Nu ma regasesc in lumea de azi

[chihlimbar 3]

Salut.

Am urmatoarea problema si nu stiu deloc cum s-o scot la capat: nu ma regasesc catusi de putin in lumea in mijlocul careia traiesc. Adica toate lucrurile dupa care alearga persoane din jurul meu - cum ar fi bani, telefoane mobile, masini, sex, distractie, cluburi, prestigiu social, diplome, etc. - ma lasa complet rece.

Nu sunt nici de moda veche, nici mai in varsta: am aproape 21 de ani. Cel mult s-ar putea spune despre mine ca am o puternica nevoie de-a gasi frumosul in viata. Dar oricat de mult m-as chinui, uneori ma simt complet strain de tot ce vad: toate reclamele colorate care te asalteaza peste tot, tot tam-tam-ul care se face la un amarat de meci de fotbal, toate articolele despre vedete care apar prin reviste si tipele semi-dezbracate pe care le dau toata ziua la televizor - in toate aceste lucruri nu reusesc sa gasesc nimic frumos. Sunt atragatoare, da. Dar frumoase nu.

Nu gasesc nimic placut nici in cunoasterea academica de azi, imbacsita de teorii peste teorii, care mai de care mai abstracte. Nici pentru economia transformata intr-o competitie fara sens sau pentru vesnicul circ din politica nu pot sa am un interes real.

Ma simt inchis ca intr-o cochilie si as vrea mereu sa ies si sa vorbesc cu ceilalti despre lucruri cu adevarat omenesti, din orice domeniu, numai sa le gasesc un sens. Dar nu reusesc, lumea nu mai e interesata de asa ceva, mai toti prefera sa ia lucrurile asa cum sunt iar sensul nu mai conteaza.

Ce ma sfatuiti sa fac?

[flori de camp 33]

Ramai asa cum esti si cauta-ti anturaje cu oameni care impartasesc aceleasi idei ca si tine. Vor fi putini acei oameni, dar exista.

Ma bucur ca mai exista si astfel de persoane, in special in randul celor tineri. Succes! :offtopic:

[Varuna 2]

:offtopic: As fi cinica sa spun ca ma bucur de inadaptarea ta, dar ma bucur de fiecare data cand cineva da semne ca nu e ca turma. Si, asa cum spune si flori de camp, mai cu seama cand e vorba de cineva tanar. Sfaturi... nu sunt in masura... Cred ca mai exista oameni care iti impartasesc parerile, dar tocmai din cauza acestei structuri pot fi mai retrasi si mai greu de gasit. Dar sanse exista. :ok:

[Wahaha 0]

Salut.

Am urmatoarea problema si nu stiu deloc cum s-o scot la capat: nu ma regasesc catusi de putin in lumea in mijlocul careia traiesc. Adica toate lucrurile dupa care alearga persoane din jurul meu - cum ar fi bani, telefoane mobile, masini, sex, distractie, cluburi, prestigiu social, diplome, etc. - ma lasa complet rece.

Nu sunt nici de moda veche, nici mai in varsta: am aproape 21 de ani. Cel mult s-ar putea spune despre mine ca am o puternica nevoie de-a gasi frumosul in viata. Dar oricat de mult m-as chinui, uneori ma simt complet strain de tot ce vad: toate reclamele colorate care te asalteaza peste tot, tot tam-tam-ul care se face la un amarat de meci de fotbal, toate articolele despre vedete care apar prin reviste si tipele semi-dezbracate pe care le dau toata ziua la televizor - in toate aceste lucruri nu reusesc sa gasesc nimic frumos. Sunt atragatoare, da. Dar frumoase nu.

Nu gasesc nimic placut nici in cunoasterea academica de azi, imbacsita de teorii peste teorii, care mai de care mai abstracte. Nici pentru economia transformata intr-o competitie fara sens sau pentru vesnicul circ din politica nu pot sa am un interes real.

Ma simt inchis ca intr-o cochilie si as vrea mereu sa ies si sa vorbesc cu ceilalti despre lucruri cu adevarat omenesti, din orice domeniu, numai sa le gasesc un sens. Dar nu reusesc, lumea nu mai e interesata de asa ceva, mai toti prefera sa ia lucrurile asa cum sunt iar sensul nu mai conteaza.

Ce ma sfatuiti sa fac?

 

Sinucide-te !

[Varuna 2]

Sinucide-te !

Tu ce-ai, papusa, asa, de dimineata? :offtopic:

[Wahaha 0]

A, nimic.

In principiu, ma regasesc in chihlimbar.

"Ma simt inchis ca intr-o cochilie si as vrea mereu sa ies si sa vorbesc cu ceilalti despre lucruri cu adevarat omenesti, din orice domeniu, numai sa le gasesc un sens"

Daca vrei, de ce nu o faci ?

Care sunt lucrurile pe care le consideri omenesti ?

[misu183 0]

Consulta un psiholog sa-ti faca o evaluare si vezi dupa aceea ce-ti spune.

 

Macar stii clar daca te confrunti sau nu cu o mica depresie.

Ceea ce citesc eu la tine arata mai mult a lipsa "chefului" de a trai.

Nimic nu te mai atrage sau bucura.

Ca ceea ce vezi in jurul tau consideri ca e de nivel submediocru, asta n-are rost sa intram in argumente pro si contra.

 

Si faptul ca te duci pina la un psiholog nu inseamna ca esti nebun cum multi de la noi tind sa creada.

Ei sa ramina cu parerea lor.

 

 

 

 

 

Sinucide-te !

 

Ti-a luat mult sa scoti "perla" asta?

:offtopic:

[flori de camp 33]

Consulta un psiholog sa-ti faca o evaluare si vezi dupa aceea ce-ti spune.

