Rescrierea istoriei cu ajutorul Internetului

Detalii

CategoriiIT
Taguri
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari2352

Voteaza & Distribuie

Descriere

Rescrierea istoriei era o ocupatie constanta si cu rezultate impuse foarte agresiv a Ministerului Adevarului, romanul „1984" al lui George Orwell. Razboiul propagandei era intotdeauna castigat de acest „minister", iar populatia pierdea, astfel, orice legatura cu trecutul adevarat. Iar cine-si uita trecutul, este condamnat sa-l repete, spune o butada.




informatii Internet


informatii Internet



Oare rescrierea istoriei nu se intampla, chiar in acest moment, pe Internet? Conform puzderiei de teorii conspirationiste aflate in permanenta lupta pentru legitimare, Osama bin Laden nu-i mort, atacurile de la 11 septembrie au fost „o treaba controlata si decisa de elita politica americana", Neil Armstrong nu a pus niciodata piciorul pe Luna, Big Brother ne vegheaza, deja, cu ochii lui necrutatori.



Teoriile conspirationiste nu sunt o inventie recenta si ele contrazic, de regula, linia declaratiilor oficiale facute de autoritati in orice chestiune abordata. De fapt, ele sunt un element crucial in demontarea propagandei oficiale. Oricum, o organizatie neguvernamentala, Demos, este convinsa ca tinerii, care au transformat Internetul intr-un taram existential de rezerva, nu stiu cum sa navigheze printre informatiile aparute pe Internet in orice moment si nu au habar de selectarea lor.



„Pe Internet se intampla, acum, un soi de Vestul Salbatic",



afirma Jamie Bartlett, unul dintre managerii Demosului.



„Acolo exista, mai mult decat oricand, o cantitate enorma de informatii foarte serioase, stiintifice, unele esantioane de jurnalism de foarte buna calitate, iar acest lucru este foarte incurajator si-ti garanteaza un anumit nivel de libertate individuala",



continua Bartlett. Insa, in acelasi timp, distorsiunile, propaganda cea mai jenanta, minciunile, jumatatile de adevar – mai rele decat minciunile – sunt si ele prezente pe Internet, in egala masura. Pentru multi oameni, dar in special pentru tineretul destul de lipsit de repere, este dificil de separat informatia valoroasa de cea mincinoasa, lipsita de valoare.


Si astfel, este posibil ca pe Internet, precum in Ministerul Adevarului imaginat de Orwell (a carui viziune pesimista a fost infricosator de aproape de realitatile regimurilor comuniste), istoria sa fie rescrisa permanent, de oricine cu abilitatea de a-si pune manipularile in pagina si de a atrage atentia asupra lor.


Ca parte a cercetarilor lor privitoare la influenta Internetului asupra tinerilor, expertii de la Demos au cooperat cu o agentie de creatie, Bold, pentru un atelier pe tema explorarii educatiei digitale a unor elevi de la un gimnaziu din Tower Hamlets, estul Londrei. Elevilor li s-a cerut sa faca un clasament al diverselor surse de informatie: guvernul, Twitter, ziarul The Guardian, familia lor, in functie de cat de mult aveau incredere in ele.


Rezultatele au fost mai mult decat graitoare: cel mai de incredere s-a dovedit, pentru elevi, a fi YouTube, iar pe locul cel mai departat de orice forma de incredere a fost plasat… guvernul. In cadrul exercitiului, elevilor li s-a cerut sa precizeze ce fel de secvente video au vizionat online, iar pe locul intai s-au clasat cele legate de teoriile conspirationiste


O buna parte dintre ei presupuneau, pe baza dovezilor vazute de ei pe Internet, ca atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au fost „o lucratura a serviciilor secrete americane". Totodata, s-a remarcat ca cei mai susceptibili sa ia de bune aceste teorii conspirationiste au fost elevii provenind din familii musulmane, originare din Asia si Orientul Mijlociu.


Oricum, cercetarile facute de Demos au aratat ca aceasta problema nu este caracteristica doar unei comunitati, ci se intalneste intr-un spectru mult mai larg de navigatori ai Internetului. Unii dintre elevi sunt mai sofisticati in modalitatea de a se folosi de Internet ca sursa de informatii si le verifica de mai multe ori, filtrandu-le, dar acestia formeaza exceptiile. Majoritatea lor nu fac verificari, nu inteleg decat intr-o mica masura cum functioneaza motoarele de cautare si nu pot face diferenta dintre propaganda si informatie de calitate. Acest lucru ii face vulnerabili la orice „exercitiu" de rescriere a istoriei si, in fond, a prezentului.