Ghidul tau pe internet
Razboiul troian
Detalii
| Categorii | Stiinta |
|---|---|
| Taguri | Mari batalii, Paris |
| Ultima actualizare | Marti 5 august 2014 |
| Vizualizari | 31220 |
Voteaza & Distribuie
Descriere
Razboiul troianCum a inceput?
Razboiul troian isi are radacinile in casatoria dintre Peleus si Thetis, zeita marii. Cei doi miri nu au invitat-o pe Eris, zeita discordiei, la nunta lor. Zeita, suparata, a navalit in sala in care se tinea banchetul si a aruncat un mar de aur pe masa. Marul ar fi apartinut, a zis Eris, celei mai frumoase zeite.
Hera, Atena si Afrodita au incercat sa ia marul. Zeus a decis ca Paris, printul Troiei ce era considerat cel mai frumos barbat in acea vreme, ar trebui sa judece cine sa ia marul. Hermes s-a dus la Paris, iar acesta a fost de acord sa hotarasca cui ii revine marul. Hera i-a promis putere, Atena bogatie, iar Afrodita pe cea mai frumoasa femeie din lume.
Paris a ales-o pe Afrodita care i-a promis-o ca Elena, sotia regelui Menelaus, ii va fi sotie. Paris s-a pregatit atunci sa mearga in Sparta sa o rapeasca pe Elena. Cei doi profeti gemeni, Cassandra si Helenus au incercat sa il opreasca, la fel si mama lui, Hecuba. Dar Paris nu a vrut sa asculte si s-a indreptat spre Sparta.
In Sparta, Menelaus, sotul Elenei, l-a tratat pe Paris ca pe un musafir regal. Atunci cand Menelaus a plecat din Sparta pentru o inmormantare, Paris a parasit-o pe Elena (care probabil a mers de buna vointa) si a luat cu el si o mare parte din averea lui Menelaus.
In Troia, Elena si Paris s-au casatorit. Aceasta s-a intamplat in jurul anului 1.200 I.Hr.
Inarmarea trupelor grecesti si gasirea Troiei
Menelaus, s-a maniat cand a vazut ca la plecarea lui, Paris a luat-o cu el pe Elena. Atunci i-a chemat pe toti petitorii Elenei, care facusera un juramant, ca o vor aduce pe Elena inapoi sotului, pentru a-i apara onoarea. Multi insa nu au dorit sa mearga la razboi. Odiseu de exemplu s-a declarat nebun, dar acest truc a fost descoperit de Palamedes. Ahile, cu toate ca nu a fost unul din petitori, a fost cautat pentru ca, conform previziunilor lui Calachas, Troia nu putea fi cucerita decat daca Ahile va lupta.
Una din cele mai interesante povesti este cea a lui cinyras, regele din Pafos, in Cipru, care a fost unul din petitorii Elenei. El nu a vrut sa mearga la razboi, dar i-a promis lui Agamemnon 50 de corabii pentru flota greceasca. Onest, Cinyras a trimis cele 50 de corabii. Prima era condusa de fiul sau. Celelate 49 insa erau corabii de lut, cu mici marinari de lut. Ele s-au destramat repede dupa ce au fost puse pe mare.
Flota greaca a fost alcatuita sub inspectia regelui Agamemnon, in Aulis. Se pare ca Agamemnon a omorat un cerb sacru al zeitei Artemis sau s-a laudat cu uciderea acestuia, ceea ce a maniat-o pe zeita, care a calmat marile ca flota sa nu poata porni. Calachas a prezis ca flota va porni numai daca Ifigenia, fata lui Agamemnon, va fi sacrificata. Sacrificul a fost facut, iar grecii au plecat in cautarea Troiei.
Gasirea cetatii Troia s-a dovedit a fi destul de dificila, iar flota greceasca s-a oprit prima data in Mysia. Dupa parerea lui Herodot, grecii credeau ca Elena a fost rapita de catre teucrieni, si cu toate ca acestia au negat aceste acuzatii, grecii le-au asediat orasul. Grecii au dominat batalia, dar au suferit pierderi cauzate de Telefus, regele din Teutrania, si la sfarsit inca nu o recuperasera pe Elena. In timpul bataliei, Telefus a fost ranit de catre Ahile. Neavand unde sa mai mearga, grecii s-au intors acasa.
Poate ca razboiul troian nu mai avea niciodata loc, daca Telefus nu ar fi mers in Grecia in speranta ca va avea ranile vindecate. Un oracol i-a zis ca numai persoana care l-a ranit (in acest caz, Ahile) putea sa il vindece. Ahile a fost de acord si Telefus le-a zis grecilor cum sa ajunga in Troia.
