarul absolut...

nimeni d’nimic a scris:

In realitatea naturii, nu exista mai mare si mai mic, tot asa cum nu exista bine si rau, doar in mintea omului apar aceste convingeri intelectuale.

daca oamenii nu ar mai fi, ar disparea si conceptele de bine si rău. dar daca oamenii nu vor mai fi, diferentele intre obiecte, universul, fortele acestuia tot vor exista. cum ajung sa fie interpretate de mintea noastra, e altceva, dar important e ca noi interpretam ceva ce există.

Abc2009ro a scris:

Masina nu functioneaza pe baza niciunei logici. Ea doar muta simboluri de colo-colo.

si eu ti-am mai dat exemplul jocului de sah care actionează logic. daca muta simboluri de colo colo asta nu exclude logica maşinii. daca le mută după anumite reguli sau înspre a indeplini un scop atunci are o logică. daca mută random atunci nu are logică.

logica nu este neaparat adevarata adica nu trebuie sa corespunda neaparat adevarurilor realităţii. e posibil ca ce-ţi rezultă intr-un sistem logic sa nu fie adevarat sau corect in realitate.

logica nu implică conştiinţă, conştienţă, emoţii şi nici liber arbitru.

daca unei maşini ii dai un set de axiome si ea iti produce propozitii valabile in acest sistem(adevărate) atunci aceasta maşină procesează logic.