Evoluția poveștii din farfurie în bucătăria românească: de la tradițional la modern

Detalii

CategoriiAlimentatie
Tagurimancare
Ultima actualizareMiercuri 24 mai 2023
Vizualizari548

Voteaza & Distribuie

Descriere

Mâncarea românească este una plină de arome și condimente. Fie că vorbim despre meniurile tradiționale sau despre rețetele moderne, fie că este vorba despre mic dejun, cină sau desert, bucătăria românească este una cu gust și are la bază o varietate bogată de ingrediente: carne, legume, cereale, lactate și multe condimente. Iar asta pentru că povestea sa este una cât se poate de tumultoasă. Istoria bucătăriei românești începe încă din cele mai vechi timpuri, de la alimente de bază și combinații simple. Aceasta a continuat însă să se dezvolte, iar astăzi în România, sunt în tendințe rețete din cele mai variate colțuri ale lumii: de la bucatele tradiționale românești și până la mâncarea chinezească, indiană, italiană și mediteraneană.

Cum a început totul? Scurtă istorie a bucătăriei românești și a influențelor culturilor străine

Astăzi, din ce în ce mai mulți români - și este un trend vizibil la nivelul întregului glob - sunt tot mai preocupați de sustenabilitatea surselor de hrană, calitatea și gustul lor. Tot mai mulți consumatori trec la alegeri mai sănătoase, bio și organice, cu impact redus asupra mediului. Însă înainte de toate cunoștințele curente despre nutriție, înainte de popularizarea alegerilor sănătoase și de alternativele low-cal, high-protein, vegane sau bio, lucrurile erau mult mai simple. În sensul propriu al cuvântului. Condimentele exotice, combinațiile mediteraneene și influențele străine au venit mai târziu.

Arome, ingrediente și mâncăruri tradiționale

La bază, în vechime, mâncarea tradițională românească consta în mare parte în alimente brute sau combinații simple, condimentate cu sare și piper, și uneori cu cimbru, mărar, frunze de dafin sau boia de ardei dulce. Mămăliga cu ceapă și o bucată de brânză era mâncarea țăranului care muncea la câmp. Vinul roșu de struguri era băutura pură din timpuri străvechi. Ciorbele și tocanele erau prânzul și cina maselor de oameni. Pâinea și cozonacii făcuți în casă, pomana porcului, mezelurile și afumăturile erau mâncarea tradițională de sărbătoare a românilor. Fructele se mâncau simple, sau în plăcintă cu zahăr.

Dar când am început să mâncăm sărmăluțele în foi de viță? Când a devenit fasolea cu ciolan mâncare națională? Cum am ajuns ca micii, plescavita, halvaua și rahatul turcesc să fie nelipsite la târgurile de Crăciun și pe meniurile restaurantelor cu specific românesc? Ei bine, de aici încep să-și facă simțită prezența influențele străine.

Influență turcească

Una dintre cele mai puternice influențe asupra bucătăriei românești aparent tradiționale a avut-o Imperiul Otoman. Sarmalele arhicunoscute la nivel național și de care cei mai mulți străini se îndrăgostesc când vizitează România? Ciorbele noastre? Micii tradiționali? Toate acestea, și multe altele, provin de fapt din bucătăria turcească:

  • Sarmalele românești: sarmak înseamnă a înveli în bucătăria turcească.
  • Carnea de mici (mititei românești), de shaorma sau de kebap: o adaptare a kebabului care provine din Turcia.
  • Chiftea românească: köfte este cuvântul pentru aceeași rețetă turcească.
  • Ciorbă de perișoare/burtă: rețetele provin de la ciorbagiii din Imperiul Otoman.
  • Pilaf de orez: provine de la pliav-ul turcesc; de asemenea, tot de la ei am preluat și orezul cu lapte, un desert obișnuit în bucătăria turcească.

Ciulamaua, iahnia de fasole care astăzi este considerată mâncare națională, cafeaua, iaurtul, musacaua, rahatul turcesc, toate acestea și multe altele sunt rețete și mâncăruri turcești, preluate de bucătăria românească și preparate ușor diferit în privința amestecurilor de carne sau a condimentelor. Însă după cum se poate remarca ușor, aceste influențe au fost un important pas în schimbarea și modernizarea tradiționalului peisaj culinar românesc.

Influență germană

Nici șnițelul nu este românesc, ci este preluat din bucătăria nemțească, unde se pregătește clasicul schnitzel. Și cârnațul are influențe nemțești, Germania având notorietate pentru diversele sortimente de wrust. Și nu doar în gastronomie avem influențe germane în România, ci și în privința distracției. Mulți români încă preferă să joace la pariuri sportive online în Germania, nu în România - dacă te numeri printre ei, verifică aici cele mai bune site uri de pariuri sportive online.

Alte influențe străine

Influența bisericii, cea austro-ungară și cea grecească au continuat să aducă noi mâncăruri în bucătăria românească, adaptându-se încet la gusturile românilor și schimbându-se treptat prin adăugarea condimentelor locale ca să apară încet pe lista bucatelor tradiționale. Așa s-a făcut, ușor, trecerea către bucătăria românească modernă de astăzi.

Tranziție către modern și exotic

Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, și totodată având în vedere nivelul de globalizare din lume, rețetele tradiționale fac loc tot mai multor mâncăruri noi, preluate din bucătăriile altor țări. Influențe italiene, asiatice și franceze aduc pizza, pastele, mâncarea chinezească, curry-ul indian și vestitele macarons printre preferatele românilor. La fel, și fast-food-ul internațional se integrează din ce în ce mai bine în bucătăria românească modernă.

Bucătăria românească astăzi: caracterul tradițional rafinat în stil contemporan

Esențial este că relieful bogat al României a permis încă din cele mai vechi timpuri românilor să se bucure de cele mai variate mâncăruri. Producția din agricultură de legume, fructe și cereale, de pește și, nu în ultimul rând, de lactate, carne și ouă, nu a lipsit niciodată din România. Astăzi, în zonele rurale, încă mai există gospodari care își produc propria hrană în stil tradițional.

Însă totodată, schimbarea și evoluția sunt iminente, iar influențele străine și globalizarea își lasă amprente din ce în ce mai adânci în cultura românească, cu valuri peste valuri noi de rețete, gusturi, condimente și alimente. De aceea, specialiștii în gastronomia română afirmă că secretul bucătăriei românești de astăzi este păstrarea ingredientelor de bază tradiționale, dar rafinarea lor și prepararea fină și atentă pentru a le transpune în rețete inedite, adaptate preferințelor de gust, dar și de estetică, ale consumatorului contemporan.

Sursa foto: unsplash.com/photos/ZgL-jyqtcK4