Odiseu, cunoscut pentru siretenia lui, impreuna cu Menelaus, au fost trimisi ca ambasadori la regele Priam al Troiei. Ei au cerut-o pe Elena inapoi cum comoara furata. Priam a refuzat, iar Odiseu impreuna cu Menelaus s-au intors la corabiile grecesti anuntand ca razboiul este inevitabil.
Desfasurarea razboiului troian
Primii 9 ani de razboi au constat atat in razboiul contra Troiei, cat si contra regiunilor vecine. Grecii au observat ca Troia era ajutat de regatele vecine, asa ca grecii au fost trimisi sa cucereasca acele zone. Prin aceasta, ei nu numai ca au distrus economia Troiei, dar grecii au dobandit resurse si alte trofee de razboi in urma acestor cuceriri, incluzand femei. Grecii au castigat batalii importante, iar eroul troian, Hector a cazut in lupta, la fel si aliatul Troiei, Penthesilea., insa nu au reusit sa doboare zidurile Troiei.
Grecii au suferit si ei pierderi importanta. Patrocle a fost ucis, si curand dupa el si Ahile, ucis de catre Paris, care a trimis o sageata in singurul lui punct vunerabil, in calcai. Helenus, fiul lui Priam, a fost capturat de Odiseu. Helenus, fiind profet, le-a zis grecilor ca Troia nu va cadea decat daca:
- Pyrrhus, fiul lui Ahile, va lupta in razboi
- Arcul si sagetile lui Hercule vor fi folosite in razboi
- Corpul neinsufletit al lui Pelops, mare erou elen, va fi adus in Troia
- Paladium-ul, statuia zeitei Atena, va fi furata din Troia
Phoenix l-a convins pe Pyrrhus sa intre in razboi. Filoctet avea arcul si sagetile lui Hercule, dar el fusese lasat in Insula Lemnos, deoarece fusese muscat de catre un sarpe, iar rana lui mirosea ingrozitor. Filoctet a fost greu de convins, dar pana l-a urma a acceptat sa intre in armata grecilor. Ramasitele lui Pelops au fost duse in Troia, iar Odiseu a reusit sa intre in cetate si sa fure cetatea zeitei Atena.
Calul troian
Inca incercand sa gaseasca o intrare in cetatea Troia, istetul Odiseu (unii spun cu ajutorul zeitei Atena) a cerut construirea unui cal imens. Interiorul lui trebuia sa fie gol, ca soldati sa se poata adoposti in interiorul lui. Cand constructia calului a fost terminata de catre artistul Epeius, cativa soldati greci, impreuna cu Odiseu, au intrat in interiorul lui. Restul flotei grecesti a plecat, ca sa ii pacaleasca pe troieni.
Un singur om, Sinon, a fost lasat in urma. Cand troienii au venit sa admire uriasul cal, Sinon a pretins ca este suparat pe greci, spunand ca l-au lasat in urma. El i-a asigurat pe troieni ca acest cal urias este un cadou al grecilor si ca le va aduce noroc. Numai doi oameni, Laocoon si Cassandra, s-au aratat impotriva acceptarii calului, dar ei au fost ignorati. Troienii au sarbatorit ceea ce credeau ca este victoria lor si au tras calul in interiorul Troiei. In aceea noapte, cand mahoritatea Troiei dormea sau era adormita de betie, Sinon le-a dat drumul grecilor din interiorul calului troian. Priam a fost ucis, in altarul lui Zeus, iar Cassandra a fost luata de langa statuia zeitei Atena si violata.
Dupa razboi
Dupa razboi, Polyxena, fata lui Priam, a fost sacrificata la mormantul lui Ahile, iar Astyanax, fiul lui Hector, a fost de asemenea omorat, ca simbol al sfarsitului raboiului. Eneas, un print troian, a reusit sa scape in urma distrugerii Troiei. Virgil ne zice in opera "Eneida" despre fuga lui din Troia. Multe surse spun ca Eneas a fost singurul troian ce a supravietuit, dar acest lucru contrazice povestea conform careia Andromaca a fost casatorita cu Helenus, geamanul Cassandrei.
Menelaus, care a vrut sa isi ucida nevsta necredincioasa dupa razboi, a fost cucerit din nou de frumusetea Elenei, si a lasat-o sa traiasca. Femeile troiene ce au supravietuit au fost impartite intre greci, impreuna cu resursele cucerite. Grecii s-au intors acasa, unii mai repede, altii dupa multi ani, cum ar fi eroul Odiseu.