Hector Berlioz

Hector Berlioz

Detalii

CategoriiCultura
TaguriMuzica
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari6920

Voteaza & Distribuie

Descriere



Compozitorul Hector Berlioz


Compozitorul Hector Berlioz



Hector Berlioz
s-a nascut la 11 decembrie 1803, in La Cote-Saint-André, in apropiere de Grenoble, Franta, intr-o familie veche. In 1809, tanarul Hector a inceput sa studieze la seminar, insa acesta este inchis in 1811. Tatal sau, Louis Berlioz, medic de profesie, decide sa preia el insusi conducerea studiilor fiului sau. Il invata sa cante la chitara si la flaut. In 1815, Hector se indragosteste de Estelle Duboeuf, o fata in varsta de 17. A inceput sa compuna cateva melodii in 1816.


Plecat la Paris in 1821 cu scopul de a studia medicina, urmeaza cursuri de literatura si i se naste pasiunea pentru muzica. Abandoneaza medicina si se dedica in intregime muzicii. Studiaza la Conservatorul din Paris intre 1823 si 1825 cu 2 profesori: Jean-Francois Le Sueur, compozitor francez, si Anton Reicha, compozitor ceh. In 1829 Hector Berlioz publica scene din Faust si in acelasi an o intalneste pe tanara pianista Camille Moke. Se indragostesc unul de altul si impreuna compun Simfonia fantastica. In 1830 primeste Prix de Rome pentru cantata sa Sardanapalus .


In 1831 pleaca la Roma si ramane acolo pana in 1832 la Villa Medici. Primeste o scrisoare de la Camille, care ii anunta despartirea lor si logodna ei cu un anume Pleyel. In 1833, compozitorul se casatoreste cu Harriet Smithson, actrita irlandeza pe care a admirat-o in piesele lui Shakespeare, mai ales in rolul eroinei din Romeo si Julieta.


Cei doi se stabilesc in Montmartre in 1833 si pe 14 august 1834 se nastea fiul lor, Louis, in timp ce Berlioz compunea Harold in Italia. In 1836, compune Benvenuto Cellini si in 1837 Recviemul sau Marea Liturghie a Mortilor. In 1839 moare Prosper, fratele lui mai mic. In acelasi an, Berlioz a fost numit curator asistent al bibliotecii Conservatorului. Apoi, compune o noua simfonie, Romeo si Julieta, care este interpretata pe 24 noiembrie 1839 la Conservator. Aceasta are un mare succes si atrage multi spectatori. Intre 1842 si 1868, Hector Berlioz intreprinde turnee extinse ca dirijor in toata Europa. In anul 1843 apare Tratatul de instrumentatie si orchestratie moderna, care i-a inspirat, printre altii, pe Gustav Holst si Vincent d'Indy.


Urmeaza o serie intreaga de nenorociri: in iulie 1848 moare tatal lui Berlioz, dupa cateva atacuri, Harriet paralizeaza si pe 3 martie 1854, moare. Compozitorul se casatoreste apoi cu Marie Recio, o spanioloaica pe care o cunostea de cativa ani. In plus, in 1855, Berlioz face o nevroza intestinala care il va urmari pana la moartea sa si care il face sa sufere oribil. Necazurile nu se termina: in 1860, Adele, sora lui Hector moare la randul sau. In acelasi an, incepe opera Beatrice si Benedict – o opera-comedie inspirata din Mult zgomot pentru nimic de Shakespeare. Terminata in 1862, Beatrice si Benedict va fi prezentata in luna august la Baden. De asemenea, in 1862, Marie Recio Berlioz, a doua sotie a compozitorului, moare si ea.



In 1864, Berlioz a fost facut Cavaler al Legiunii de Onoare si se indragosteste de Estelle Duboeuf, care refuza sa se casatoreasca cu muzicianul. In iunie 1867, Hector afla ca fiul lui a murit de febra galbena in Havana. In iulie, arde fotografiile, scrisorile si se retrage la Nisa, iar in 1868 se confrunta cu doua congestii cerebrale. Pe 8 martie 1869, Hector Berlioz, in varsta de 65 de ani, moare dupa ce i-a pierdut pe toti cei dragi, unul dupa altul.