Eu iubesc ca n-am niciun loc de munca, dar ma descurc mai bine decat daca as avea si cu munca putina, aaaa si fara stres 
Pot sa invat sa-mi iubesc munca,viata,etc?
Început de Arcangelo, Lun 6 aug 2012 · 56 răspunsuri · 5.583 vizualizări
Allexandrra a scris:Reiese cat se poate de clar din acest pasaj de ce Arcangelo nu este interesat de aceste carti:
A il face pe Arcangelo sa vada cu o privire iluminata situatia in care se simte captiv, a-l ghida ca sa iasa din cadrul experientei sale pentru a vedea si din alta pespectiva jobul lui deprimant nu e usor.
E un tur de forta, si numai printr-o abordare de tip koan e posibila zgaltairea cadrelor sedimentate ale lui Arcangelo.
Tine de abordarea paradoxala.
Arcangelo nu a inteles ce am vrut, Tancut a inteles imediat.
Voiam sa sap si mai mult, ca sa se puna in paralel cele doua viziuni despre viata, ale lui Arcangelo si Tancut, dar bineinteles ca discutia a luat imediat o turnura atotpersiflanta.
Distractia e buna, dar de data asta ne-a distras.

Nemo! a scris:A il face pe Arcangelo sa vada cu o privire iluminata situatia in care se simte captiv, a-l ghida ca sa iasa din cadrul experientei sale pentru a vedea si din alta pespectiva jobul lui deprimant nu e usor.
Se simte captiv pt. ca e captiv. Cu argumentul iluminarii poti sa il faci si pe cel condamnat la inchisoare pe viata sa nu se mai simta captiv. Nu vreau sa te persiflez. Imi pare rau daca suna asa.
Allexandrra a scris:Se simte captiv pt. ca e captiv.
Captivitatea lui nu este o captivitate reala, este doar una imaginara, deoarece si-a realizat, in timp, lanturi mentale care acum il tin prizonier. Am patit-o si eu, cu mai mult timp in urma, dar le-am rupt si am putut sa o fac, deoarece mi-am dat seama de prezenta lor. Apoi a fost ok si am avut grija sa nu-mi mai las vreodata mintea sa ma ferece in astfel de lanturi.
Black velvet a scris:Captivitatea lui nu este o captivitate reala,
Este cat se poate de reala, deoarece se afla timp indelungat intr-un loc in care nu doreste sa fie, printre oameni cu care nu vrea fie, facand ceva ce nu ii place. Ce sa faca? Sa se prefaca si sa spuna ca e de fapt o impresie falsa, sa realizeze o metanoia, in urma careia sa isi dea seama ca de fapt e foarte multumit de situatia respectiva? Este posibil, dar nu mi se pare dezirabil.
Allexandrra a scris:Sa se prefaca si sa spuna ca e de fapt o impresie falsa, sa realizeze o metanoia, in urma careia sa isi dea seama ca de fapt e foarte multumit de situatia respectiva?
Nicidecum, nu asa se rup lanturile, asa se intaresc si mai mult. Intai se constientizeaza lanturile si cauza de la care a pornit mintea in generarea lor, apoi, pur si simplu, se indeparteaza conditionarile respective din minte. A fi liber mental, inseamna cu adevarat a fi liber si nicidecum nu este de dorit crearea unei imagini false a libertatii.
Pentru a putea face un pas inainte, trebuie ca mai intai mintea sa vrea sa-l faca.
Dzidzean a scris:Eu iubesc faptul ca totusi am un loc de munca.
Este unul din punctele cele mai bune de pus pe lista pentru care trebuie sa iti placa munca! Asta este la ora actuala situatia in Romania. Un job bun si bine platit este greu de obtinut, incat nu mai conteaza daca iti place sau nu, abia dupa ce o obtii inveti cum sa faci sa iti placa! 
Black velvet a scris:Eu iubesc ca n-am niciun loc de munca, dar ma descurc mai bine decat daca as avea si cu munca putina, aaaa si fara stres
Asta da spirit liber ! 
Black velvet a scris:Intai se constientizeaza lanturile si cauza de la care a pornit mintea in generarea lor, apoi, pur si simplu, se indeparteaza conditionarile respective din minte.
Conditionarile sunt in minte, pt. ca sunt in realitate. Daca ar schimba mediul cu unul pe placul lui, ar disparea si conditionarile mentale. Daca nu schimba mediul, mintea ce altceva ar putea sa faca decat sa suprapuna o imagine falsa peste mediul neplacut?
Indigo 1 a scris:Asta da spirit liber !
Da, intr-adevar am un spirit liber, de cand ma stiu eu, dar mi-am si educat mintea sa vrea cu tot dinadinsul sa fiu liber. Intr-un anumit sens este si destul de dificil, deoarece mintea incearca sa se cramponeze de siguranta si stabilitate, punand tot timpul pe tapet temerile nereusitei.
Allexandrra a scris:Conditionarile sunt in minte, pt. ca sunt in realitate. Daca ar schimba mediul cu unul pe placul lui, ar disparea si conditionarile mentale. Daca nu schimba mediul, mintea ce altceva ar putea sa faca decat sa suprapuna o imagine falsa peste mediul neplacut?
Pai exact asta-i problema, dar privita invers. Intai trebuie sa-si determine mintea sa vrea schimbarea si apoi schimbarea devine inerenta. Evident, tinand cont si de conditiile gasirii unei variante mai bune decat cea in care se afla, deoarece este normal sa mearga spre mai bine.
Allexandrra a scris:Se simte captiv pt. ca e captiv. Cu argumentul iluminarii poti sa il faci si pe cel condamnat la inchisoare pe viata sa nu se mai simta captiv. Nu vreau sa te persiflez. Imi pare rau daca suna asa.
Te rog sa vizionezi in seara asta acest film, The Hurricane, cu un condamnat pe viata:
http://www.imdb.com/title/tt0174856/
E cu cel mai bun actor de culoare, Denzel Washington, si este dupa o poveste reala.
Dupa ce il vizionezi, vei intelege ce importanta e atitudinea pentru cineva, fie el si condamnat pe viata, fara nicio speranta de viitor, captiv intr-un mediu ostil si/sau in mintea sa.
Daca l-ai vizionat deja, putem sa incepem sa discutam despre asta.

