Vindecare prin iertare ?

InPingule, parca esti o cotofana, care ii ciocaneste in cap pe aia de o inerveaza.

Pai cam asa este, de obicei cei care afiseaza duritate exagerata sunt cei mai sensibili. Este poate o metoda de auto protejare emotionala. Acum asta nu inseamna ca sunt o papa lapte. Cateodata pot fi a real hard bitch.

Lizbeth a scris:

In cazul asta, esti unica posesoare a unei mame fara instinct matern.

Hai sa-ti spun o faza....acum cateva luni vorbeam cu ea pe Skype video si eram cu ala mic in sufragerie. Dupa ce s-a jucat el putin a venit la mine sa-l iau in brate, mi-a pus manutele dupa gat si vroia sa ma muste de obraz in joaca. L-am imbratisat si m-am apucat sa-l pupacesc, cand ea de colo " Vai draga da ce iubire mare intre voi". Nu am zis nimic ca pe moment chiar nu am stiut cum sa o iau. Nici acum nu stiu cum sa interpretez chestia. Weird.

Naeema a scris:

Pai asta e, macar de as vedea ceva din partea ei dar nu vad.

Nu am avut o viata grea in sensul ca nu mi-a lipsit nimic cu exceptia unei relatii sanatoase cu mama. Si ea a fost si este un tip de persoana cam ca mama lui Liz. Perfectionista, rigida, rece, exigenta, stricta, vesnic nemultumita de cei din jur, control freak si adepta ideii de tough love. Daca i te plangi de ceva si ai nevoie de alinare sau doar sa te asculte in tacere, sa poti plange pe umarul ei, nu e in stare sa dea aceste lucruri. Raspunsul ei ar fi ceva dur de genul "Mno asta este. A cui e vina ? Ai stiut ca asa si pe dincolo, tu ai ales, decis, facut...acum suporti ca nu ai incotro. De ce te plangi la mine ? Eu ce sa-ti fac ?". Dupa care se apuca sa se vaite de propriile ofuri si nadufuri.

Odata s-a suparat ca nu am contactat-o cam vreo saptamana si cand i-am spus ca am fost bolnava si am stat in pat, ca nu am avut energie si chef sa vorbesc cu nimeni si ca in loc sa faca gargara ar trebui sa aiba putinma empatie si intelegere, imi scrie inapoi exact o singura fraza "Vai...ieri m-a durut o masea de am crezut ca inebunesc". Serios acum...WTF ? Deci totul trebuie sa se invarta in jurul ei. Om mai narcisist ca maica'mea mai rar.

Mama mea era la polul opus fata de mama ta; adica a mea era delasatoare la maxim. Nu o interesa nimic pe lumea asta decat confortul personal, aici intrand si eu, care, ca orice copil, i-am dat viata peste cap. E, chestia asta i-a displacut total. :D

Mai fioroasa e a ta, totusi. Eu nu as avea rabdare cu ea. Si as para-o la toate neamurile, sa vada cum este sa fii bagat la inghesuiala.

Sa iertam din inima "greselile " tuturor si mai ales ale parintilor si sa-i iubim este primul pas intru vindecare (fizic-energetic, psihic-mental si spiritual ) atat a noastra, cat si a celorlalti.

Naeema a scris:

Hai sa-ti spun o faza....acum cateva luni vorbeam cu ea pe Skype video si eram cu ala mic in sufragerie. Dupa ce s-a jucat el putin a venit la mine sa-l iau in brate, mi-a pus manutele dupa gat si vroia sa ma muste de obraz in joaca. L-am imbratisat si m-am apucat sa-l pupacesc, cand ea de colo " Vai draga da ce iubire mare intre voi". Nu am zis nimic ca pe moment chiar nu am stiut cum sa o iau. Nici acum nu stiu cum sa interpretez chestia. Weird.

Este invidioasa.

LuciaD a scris:

Sa iertam din inima "greselile " tuturor si mai ales ale parintilor si sa-i iubim este primul pas intru vindecare (fizic-energetic, psihic-mental si spiritual ) atat a noastra, cat si a celorlalti.

Lucia draga, cu tot respectul pentru idea ta nobila si altruista, sa ierte si iubeasca altii altii un parinte care te bate pana te buseste sangele pe nas si nu poti sa stai nici in fund nici pe spate din cauza vanatailor. De restul nu mai zic, ca am explicat deja celelalte aspecte ale cresterii cu un parinte handicapat emotional.

Naeema a scris:

Hai sa-ti spun o faza....acum cateva luni vorbeam cu ea pe Skype video si eram cu ala mic in sufragerie. Dupa ce s-a jucat el putin a venit la mine sa-l iau in brate, mi-a pus manutele dupa gat si vroia sa ma muste de obraz in joaca. L-am imbratisat si m-am apucat sa-l pupacesc, cand ea de colo " Vai draga da ce iubire mare intre voi". Nu am zis nimic ca pe moment chiar nu am stiut cum sa o iau. Nici acum nu stiu cum sa interpretez chestia. Weird.

