Ceramica tradițională românescă

Detalii

CategoriiRegional
TaguriRomania
Ultima actualizareLuni 5 septembrie 2022
Vizualizari307

Voteaza & Distribuie

Descriere

O legendă a folclorului românesc spune că actul primordial al facerii omului este asemănător cu zămislirea vaselor de lut. Numeroase descoperiri arheologice au identificat și au confirmat o ipoteză comună.

Învie Tradiția este cel mai mare magazin de produse de artizanat românesc, unde putem găsi atât obiecte de uz practic, cât și decorativ. Gama de produse se extinde pe măsură ce tot mai multe obiecte provenite din atelierele meșteșugarilor ajung să fie apreciate, văzute și achiziționate de cumpărători. Ele nu sunt destinate doar cunoscătorilor de artă populară, ci și acelora care vor să facă un cadou tradițional memorabil, acelora care vor să afle o poveste, să sprijine meserii străvechi sau să contribuie la conservarea Patrimoniului Etnografic Românesc.

O legendă a folclorului românesc spune căactul primordial al facerii omului este asemănător cu zămislirea vaselor de lut. Numeroase descoperiri arheologice au identificat și au confirmat o ipoteză comună. Începuturile ceramicii sunt legate de meșteșugul împletitului, fiindcă primele recipiente create de oameni au fost coșurile realizate prin tehnica împletitului. Acestea se ungeau apoi cu lut înmuiat, pentru a deveni mai rezistente. În urma arderii întâmplătoare a unor coșuri lipite a luat naștere olăritul, iar timp de secole, s-a păstrat acest procedeu. Treptat, s-a renunțat la el, iar olarii au început să construiască și elaboreze pereții vaselor cu fâșii lungi de lut înmuiat care se îmbinau, urcând gradual.

„Dialogul omului cu lutul coboară adânc în preistorie,ceramica fiind, pentru arheologi, un calendar al epocilor succesive,iar pentru istoricii de artă, un martor vizual, ce ne vorbește despre rafinata civilizaţie a culturilor neolitice, care a culminat cu strălucita ceramică pictată de Cucuteni.”

În condițiile unor tehnici primitive, vasele din lut erau mult mai ușor de realizat decât cele din lemn, având și avantaje adiționale: puteau fi puse pe foc și puteau depozita hrana. Legate strâns de ritmul zilnic al vieții omului, dar având și utilizări în cadrul ritualurilor funerare, au dobândit, în mentalitatea populară de atunci, puteri magice. Se considera că ele pot apăra locuința, hrana și stăpânii casei de duhurile necurate. Tot în strânsă legătură cu funcționalitate acestora, ele au căpătat diferite forme și proporții, iar pentru utilizarea acestor vase în cadrul unor ceremonii și sărbători (căsătorie, înmormântare, pomenirea morților), au fost împodobite cu motive simbolice. Astfel, au căpătat o utilizare specifică, de obiecte de uz casnic și de ritual, și au fost decorate cu motive universale de origine străveche – soarele, pomul vieții, vulturul, porumbelul ș.a.m.d.

Pe teritoriul României există o varietate de zone meșteșugărești recunoscute nu doar la nivel național, ci și internațional, unde atelierele olarilor păstrează între pereții lor tehnici și procedee unice de modelare a lutului. Arta olăritului românesc se încadrează în grupul ceramicii romanice, putând fi recunoscute rădăcinile mediteraneene și principalele ei izvoare romano-bizantine. Ceramica se obține din argile, caolinuri, cuarţite, magnezit, grafit, care sunt modelate prin diferite procedee, meșterii urmând acești pași: procurarea materiei prime, depozitarea ei, prelucrarea, formarea, modelarea, decorarea și arderea.

Reputatul cercetător P. H. Stahl spunea că „cei care dau strălucire materiei informe și cenușii sunt olarii”.