Cabala

Cabala

Detalii

CategoriiReligie
Taguri
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari4076

Voteaza & Distribuie

Descriere

In sensul cel mai general, Cabala este acea Lege orala pe care a primit-o (kibbel) Moise pe Muntele Sinai, o data cu Legea Scrisa (Tora), este mesajul spiritual transmis omului fara intermediul unui text, prin viu grai. Tocmai pentru ca este orala, Cabala pastreaza o marja de incertitudine ce-i confera o neincetata deschidere catre prezent.


Cabala reprezinta o traditie religioasa ce s-a nascut in urma cu peste 5700 de ani. "Cabala" deriva de la ebraicul "kabbalah" = primire, receptare. Cabala este considerata adesea ca o doctrina mistica a religiei evreiesti. In realitate ea este mai mult de atat: pentru cei care o studiaza, gandirea ei, bogata si vie, nu se restrange la un sistem folosofic sau religios.





Cabala - simboluri


Cabala - simboluri




Ortodoxia cabalei, desi confirmata de nenumarate ori, a fost pusa la indoiala de stiinta iudaismului din secolul trecut. Istoricul Heinrich Graetz acuza cabala ca nu se bazeaza decat pe eroare si ca se afla in contradictie cu spiritul Legii; pentru Salomon Reinach, este „una dintre cele mai rele aberatii ale spiritului uman"; In viziunea lui Theodore Reinach, „ca o subtila otrava, patrunde in venele iudaismului si il infecteaza in totalitate".


Imensa literatura cabalistica ramane in foarte mare parte inedita, putinele lucrari editate nefiind republicate de un secol sau doua, sunt practic inaccesibile. Zoharul insusi, a fost reeditat de 70 sau 80 de ori si nu a beneficiat de un examen critic.


Spiritul Cabalei se prezinta ca o modalitate de a intelege iudaismul si de a-l trai, depasind astfel miscarea istorica. Totusi, aceasta miscare istorica nu este, decat exagerarea si sistematizarea, a unei stari de spirit, special si etern evreiasca.



Cabala este mult mai veche decat Revelatia Sinaitica. Ea dateaza din vremuri preistorice. Alexandru Safran.



Revelatia Sinaitica – ea fiind Revelatia Torei lui Dumnezeu si nu a lui Dumnezeu insusi – constituie pentru om o chemare. Conform convingerilor acestei doctrine, omul nu este invitat doar sa isi orienteze gandurile spre Dumnezeu sau sa creada in El, ci sa-l traiasca, mai degraba decat sa vietuiasca „in Dumnezeu" omul trebuie sa traiasca „cu Dumnezeu" urmand legile Sale.



Cabala reprezinta un dar pe care omul l-a acceptat in fata lui Dumnezeu. Fireste, Cabala apartine universului mitic. Cu toate acestea, ea nu se reduce la o stiinta mistica speculativa, nici la o „tehnica" mistica. Dupa Aegerter, misticismul este „o metoda care are drept scop intelegerea experimentala a divinului". Pe de alta parte, omul Cabalei este considerat omul traditional, care nu incearca sa ajunga la categoria cu divinul, ci se margineste sa se apropie de divinitate.


Cabala este desemnata cu expresia hakmat ha-emet, „stiinta adevarului". Ea tinde sa cunoasca adevarul divin, isi pune intrebari cu privire la originea lumii, guvernarea si sfarsitul ei, cu privire la raporturile dintre Dumnezeu, lume si om; cu privire la locul pe care omul il ocupa In Univers. Ea nu poate ajunge insa la deplina „posesie a adevarului".


In "Cabala si simbolistica sa", G. Scholen sustine ca "omul Cabala" nu incearca sa scape de viata aceasta in schimbul fericirii vesnice. In lumea pamanteasca el „presimte" fericirea din lumea de apoi.


In literatura talmudica termenul cabala a fost folosit pentru a indica, pe de o parte, temeiul anumitor interpretari traditionale ale Scrierii Sfinte si ale unor cutume religioase, pe de alta parte, pentru a atesta continuitatea spirituala a istoriei evreiesti.


Oamenii Cabalei tind catre un ideal al anonimatului. Inca inainte de a-si compune lucrarile, ei se gandesc cum sa se elibereze de notorietatea care se leaga de ele. Din acest motiv oamenii Cabalei aspira sa traiasca in operele lor, odata incheiata existenta lor pe pamant.