Supercomputerele prevestesc revolutiile

Supercomputerele, cum ar fi cel numit Nautilus, de la Centrul de Analiza a Datelor de pe langa Universitatea din Tennessee, ar putea sa aduca omenirea mai aproape de viziunea lui Isaac Asimov, in trilogia sa „Fundatia si Imperiul".

In cele trei romane scrise in maniera Space-Opera, devenite clasice in literatura SF, Asimov isi imagina ca viitorul comportament ale maselor ar putea fi prevestit cu ajutorul „psiho-istoriei", o metoda de analiza a tendintelor sociale si politice viitoare prin folosirea legii „actiunii maselor".

Psiho-istoria (de fapt, o varianta a sociologiei matematice) poate prevesti viitorul, insa numai pe scara larga, operand pe baza principiului ca o masa enorma de oameni este previzibila in actiunile sale numai daca aceasta masa este destul de mare. Cu cat este mai mare, cu atat mai previzibila, sustine psiho-istoria lui Isaac Asimov. Desigur, in anii ’50, cand au fost scrise cele trei volume initiale ale Fundatiei, capacitatea de calcul a computerelor existente nu permitea ca astfel de metode sa devina realitate.

„Psiho-istoria" ramasese o inventie asimoviana, un interesant concept teoretic si atat. Astazi insa, situatia s-a schimbat. Cheia problemei predictibilitatii comportamentului maselor este cautarea de tipare de comportament social in cantitatile imense de informatii. Cu alte cuvinte, daca un computer ca Nautilus este alimentat cu milioane de articole si informatii, poate prevesti miscarile sociale masive, revoltele de strada, revolutiile.

Un studiu demarat la Universitatea din Tennessee a putut prevedea deteriorarea situatiei din Egipt, inainte de izbucnirea revoltei de la Cairo, care l-a debarcat de la putere pe presedintele Hosni Mubarak. Cu toate ca studiul a fost derulat retrospectiv, cercetatorii implicati afirma ca acelasi proces poate fi folosit pentru anticiparea evenimentelor viitoare. Sistemul pare sa fi localizat si indicii foarte timpurii cu privire la locul unde se afla Osama Bin Laden.

Informatiile necesare acestui studiu de anticipare a reactiei si actiunii maselor au fost luate dintr-o serie surse, intre care Open Source Centre al guvernului Statelor Unite si BBC Monitoring, ambele monitorizand mijloacele mass-media din intreaga lume. De asemenea, au fost analizate si surse de informatii online, precum si arhivele vaste ale unor publicatii, cum ar fi New York Times, unde se afla date din 1945 incoace. Kalev Leetaru, cercetator al Institutului de Stiinte Informatice, Umane, Sociale si Arte al Universtitatii Illinois, participant important la proiect, afirma ca s-au adunat mai mult de 100 de milioane de articole pentru acest experiment.

Relatarile au fost analizate pentru doua tipuri principale de informatii: starea de spirit (daca articolul prezenta vesti bune sau rele), unde se petreceau evenimentele si localizarea altor participanti la ele. Detectorul de stare, sau „culegerea automata de date despre sentimentul general", cauta cuvinte cum ar fi „ingrozitor", „oribil", sau „dragut". Localizarea, sau „geocoding", lua in considerare precizari legate de anumite locuri, cum ar fi „Cairo", si acestea au fost convertite in coordonate care puteau fi incluse pe o harta.

supercomputere

Analiza elementelor relatarii a fost folosita pentru crearea unei retele de peste 100 de trilioane de relatii interconectate. Datele au fost alimentate in supercomputerul SGI Altix, cunoscut sub numele de Nautilus. Cele 1024 de procesoare Intel Nehalem ale masinariei au o capacitate de calcul de 8,2 teraflops (trilioane de operatiuni pe secunda). Pe baza unor interogari specializate, Nautilus a generat grafice de comportament pentru diferite tari care au fost afectate de asa zisa „Primavara araba", revolutiile din nordul Africii.

In fiecare caz, rezultatele cumulate ale catorva mii de relatari de presa au aratat o degradare substantiala a moralului, atat la nivelul populatiei tarii respective, cat si la relatarile din exterior. In cazul Egiptului, tonul relatarilor mass-media in luna de dinaintea caderii lui Mubarak a pierdut din optimism pana la un nivel observat numai de doua ori in ultimii 30 de ani. Un astfel de precedent a coincis cu bombardarea, in 1991, a trupelor irakiene din Kuweit, de catre aviatia SUA.

Kalev Leetaru sustine ca sistemul sau pare sa genereze informatii de mai buna calitate decat cele cu care lucrau serviciile americane in acel moment. El mai arata ca analiza relatarilor de presa, la scara globala, despre Osama Bin Laden contineau informatii importante despre localizarea acestuia in nordul Pakistanului, insa acestea ar fi putut fi ordonate numai de un supercomputer precum Nautilus.