Sonata Kreutzer

Al doilea film din trilogia planuita a lui Bernard Rose, bazata pe romanele lui Tolstoi (dupa Ivansxtc), Sonata Kreutzer este un thriller captivant, hitchcockian, cu o valoare adaugata de coloana sonora asigurata de Ludvig van Beethoven.

Edgar (Huston) a planificat o cina caritabila la el acasa pentru a ajuta victimele razboiului din Africa. Atractia centrala a serii este o interpretare a Sonatei nr.9 al lui Beethoven, de catre violonistul profesionist Aidan (regele) si sotia lui Edgar, Abby (Röhm), care a renuntat la cariera sa pianista pentru a-si creste copiii.

Dar aceasta sonata are o istorie lubrica, iar lui Edgar ii este imposibil sa creada ca Aidan si Abby nu au o aventura. Consumat de gelozie, crede ca a venit timpul sa ia masuri impotriva lor.

Scenariul lui Rose si al lui Eno,  scindeaza povestea intr-o serie de flashback-uri care se rasucesc intr-o obsesie febrila pentru ca vedem evenimentele prin ochii lui Edgar. Cu cat prindem mai multe detalii, cu atat ne temem mai mult de ceea ce va face in continuare, iar acest lucru este si mai intrigant prin faptul ca pare a fi mult zgomot pentru nimic, iar Edgar ar putea fi tarat intr-o furie sangeroasa si criminala impotriva a doi oameni nevinovati.

Ca si in cazul lui Ivanstxc, Rose mentine camera pe Huston, aproape intr-un stil de gherila. Scenele sunt intime si intense, uneori, un pic obositoare, cu salturi surprinzatoare si un ritm energic. Printre taieturi si scene incheiate brusc, urmarim povestea lui Edgar si Abby, de la intalnirea lor pana la sarcina neplanificata si anii de familiei cu suisuri si coborasuri.

Toate acestea sunt interpretate cu asemenea onestitate incat simtim aproape simtim ca patrundem in viata lor personala. Scenele de sex sunt extrem de intime, iar Huston se dedica acestui rol si ancoreaza filmul fiind un anti-erou simpatic. E mai mult decat infidelitatea aici: e o femeie care si-a gasit forta interioara, ceea ce este amenintator pentru omul care i-a tolerat toata nesiguranta. Dar efectul este de a ne lua de partea lor, pentru a-i urmari indreptandu-se spre cel mai rau final posibil.