 

Macar stii clar daca te confrunti sau nu cu o mica depresie.

Ceea ce citesc eu la tine arata mai mult a lipsa "chefului" de a trai.

Nimic nu te mai atrage sau bucura.

Ca ceea ce vezi in jurul tau consideri ca e de nivel submediocru, asta n-are rost sa intram in argumente pro si contra.

 

Si faptul ca te duci pina la un psiholog nu inseamna ca esti nebun cum multi de la noi tind sa creada.

Ei sa ramina cu parerea lor.

Ti-a luat mult sa scoti "perla" asta?

:offtopic:

 

Faptul ca are un alt mod de a gandi duce la scaderea comunicarii cu cei din jur. Iar comunicarea este destul de importanta pentru oameni. Consider ca ne putem gasi resursele in noi insine, nu trebuie neaparat sa mergem la psiholog. Am fost la psiholog dar tot in mine am gasit resursele de a merge mai departe, caci eu chiar eram sinca mai sunt, desi nu in aceeasi masura, intr-o depresie.

 

Poate ar trebui sa caute mai mult pe cei care ii impartasesc gusturile si mentalitatea despre viata. Pe net..in realitate....Cum se va simti mai bine, mai in largul lui/ei. sau poate ar trebui sa inceapa cu o introspectie....la ora asta nu prea sunt in ale mele ca sa pot da si alte sfaturi. dar ce ar fi sa ne spuna ce gen de carti citeste, ii plac.

[chihlimbar 3]

flori de camp:

Ramai asa cum esti si cauta-ti anturaje cu oameni care impartasesc aceleasi idei ca si tine. Vor fi putini acei oameni, dar exista.

Da, cunosc astfel de oameni, numai ca ii vad destul de rar. Fiecare e prins in propriile mreje sociale si rareori gasim timp sa ne intalnim. Poate nici nu ma tin eu suficient de capul lor. Nu prea sunt insistent din fire.

 

Varuna:

As fi cinica sa spun ca ma bucur de inadaptarea ta, dar ma bucur de fiecare data cand cineva da semne ca nu e ca turma.

"... ca nu e ca turma" - nu stiu, suna putin a superioritate. Eu incerc sa nu privesc pe nimeni de sus. Daca celor mai multe persoane le plac unele chestii si mie nu, nu vreau sa zic eu ca ei ar gresi. Dar nici nu pot sa ma prefac ca mi-ar placea acele lucruri, doar de dragul integrarii sociale.

 

Wahaha:

"Ma simt inchis ca intr-o cochilie si as vrea mereu sa ies si sa vorbesc cu ceilalti despre lucruri cu adevarat omenesti, din orice domeniu, numai sa le gasesc un sens"

Daca vrei, de ce nu o faci ?

Care sunt lucrurile pe care le consideri omenesti ?

Orice poate fi omenesc, inclusiv toate lucrurile pe care le-am enumerat eu mai sus, cu conditia sa fie facute cu respect si grija pentru ceilalti. Economia poate fi omeneasca daca producatorul e atent ca produsul sau sa fie benefic pentru cel caruia i-l vinde, nu sa toarne tone de conservanti intr-un aliment pentru ca iese mai ieftin. Invatamantul poate fi omenesc daca iti transmite un sentiment de veneratie fata de intelepciunea din natura si din om, si nu doar teorii care mai de care mai greu de digerat. Si asa mai departe.

Poate sunt persoane pentru care poate sa para ceva sentimentalist si lipsit de pragmatism, dar nu e deloc asa. Sunt pur si simplu niste dorinte care sa motiveze lucrul cu placere si sa dea sens acelei activitati. Dar multe persoane nu vad deloc utilul in asa ceva, de aceea mi-e foarte greu sa le comunic lucrurile astea.

 

misu183:

Ceea ce citesc eu la tine arata mai mult a lipsa "chefului" de a trai.

Nimic nu te mai atrage sau bucura.

Ca ceea ce vezi in jurul tau consideri ca e de nivel submediocru, asta n-are rost sa intram in argumente pro si contra.

N-am spus ca as considera "de nivel submediocru", ci ca nu gasesc sensul. Mi se pare ca totul merge dintr-o inertie mecanica, independent de un sens adevarat sau nu. De exemplu sunt comercializate nenumarate lucruri complet inutile, doar pentru ca li se face reclama si se urmareste profitul.

Nici de o "lipsa a chefului de a trai" nu sufar, poate doar de dificultatea de a aprecia o situatie general acceptata. Pe cont propriu pot avea foarte mult chef de viata, dar in intalnirile cu altii ma lovesc mereu de o rigiditate, pentru ca alte persoane n-au nici o dorinta de a trece peste interesul imediat si a privi lucrurile mai "in perspectiva". Cu acest fel de a trai viata pentru ca "asa se poarta" nu pot sa m-obisnuiesc.

[Varuna 2]

Termenul de "turma" mi-l asum, nu proiectez atitudinea mea pe ceea ce spui tu. Eu asa vad lucrurile: oameni care gandesc ca tine nu gandesc ca turma, iar turma face ca lumea asta in care nu te regasesti sa fie asa cum e.

Cat despre sfatul cu psihologul... ce poate face el decat sa te "ajute" sa te adaptezi, sa te "dai pe brazda", cand de fapt problema nu e la tine? Nu spun ca sunt inutili (exista oameni daruiti si pe la noi in domeniul asta, desi cred ca nu atatia cat ar trebui...), dar nu intr-o astfel de problema. Sa te faca sa te accepti asa cum esti? Nu mi se pare ca ai nici problema asta, dimpotriva...