Internetul la un pas de disparitie

Internetul la un pas de disparitie

Detalii

CategoriiIT
Taguri
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari6257

Voteaza & Distribuie

Descriere



proteste ACTA


proteste ACTA



Internetul ca si teren pentru exprimarea ideilor creative, comentariilor pe toate temele posibile, ca instrument pentru creativitate, este pe cale sa fie bulversat de reglementari mai mult sau mai putin agreate de marele public. Se pare ca exista peste 2 miliarde de utilizatori ai Internetului si o mare parte nu sunt, fireste, de acord cu tentativele de limitare a libertatii lor de miscare in spatiul virtual, pe marea autostrada a informatiei globale.



In afara de acordurile discret negociate, cu aplicare globala, Internetul mai este pandit de hackeri iresponsabili si crackerii dispusi sa „sparga" tot. Dar este, oare, posibil ca Internetul sa fie distrus cu totul? Desi reprezinta o realitate eterica, expertii atrag atentia ca existenta Internetului este supusa unor amenintari destul de serioase. Multe dintre bazele de date care transforma acest spatiu virtual intr-o pestera a lui Ali-Baba pentru cine are mare nevoie de ele, ar putea fi modificate sau chiar disparea cu totul.


Anihilarea Fizica

Ca un monstru mitic, Internetul a tot crescut in dimensiuni (in capacitatea de conectare, ar fi mai corect spus) pana a devenit indestructibil fizic. Locurile unde sunt serverele sale esentiale sunt niste secrete bine pastrate, iar alte noduri importante sunt protejate corespunzator in diferite tari. Practic, este imposibil sa elimini Internetul prin atacuri in spatiul real, prin bombe, explozii, incendii.


David Clark, unul dintre cercetatorii IT de la MIT (Massachusetts Institute of Technology), unul dintre liderii in dezvoltarea Internetului in anii ’70, afirma ca este imposibil sa elimini reteaua mondiala prin mijloace fizice.



„Ar trebui sa te straduiesti din greu sa descoperi acel numar, redus, de locuri unde ai putea face prapad in Internet",



afirma el. Clarck da ca exemplu un eveniment petrecut in circumstantele dramatice din 11 septembrie 2001: unul dintre centrele majore de distributie a conexiunilor pe Internet, localizat in Manhattan, a fost distrus in urma exploziilor. Serviciul local pe Internet a fost intrerupt in numai 15 minute. Protocoalele prezente in sistem i-au dirijat pe utilizatorii locali pe alte cai, ocolind avaria.


Clark si alti specialisti sunt convinsi ca este imposibil sa „dinamitezi" Internetul pentru ca serviciile sale sa nu mai fie accesibile intr-o anumita tara (cu exceptia situatiei cand Internetul este „taiat" de regimurile dictatoriale – Coreea de Nord este o tara lipsita total de Internet). Pentru a lasa o tara intreaga fara Internet, ai fi nevoit sa retezi toate cablurile optice si legaturile submarine, sau sa avariezi serios receptia pe satelit. Deci, niet, Internetul nu poate fi suprimat fizic.


Continutul arhivelor de date

Chiar si o actiune care ar afecta puternic conectivitatea internationala nu ar putea ameninta supravietuirea continutului WWW insusi. O copie a aproape fiecarei informatii circulate pe Net este stocata pe suporturi de memorie nevolatila. Centrele importante pentru mentinerea infrastructurii Internetului au capacitatea de a copia si stoca datele – totul, de la emailuri pana la acest articol – pe suporturi diversificate, chiar si mentinerea lor in locuri multiple, localizate diferit.


Google pastreaza chiar si propriile sale copii ale paginilor Wikipedia. Acestea sunt accesibile si daca marea enciclopedie online trece la modul offline. Stocarea diversificata a informatiei pastreaza continutul Internetului in siguranta, datele de pe un server iesit din functiune putand fi gasite pe un altul.


Cenzura ar putea „ingreuna" Internetul

Daca in retea exista o anumita redundanta, aparuta datorita cantitatii enorme de informatii existente si conectivitatii cu mai multe viteze, adevaratele probleme pe Internet ar putea aparea in urma ratificarii unor tratate cunoscute sub acronimele lor total anodine: ACTA, SOPA si PIPA.


Daca acestea sunt suspectate ca ar leza masiv libertatea individuala a utilizatorilor, intimidandu-i si chiar cotrobaindu-le prin viata privata, cenzura directa sigur va aduce segmente nationale ale Internetului in „rigor mortis". Se crede ca daca vreun guvern (chiar si cel american) ar mai incerca „inchiderea Internetului", utilizatorii vor gasi mijloace de a ocoli blocajul. Insa cenzura ar putea coexista cu viata pe Internet si mesajele utilizatorilor ar aparea filtrate si coafate. Internetul ar suferi atunci o lunga agonie, dar nu si-ar da duhul.