Asa e si maica-mea. Eu si acum am momente de efuziune cu baietii prin casa, cand vin la mine sa ma pupe sau cand ii prind eu si-i strang in brate, asa, fara motiv. Se uita ironic si neincrezatoare, gen "hai nu va mai manifestati voi in felul asta in fata mea, ca stiu eu ca va prefaceti". Nici ea, nici tata n-au avut astfel de gesturi niciodata fata de noi si i se pare ori fals ori maimutareala inutila si paguboasa (pe sistemul copiii trebuie pupati numai in somn)

Asa au fost crescuti si niciodata nu li s-a aratat dragoste.. si asa au procedat si ei. Nu le-a zis nimeni ca nu e bine asa.

Naeema a scris:

Face parte din generatia aia nascuta in Romania in anii 50, generatie ignoranta crunt in ale psihologiei, efectele negative pe care unele chestii le pot avea asupra dezvoltarii emotionale ale unui copil, samd.

Iti generalizezi drama familiala, creca.

Eu, de exemplu, nu vad nici o schimbare in plan familial din vremurile cand Mouzes despica Marea Rosie cu tricepsii si pana azi. Totul s-a schimbat, in afara de familie. Instinctul matern al femeii, impletit cu simtul proprietatii al barbatului, reprezinta cel mai eficient lipici din toate timpurile. Familia, ca definitie, nu a fost atinsa de renascentism, de Marea Schisma, de Inchizitie, de tehnologie sau de i-phone. A, micile drame care se petrec in interiorul oricarei familii sunt sarea si piperul. Ar fi prea plictisitoare o familie perfecta, nu?

Pe de alta parte, sa presupunem ca mama ta ar citi ce ai scris tu pe acest forum la adresa ei. Well... cred ca ti-ai lua adio de la saptamana de "armistitiu" de la fiecare intalnire, nu?

Nu am citit topicul, asa ca nu sunt prea sigur despre ce e vorba, dar pentru mine e oarecum... dezamagitor sa vad ca tocmai tu, care ai fost o tinta constanta aici, din varii motive, iti expui problemele de familie. Ce astepti? Sfaturi? Pareri? Solutii? Nu trebuie sa-mi raspunzi, intrebarile sunt retorice.

Dupa cum ziceam, cred ca imbatranesc, pentru ca nu mai inteleg lumea in care traiesc.

Amarena a scris:

Asa au fost crescuti si niciodata nu li s-a aratat dragoste.. si asa au procedat si ei. Nu le-a zis nimeni ca nu e bine asa.

Cu maica'mea sigur asa a fost. Bunica (RIP) a ramas vaduva cand avea mama 9 ani si era cea mai mica dintre 6 copii. I-a crescut singura fara sa se mai recasatoreasca si pe timpul ala era greu pentru o femeie vaduva sa cresti atatia copii. Eu o iubesc din suflet pe bunica dar nici ea nu era cu sentimentele si din astea. Ciudat. Si mai ciudat este ca toti cei 6 copii au crescut in acelasi mediu dar dintre toti numai maica'mea pare afectata. Unchii si matusile mele au fost toti foarte diferiti cu verii mei.

gargbird a scris:

...

Mai explica odata pe scurt de data asta, ce anume ai vrut sa transmiti in acest mesaj ca nu mi-a picat fisa. Cat despre "micile drame" aici cred ca ai vorbit putin pripit. Ceea ce pentru tine sau altul ar constitui doar o mica drama, pentru altcineva este ceva schimbator de viata care il afecteaza zi de zi.

Si cu ce sunt eu mai speciala decat alti oameni de pe acest forum care dea lungul timpului au expus cate ceva din viata personala ? Ce eu nu sunt om, nu am sentimente, nu am nevoie de sprijin, de o vorba buna chiar daca doar virtual ?

In plus de asta topicul asta nu este unul despre probleme in familie. Familia mea e numeroasa si nu cred sa fi expus vreodata problemele ei, care ar fi alea. Asta este topic despre starea psihologica si emotionala a unei persoane, datorita relatiei cu un parinte. Cati nu au problema asta, dar aleg sa taca si sa sufere in tacere ? De ce e gresit ca o abordez in public ? Poate asa unii vor invata ceva, vor citi si se vor auto-analiza in relatiile cu proprii copii, iar cei afectati vor simti ca nu sunt singurii care au trecut prin asta.

Si nu poti lasa un mesaj spunand ca nu e nevoie sa-ti raspund. Daca nu doresti comunicare 2 way atunci nu comunica deloc. Stii vorba aia englezeasca "Talk with me not at me". Sau tu ai trecut sa-ti spui bucata, sa ma pui pe mine la colt ca vezi doamne ce tupeu am sa-mi expun problemele pe aici si insinuezi ca rusine sa-mi fie despre ce scriu aici de maica'mea. You know what...macar de ar citi dracului, macar de ar intelege. Macar atat lucru bun sa iasa din nesimtita mea expunere.

Esti ultima persoana de la care ma asteptam la un astfel de mesaj. Goes to show, cat traieste omul invata si inca mai poate fi surprins. Si acum ca poate ne-am surprins unul pe altul in mod neplacut, iti multumesc de imput. La revedere.